3,282 matches
-
înainta pe drumul pe care eu de fapt îl creez pentru tine, tu fiind deja acolo și așteptându-mă... atunci de ce ai tu nevoie de mine? Noi devenim unul și același... Am nevoie de tine pentru că doar tu poți să filtrezi pozitivul de negativ și să contribui la acumularea de lumină prin înaintarea pe drumul înțelepciunii și a detașării de întuneric... acumularea pozitivă înseamnă intensificarea conștiinței, amplificarea luminii, este chiar forța arborelui și strălucirea sa infinită... aceasta este învățarea, ramurile care
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
infinitul absolut... de aceea, dacă eu sunt arborele înțelept, rotund, perfect și infinit, tu ești învățăcelul, direcția, raza, ramura și intenția, eu sunt scopul, tu ești modalitatea... eu sunt rezultatul, tu ești proiectul... a identifica pozitivul și a învăța să filtrezi negativul, în această lume, este misiunea ta principală... pentru că arborele are nevoie de lumină pentru a deveni arbore luminos absolut infinit... Asta am înțeles, dar totuși tu ești deja infinit, absolut luminos... Infinitul meu este un drum... și infinitul meu
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
este lumina... gândurile bune, iubirea, speranța, pacea și generozitatea, împărtășirea energiei bune vieții, înțelepciunea, atitudinea de respect, de apreciere, de încurajare... curajul, înnoirea, sinceritatea, într-un cuvânt, calitățile structurii de caracter și de suflet, strălucirea spiritului... Dar în ce fel filtrăm pozitivul de negativ? Lumea aceasta e amestecată. Orice acțiune are o consecință, orice energie de un anumit fel atrage automat în linearitatea acțiunii un rezultat similar în amestec de bine sau rău și se amplifică... orice gând, orice acțiune și
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
amestecată. Orice acțiune are o consecință, orice energie de un anumit fel atrage automat în linearitatea acțiunii un rezultat similar în amestec de bine sau rău și se amplifică... orice gând, orice acțiune și orice decidem sau simțim trebuie să filtrăm pentru a păstra numai pozitiv, pentru a avea în structura noastră numai latura bună a lumii... pentru că aparținem arborelui universal, ne vom simți bine doar în lumină... ramurile care se întunecă se desprind de arbore la un moment dat... acelea
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
atunci va exista un sistem spiritual care să poată îndruma oamenii numai spre pozitiv și înțelepciune... Absolutul are răbdare: lumea evoluează, secol după secol... va veni și acea zi când va exista mai multă înțelegere, când se va mai fi filtrat răutatea și primitivismul lumii... atunci când ramurile arborelui vor învăța să împărtășească fluxul universal al vieții. Este important să credem în ceva, să știm că suntem ființe spirituale, să respectăm viața și să avem conștiința universului viu, indiferent ce nume alegem
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
o impudoare atât de nesofisticată; numai adolescentele, adormite În sucurile tari ale corpului dat În pârg, Își etalează urnele vaginale fără a le feri de ochiul hulpav al faunilor, dând târcoale prin crângul vieții; În profunzimea imaginii, o ceață transcendentă filtrează drumul lui Orfeu, pornit către propria-i oglindire În ochii bacantelor pândind din tufișuri lacome; dacă iei vederea și o Întorci invers, fără să ții cont de direcția normală de privit, ți se propune o pajiște ciudată, unde iarba crește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aceea de a nu mă băga în seamă. De câtă vreme nu îi mai dăruiesc flori? Poate și ea se gândește la același lucru. Și-a pieptănat părul după urechi. Stă în fața ferestrei, prin care pătrunde o lumină vie, ușor filtrată de bumbacul perdelei. Îi privesc profilul, buzele decolorate sunt două bășici de carne ursuză. Există multe gânduri pentru mine în buzele acelea, poate împotriva mea. Mă ridic, umplu o căniță de cafea și beau. Vrei puțină cafea? — Nu. Îmi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
și înclinat în semn de supunere, spuse că e de acord cu toate clauzele contractuale și părăsi biroul, fiindcă era nevoie de el în turnătorie, W. rămase încă puțin cu tatăl său, acolo la masă. Lumina reflectată de zăpadă se filtra prin perdele, umplea camera cu o liniște rece, așeza pete albastre și linii pe rafturi, pe pupitru, pe pereții goi și W. stătea în fața tatălui său, care părea că nici nu-l observă cum sta așa cu capul aplecat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Deci, ce ai mai făcut săptămâna asta? Acum că sunt bolnav, am timp să mă concentrez și poate o să înțeleg și eu ceva. I-am spus totul, bucurându-mă de sentimentul de eliberare dat de faptul că nu trebuia să filtrez detaliile. Bănuiesc că așa e când ești complet sincer. Chiar și cu Mark, nu i-am spus totul, nu în mod deliberat, ci automat. O făcusem ca să-l apăr pe el de confruntare sau pe mine de un adevăr neplăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
creștetul capului Îi era aproape În Întregime chel, simțea mai mult decât oricând nevoia masei de păr de pe maxilar, În compensație; și apoi, Îi plăcea aerul de ușor mister pe care Îl crea barba, ca și felul În care ea filtra expresiile faciale care ar fi putut dezvălui ce gândea. Își luă halatul și papucii și porni spre camera de baie plină de aburi. Îndelung instruit, Smith pusese apă În cadă exact la temperatura potrivită, lăsându-i timp să se răcorească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a venit reforma monetară. Data ei a împărțit prezentul în înainte și după. Ea a marcat un sfârșit și a promis un început pentru fiecare. Ea devaloriza și se lăuda cu o valoare nouă. Din mulți muritori de foame, a filtrat în curând câțiva proaspăt îmbogățiți. Ea i-a luat pieței negre apa de la moară. Ea promitea o piață liberă și le-a asigurat atât bogăției, cât și sărăciei o ședere durabilă. Ea a sfințit banul și ne-a transformat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Gaumont. Azi-dimineață lunecam plin dă fumuri pă colidoru cu covor roș care să varsă În lift. Când să trec pân fața la debaraua lu Jacqueline, am bunghit că ușa principală iera pă juma dășchisă. Să văz crăpătura și să mă filtrez pân ea a fost unu ș-același șoz. În ogeac nu iera nimeni. P-o masă cu roate am dominat intact micu dejun. Și, să vezi și să nu crezi, s-au și auzitără pași dă mascul. M-am perdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
trebuia să presurizeze cumva Cilindrul E. Privind În sus, observă o trapă de trecere ce ducea În sufrageria cu peretele fisurat. Se cațără rapid. Trebuia să găsească gaz, niște rezervoare, ceva. În sufragerie era beznă, cu excepția luminii reflectate a proiectoarelor, filtrată prin fisura din perete. În apă pluteau perne și bucăți de căptușeală. Ceva Îl atinse și văzu o față acoperită de șuvițe de păr; când părul se mișcă, observă că o parte a feței lipsea, fiind tăiată Într-un mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Suavitate perversă. Ai dobîndit sfințenia amintirii. Fratele porc își cere veșnic tributul. Pentru că toate pe lume, în grade diferite, sînt infiltrate de porceală. Finalitatea, afectul sau rațiunea, precum ți-e firea, o relevează la iuțeală. Depinde de ce-ai putut filtra. Îmi amintesc de povestea cu cercetătorul de la Cercul Polar, sufocat de problema singurătății care într-o zi raportează prin radio că un prieten eschimos i-a rezolvat-o meșterindu-i o gaură specială într-o bucată de lemn. După luni
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
iarba grasă, arunca o pătură la întâmplare, se așeza cu fața la soare ori către valurile lacului și-i striga: „Fă dragoste cu mine!“. Toate în jur nu erau decât o adiere fără agitație și fantasme, ca un ocean de spumă invizibilă filtrând lumea întreagă. Lui îi țiuiau urechile de liniște și, ca întotdeauna, gândul îi zbura în altă parte, făcând asocieri livrești. Ea iradia de ceva imposibil de povestit. Și tot ce buzele ei rosteau, abia șoptit, părea fără legătură cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
urechile îi țiuie preț de o clipă, apoi i se afundă cu dopuri de liniște, parcă ar pluti într-o lume ireală, cu zgomotele atenuate în baloturi de vată, încât zumzetul orașului din care venise, încă prezent în el, se filtrează, rămâne în urmă și odată cu el tot ce era legat de oraș. Iar în liniștea rămasă în loc, de astă dată în el, nu în afara lui, nu erau decât niște noțiuni reci, ca străine: undeva, o bătrână e pe moarte, undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe margini, clădire albă, întinsă pe o mare suprafață, coridoare la dreapta și la stânga, cu covoare strălucitoare, uși albe cu câte un număr înfipt discret, de o parte a coridorului, și ferestre cu perdele albe ce coborau până la jumătatea zidului, filtrând lumina fierbinte, de cealaltă parte. Ajuns la capăt, cu florile de toate culorile acum în mână, ciocăne ușor într-o ușă din spatele căreia nu se auzea nici un zgomot, o deschide după o așteptare scurtă și pătrunde într-o încăpere largă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
alimentare, restaurante, cafenele, ceainării. Așteptând ora de începere a spectacolului, la vreun cinematograf. Îmbulzindu-se spre și dinspre Gara de Nord. Din nou formând o masă informă în stațiile de autobuz, tramvai, troleibuz. Despicând norișorii delicați de praf. Învelindu-se în lumina filtrată de arborii parcurilor. Înaintând printre frunze ruginii sau îngălbenite ce pluteau nesigure, smulse de adiere din copacii bulevardelor. Același fel de mulțime în oricare parte a orașului, preocupată, grăbită, frământată, vociferând, tropăind, trăind. Aceeași mulțime fără de care orașul n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Leonard, dar era dificil să mergi fără să fii auzit, din cauza scîndurilor scării care scîrțîiau și trosneau. Se duse la spălător, apoi stătu acolo cîteva minute În baie, spălîndu-se pe față și pe dinți. Fața Îi era verzuie datorită luminii filtrate prin iedera care Înăbușea fereastra. Apa bufnea și bolborosea prin țevi. LÎngă boiler era o cheie, pentru că apa se oprea uneori de tot - și atunci trebuia să lovești țevile puțin, și să-l faci să se reaprindă. LÎngă baie era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și să i se răspundă de la a cincizecea celulă. CÎnd stăteai În pat și-i auzeai țipînd era ca și cum ai fi căutat la radio și ai fi găsit posturi prin Întuneric. Lui Duncan Îi plăcea; Își dădu seama că putea filtra vocile atunci cînd Începeau să-l calce pe nervi. Dar pe Fraser Îl Înnebuneau de fiecare dată. Acum, de exemplu, se agita, mormăind și Înjurînd. Se ridicase și dădea cu pumnii În cocoloașele de păr de cal din saltea. Smulgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
apropiere în DCS. Vizibilitate nulă. Un adevărat teren de picnic. Ce loc împuțit. ― Doi patru zero, făcu Spunkmeyer, prea ocupat ca să mai blesteme. Curba nominală. Observ o ușoară ionizare a cocăi. Ferro aruncă o privire spre terminal. ― Gravă? ― Se poate filtra. Vânturi peste două sute. (Între ei se aprinse un ecran cu o reprezentare topografică a terenului pe care-l survolau.) Ne apropiem de suprafață. Dar la ce te-așteptai, Ferro? Plaje tropicale? (Împinse în față trei întrerupătoare.) Atingem curenți termici. Izbucniri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
care era motivul întreruperii comunicațiilor între Acheron și Pământ? Sau pentru că dorea să recupereze un nenorocit de brevet de ofițer secund? În străfundurile stației de epurare, glasuri frenetice, disperate, se suprapuneau frecvenței unice a emițătoarelor-receptoare personale. Acestea se străduiau să filtreze sunetele și să dea un sens haosului. Ea remarcase glasul lui Hudson, al cărui pragmatism se manifesta din nou, mai puternic, decât disciplina. ― Hai, o ștergem! Apoi îl auzi pe Hicks strigând: ― Nu prin tunelul ăsta, prin celălalt! Vocea caporalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
organismul dispunând în fiecare moment de o cantitate considerabilă de informații potențiale. De altfel, nu toate informațiile primite sunt pertinente, organismul nu are tot timpul nevoie de toată cantitatea de informații primite; apare deci, o necesitate fundamentală, aceea de a filtra și selecta informațiile primite care pot și trebuie admise în dispozitivele ce elaborează răspunsuri. Această selecție a informațiilor constituie procesul de atenție. Anumiți stimuli au ca efect creșterea nivelului de vigilență pentru al aduce la starea sa optimă aceea la
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
secunde. Nici cel mai deștept supraveghetor din lume nu ar fi remarcat că obținusem o poză digitală a cutiei lui Luchian. Ne-am mai învârtit puțin prin muzeu, apoi ne-am întors în curte, în galbenul tulbure al felinarelor. Umezeala filtra lumina și sunetele, cum numai Bucureștiul poate s-o facă. Îți venea să dai deoparte orice enigmă și să inspiri adânc toată seara curată, simplă și încărcată de tristețe. Aleile pietruite fuseseră proaspăt măturate, mirosea a roșcove, o senzație pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de hard-rock ieșită la pensie, răcnind noaptea pe scenă: „Hello, Budapest!“ Sigur că valoarea orașului sporea dacă între momente, clădiri și senzații exista o legătură solidă. Erau prețuite mai ales scenele din nucleul amigdalian, păstrând aroma și prospețimea adolescenței; cele filtrate prin lobul frontal se găseau din belșug și nu-i interesau pe cumpărători. Pachetele de amintiri cu „Micul Prinț“ (localul de peste drum, nu cartea lui Saint-Éxupery) sau descinderile duminicale la „Waterloo“, departe pe strada Traian (unde te sufocai de plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]