10,713 matches
-
și-au trăit cu pasiune viața fără pasiuni, dar și cea a poeților - Baudelaire, Vallejo, atâtor altora - care și-au dus viața plină de pasiuni. Sub zidurile cimitirului, unde cuvântul moarte are un sens popular înfricoșător și un alt sens filosofic, neutru până la indiferență. Și o rugă la ieșirea din cimitir: Visul nostru cel de toate nopțile împlinește-ni-l, Doamne, în vreo zi oarecare, cât mai departe de moarte, cât mai aproape de soare.
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
tipul de cultură, curiozitatea fiecăruia, educația fac diferența. Am stat, într-o dimineață, în sala Cazino-ului. Repeta dirijorul Cristian Mandeal cu Orchestra de Tineret a României, înființată tot la Sinaia, acum cîțiva ani. Ascultam povești de viață, lecții, decriptări filosofice ale partiturilor, narațiuni subiective ale lui Cristian Mandeal în jurul temelor din repertoriu -Don Juan, Isolda, Tristan și Isolda, neliniștile minții, ale trupului, căutarea disperată după identitate, asumarea vieții și înțelegerea morții. Tinerii din fața acestui Maestru au învățat la Sinaia ce
Plînsul violoncelului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6113_a_7438]
-
la „New Yorker". „New Yorker" nu cobora însă ștacheta exigenței atunci când îl publica pe Donald Barthelme. Dimpotrivă. Giumbușlucurile colajelor, pastișelor, calambururilor, vorbelor în doi peri, se exercitau asupra unei materii de esență nobilă. Scriitorul jongla cu texte literare, cu teze filosofice, cu opinii despre artă, punându-le în fața unor oglinzi strâmbe care le transformau uneori în imagini hilare sau de-a dreptul grotești. Proza lui rămâne până în ziua de azi unul dintre cele mai sofisticate și mai complexe discursuri despre spiritul
Colaj de perle și nestemate by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6115_a_7440]
-
al lingvisticii pure. Desigur, el este eminent și la acest capitol, iar școala românească de stilistică îi datorează enorm. Criticul literar nu poate, însă, să nu remarce, în subtext, spaima lui Tudor Vianu de a mai face referiri la reperele filosofice și culturale cu ajutorul cărora a deschis, începând din 1930, un nou orizont în eminescologie. Clasificând categoriile lexicului eminescian sau analizând formele negației din opera poetului, Vianu fuge, de fapt, de Schopenhauer și Kant, de Hegel și Novalis, de Tieck și
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
din toate generațiile. Titlul noii antologii a sărbătoritului, „", a făcut ca seara să transmită și un mesaj memorabil, nu numai pentru tinerii poeți, dar și pentru toți oamenii care citesc poezie. Mesajul a fost mai puțin social și mai mult filosofic și liric, despre arta de a trăi angajat în timp, angajat de nevoia de a iubi viața, realizând astfel acel dialog subtil dintre cei morți și cei vii. Căci un poet ajuns la vârsta de 80 de ani are dreptul
Unica necesitate by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/6444_a_7769]
-
despre mirajul atitudinilor), în privința esteticii lui sesizăm că o cristalizare nu s-a făcut încă, de aceea demersul de față e autocaracterizat ca având „o puternică dimensiune restitutiv-arheologică”. Câtă vreme putem face o distincție între decadență, definibilă mentalitar, istoric și filosofic, pe de o parte, și decadentism, inscriptibil printre curentele estetice de la sfârșit de secol XIX, pe de altă parte, nu este la fel de clar că s-ar putea imagina cele două altfel decât indiscriminabil legate. Pentru spațiul românesc problematica este cu
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
text o stridență vie de cuvinte alerte dă volumului alura unei ceremonii prolixe, de curgere diluată. Lipsește concentrarea gîndului în fraze precise, în schimb dăm peste un abuz de bucle sintactice a căror lungime dă impresia de edulcorare. Orice discurs filosofic este o ceremonie lexicală, adică un dans de termeni mînuiți după o cadență dictată de temperament, numai că la Husserl dăm peste o procesiune verbală de încetineală ternă. Ai nevoie de o ambiție de masoret fanatic ca să-ți împiedici mintea
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
e deschis către lume, ci este, pe lungi intervale de timp, puternic interiorizat. Scriitorul se analizează și își analizează cu pasiune studiile și lecturile, moment în care însemnările zilnice devin un „jurnal de cărți” sau o colecție de mici eseuri filosofice. Nu toate, recunosc, interesante. Scriitorul pare un umoral, iar stările de conștiință care îl guvernează influențează textul diaristic: acesta e când alert, înțesat de observații ascuțite asupra mediului, când reflexiv, stagnând în lungi și obscure meditații. Traian Chelariu nu este
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
profeții și prin ritualuri. Așadar fatalism, predestinare, încrederea în oracole, personificarea lucrurilor - într-un cuvînt o vedere magică care împrumuta universului alura unei vietăți miraculoase. A trăi însemna pentru grec a purta un dialog cu spiritele din jur, logos-ul filosofic nefiind decît o prelungire a mythos-ului ancestral. Ideea că logos-ul ar fi putut să sleiască mythos-ul nu intra în formula intimă a minții eline, logos-ul fiind de fapt acea necesitate (ananke) divină care, atunci cînd cobora în lumea
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
totul sub tăcere ce se întâmplase în cei patru ani de teroare care înjumătățiseră practic populația micului stat asiatic, prin exterminarea de către khmerii roșii a peste un milion de bărbați, femei și copii nevinovați. Problema lui Badiou e, de altfel, filosofică, nu morală: „Lecția de învățat constă în aceea că trebuie să medităm, în termenii secolului XX, asupra ravagiilor produse în gândirea de stânga progresistă și comunistă - să reluăm acest bătrân cuvânt - de către entuziasmul victorios, prematur și fără limite.” Numai că
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
În realitate, spiritul parizian a fost sterilizat sub coerciția unui cîmp mediatic de evidentă tendință stîngistă, așa explicîndu-se de ce, după cel de-al Doilea Război Mondial, gînditorii mari nu au mai apărut în Franța. Și tot așa se explică de ce, filosofic vorbind, Franța nu se poate rupe de handicapul pe care îl resimte în fața filosofiei germane, la a cărei superioritate eseiștii parizieni răspund prin reacții imitative, pe care le ascund în spatele unui aer de semeție contestatară. Azi în Franța nu se
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
Bertrand Vergely (Institutul de Teologie Ortodoxă din Saint Serge) și Emmanuel Housset (Universitatea din Caen Basse- Normandie). Jean-François Mattéi pune degetul pe rană, înfățișînd cele trei însușiri care alcătuiesc tabloul patologic al filosofiei franceze. Prima însușire stă în expansiunea „jurnalismului filosofic”, ale cărei vedete fac figura unor gînditori care hotărăsc ierarhia temelor stringente pentru omenire, cînd de fapt ei sînt verigi bine remunerate într-un lanț care pornește de la partidele politice și se termină la patronii mediatici. Aceste vedete, care aleargă
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
un lanț care pornește de la partidele politice și se termină la patronii mediatici. Aceste vedete, care aleargă de la un post de televiziune la altul și de la un dineu-dezbatere la o conferință ținută în orice aulă academică, acoperă de deriziune actul filosofic, preschimbîndu-l într-un gest facil, a cărui sprinteneală se mulează de minune pe gusturile plebei. Acești fast-thinkers își schimbă obiectul meditațiilor după sugestiile pe care le primesc de la patroni: azi condamnă „utopiile totalitare”, mîine denunță „răul etnocentric”, iar poimîine celebrează
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
și pe Didi. Ca și cum doar ei mai sînt pe lumea asta. Și neliniștile lor, și naivitatea lor. Extraordinar ce rol face Marian Râlea... sînt aceleași gînduri și indicații regizorale, dar este alt spectacol. Pe alte registre, poate mai raționale, mai filosofice, cu o emoție puternică, dar nu sentimental ca celălalt. Și în alt spațiu, mult mai mic aici, la Bogota, la Casa del teatro nacional. Mi se pare că se creează o intimitate specială, mai aproape de spiritul acestui spectacol. Este cel
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
Oprescu dorește și ce nouă ni se pare normal să susținem este condiția sa de independent, adică să nu se înscrie în PSD, că a mai fost, sau în PNL, ceea ce nu-i putem pretinde, pentru că dânsul a declarat așa filosofic, că e un om de stânga. În ce privește asumarea politică a frontului politic sau aliniamentului politic USL, evident că e nevoie de acest lucru dacă suntem împreună'', a spus Antonescu. Președintele PNL a exclus o ''susținere din umbră'' a lui Oprescu
C. Antonescu: USL nu-l va susţine 'din umbră' pe Oprescu pentru o nouă candidatură la Capitală () [Corola-journal/Journalistic/47751_a_49076]
-
Christoph Poschenrieder îl face eroul unui roman, intitulat Lumea din cap. Schopenhauer se va răsuci în mormânt, el, care considera că romanul e opera frivolă a unor nevrozați. Ideea cu nevroza și cu frivolitatea nu-i venea din pesimismul lui filosofic, ci din experiență: în tinerețe, când încerca să-și publice primele texte, avea un rival norocos în propria mamă, foarte modestă social și intelectual, dar care se bucura de un mare succes cu romanele ei populare. La 30 de ani
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
care ține s-o împărtășească cititorului sub forma unei scrisori imaginare: „Se scrie înfiorător de mult în România, dragă prietene. De cele mai multe ori despre lucruri fără importantță: tot soiul de nimicuri, opinii despre n’importe quoi, elucubrații politice, sociale, sociologice, filosofice, culturale, fără alegere, fără metodă, fără scop. E o mare flecăreală națională, o întrecere de orgolii și vanități, în care toată lumea scrie cu înverșunare și nimeni nu citește decît să vadă ce sa mai scris despre el. Nu mă pot
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4776_a_6101]
-
dreapta; în rare situații se susțin persoane. Dar presa nu are acel complex de a-si nega valorile", a declarat Țurcan. El a mai spus că există cazuri de patroni sau de jurnaliști "înrolați" care nu au dezbateri de tip filosofic, nu susțin un set de valori sau uneori clamează, dar nu au nicio legătură cu un set de valori. "Sunt pur si simplu implicați în operațiuni, în partea practică... Mogulii stau călare în regia de emisie", a punctat purtătorul de
Valeriu Turcan: Mogulii stau călare în regia de emisie () [Corola-journal/Journalistic/47811_a_49136]
-
partitură nepăsătoare la corzile pe care demonstrația sa le-ar putea rupe. Importantă e descifrarea codului, tot de el împrumutat textelor: „Tot ceea ce, aparent, ține de un univers de infinită bogăție (sub aspectul lumilor înfățișate, al ingeniozității invenției, al viziunii filosofice, al experienței biografice etc.) este reductibil la un cifru lingvistic și se închide în el. Dacă reușim să-l identificăm, să-l descriem și să-l apreciem, atunci am atins miezul unei opere literare, individualitatea ei ultimă; în căutarea lui
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
rolul unui propovăduitor angajat, atîta doar că o face cu măsură și tact. Indiferent că rezonezi sau nu cu ideile cărții, virtutea ei principală e pedagogică: un tom de popularizare în marginea unor controverse cărora nu le poți tăgădui fascinația filosofică. Autorul e un grijuliu colecționar de bizarerii științifice: telepatia particulelor subatomice (două particule care odată s-au întîlnit se comportă ulterior de parcă ar ști una de alta), neputința de a reduce conștiința la un proces chimic al creierului, reglajul fin
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
conservator”. Ar fi verosimilă în situația d-sale o atare etichetă? Neîndoios, cărturarul care vibrează în cadre raționale apare tangent la un cult sensibil al trecutului, împărtășind chietudinea unei statornicii: „Sunt conservator (...) în măsura în care, rezemîndu-mă pe sedimentările valorice ale trecutului, gîndesc filosofic la viitor. Conservatorismul meu ține de valoare, de sporul pe care îl aduce în această privință diacronia axiologică”. Dar urmează o precizare revelatoare: „Nu este un conservatorism psihologic”. E vorba mai curînd de o supapă de siguranță a creatorului care
Sub scutul moralistului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4714_a_6039]
-
a pătruns de vocația luminată a agnosticismului contemporan, iar în termeni bisericoși, cu o oaie rătăcită, fără proptea transcendentă, ce și-a întors fața de la altar spre a o apleca asupra nuanțelor sterile ale culturii laice. În schimb, în termeni filosofici, criticul nostru e un intelectual care are noțiunea lui Dumnezeu, dar nu și intuiția lui, asta însemnînd că nici o umbră de presimțire a divinului nu i-a încrețit vreodată fruntea. Cu alte cuvinte, din fibra lui Dan C. Mihăilescu umoarea
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
Iulia Iarca Culegerea de eseuri O zi din viața mea fără durere își surprinde cititorii prin eterogenitate, cuprinzând interpretări literare, analize filosofice îndelung argumentate, texte care se desfășoară pe zeci de pagini ori tablete condensate în câteva rânduri. Autoarea se arată când prin vocea specialistului care despică, precis, idei și concepte, când prin confesiuni la limita insolită dintre stilul poetic și cel
Între critică, filosofie și însemnări personale by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4399_a_5724]
-
Facultatea de Stiinte. În 1818, Vodă Caragea dispune scoaterea Academiei Domnești de sub tutela bisericească, aceasta fiind reorganizata sub numele de Școală Națională Sfanțul Sava, numindu-l în fruntea instituției pe cărturarul Gheorghe Lazăr, care rânduiește prima școală academică de stiinte filosofice și matematici, în limba română. Ceremonia va avea loc miercuri, 16 iulie 2014, în Aula Magna a Palatului Facultății de Drept (Bd. Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46, sector 5, București). La eveniment vor fi prezenți: Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru, Rector
Universitatea din București, aniversare: 150 ani de existență. Programul evenimentului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/44215_a_45540]
-
și pedagogie al lui Miguel de Unamuno pare să facă parte din această categorie: un eșec stînjenitor pe care îl treci cu vederea spre a păstra în memorie doar titlurile care i-au adus notorietatea: Agonia creștinismului (1925) în plan filosofic, alături de romanul Negură (1914) în plan literar. Numai că soluția salvării întregului cu prețul neglijării unei părți nu pare să fie rețeta cea mai bună în cazul lui Unamuno. Volumul de față e atît de slab sub unghi literar și
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]