9,041 matches
-
de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Însă, în acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, paragraful 34). ... 46. Pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit două criterii
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificate a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
nr. 468 din 7 iulie 2010). ... 13. Prin Decizia nr. 140 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 9 iunie 2020, paragrafele 14-16, Curtea a reținut că acțiunea în constatare are ca finalitate pronunțarea de către instanța de judecată a unei hotărâri prin care aceasta să statueze, cu caracter definitiv și autoritate de lucru judecat, cu privire la existența în patrimoniul reclamantului a unui anumit drept sau, după caz, la inexistența unui drept
DECIZIA nr. 619 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298911]
-
de lege criticat dă prevalență realizării efective a dreptului, prin intermediul justiției, pe cale administrativă sau prin „orice altă cale prevăzută de lege“. Curtea a apreciat că reglementarea criticată este de natură să confere astfel eficiență actului jurisdicțional, având ca finalitate evitarea declanșării unui eventual nou proces în care, după constatarea existenței dreptului, să se solicite ulterior și realizarea acestuia. În condițiile în care, la nivel legal, există mecanisme procedurale pe care persoana interesată le poate folosi pentru a-și realiza
DECIZIA nr. 619 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298911]
-
vedere al completului care a formulat sesizarea 26. Prin punctul de vedere inserat în Încheierea din 27 septembrie 2024, cu privire la sintagma „posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu“, instanța de trimitere a învederat, în esență, că, dată fiind finalitatea actului normativ în discuție, interpretată în contextul specificului reglementării menținerii raporturilor de serviciu, durata pentru care se poate decide menținerea în funcția publică poate fi mai scurtă de un an (ceea ce nu implică lipsa unei justificări). ... 27. În susținerea
DECIZIA nr. 141 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298859]
-
clima și energia în perioada 2020-2030“ și cum s-a aprobat în concluziile adoptate de Consiliul European la reuniunea sa din 23 și 24 octombrie 2014. ... 39. Curtea conchide că este, fără îndoială, absolut necesară adoptarea unor măsuri a căror finalitate să fie protejarea populației de efectele negative pe care variate evenimente care afectează mediul economic la nivel național și internațional le pot avea asupra prețurilor la energie electrică, fluctuațiile acestora putând antrena grave consecințe în ceea ce privește nivelul de
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
destinatar determinat, Curtea reține că nici aceasta nu poate fi primită. Autoarea se referă, de fapt, la jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență a reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr
DECIZIA nr. 245 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298097]
-
discuție, se naște, în sarcina instanțelor specializate în materia prevăzută de art. 1 din actul normativ evocat, obligația de a sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, fără a se mai avea în vedere finalitatea sensului dispozițiilor legale prin care s-a instituit tocmai mecanismul pronunțării hotărârii prealabile. ... 54. În atare situație, instanța de trimitere expune în cuprinsul încheierii de sesizare raționamentul juridic pe care ar trebui să se întemeieze soluția din cauza dedusă judecății
DECIZIA nr. 92 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298095]
-
este un drept absolut, condițiile și limitele exercitării sale fiind stabilite prin lege. Cu toate acestea, în situația dispozițiilor de lege criticate, apreciază că este necesară efectuarea unui test de proporționalitate pentru a se stabili dacă ingerința legală nu depășește finalitatea urmărită prin normă, restrângând excesiv exercițiul acestui drept. Instanța de judecată apreciază că dispozițiile art. 161 și 164 din Legea nr. 62/2011 instituie restricții cu efecte foarte extinse, existând posibilitatea de a lipsi salariații de unul dintre cele mai importante
DECIZIA nr. 2 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299425]
-
expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia“, expunerea de motive dezvăluie finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ, fiind un instrument important în folosirea metodei teleologice. În acest sens, Curtea Constituțională a României a arătat că „expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
sens, Curtea Constituțională a României a arătat că „expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument din multe altele ale unei metode interpretative. Faptul că aceasta nu este suficient de precisă sau că nu lămurește
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
autorul sesizării a considerat că, prin ordonanța de urgență în discuție, se naște în sarcina instanțelor specializate obligația de a sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, fără a se mai avea în vedere finalitatea sensului dispozițiilor legale prin care s-a instituit tocmai mecanismul pronunțării hotărârii prealabile. ... 72. Astfel fiind, instanța de trimitere expune în cuprinsul încheierii de sesizare raționamentul juridic pe care ar trebui să se întemeieze soluția din cauza dedusă judecății, iar
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
averilor de către persoane aflate în poziții de decizie în cadrul aparatului statal, urmărind, așadar, un scop legitim. ... 44. Publicarea pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și al instituției căreia îi aparține declarantul, deși este adecvată in abstracto atingerii finalității propuse, nu este însă necesară, în condițiile în care, potrivit art. 8 din Legea nr. 176/2010, Agenția Națională de Integritate a fost înființată tocmai în vederea asigurării integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirii corupției instituționale, prin exercitarea
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
declarațiilor de avere pe site-ul instituției și al Agenției Naționale de Integritate nemaifiind necesară în aceste condiții. Prin urmare, Curtea constată că măsura aducerii la cunoștința publică a bunurilor mobile și imobile și a activelor și pasivelor financiare depășește finalitatea legii, care poate fi îndeplinită prin mecanismul juridic prevăzut deja de legislația în vigoare, așa cum s-a arătat, și, totodată nu îndeplinește exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului fundamental prevăzut de art. 26 alin. (1) din Constituție, test prin
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
a Uniunii Europene, în raport cu dispozițiile Constituției, consideră ca fiind necesară elaborarea unei legislații actualizate și raportate la evoluția societății, cu determinarea sferei persoanelor obligate la depunerea declarației de avere și a celei de interese, cu păstrarea scopurilor și finalităților pe care le va stabili Parlamentul în opera sa de legiferare în acest domeniu. Ținând cont de faptul că fenomenul corupției și al practicilor asociate acesteia la nivel politic, birocratic și administrativ trebuie în continuare prevenit și combătut, legiuitorul are
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
dreptului la viață privată. Cu toate acestea, apreciem că garanțiile posibile care ar putea fi extinse de legiuitor, de lege ferenda, nu ar trebui să transforme dreptul de acces liber la informații publice într-un drept iluzoriu, ineficient sub aspectul finalității sale. Cu atât mai mult, nu ar putea să facă acest lucru Curtea Constituțională pe calea controlului concret de constituționalitate. Chiar dacă instanțele constituționale din unele state au considerat că nu poate fi acordată nicio prioritate automată obiectivului legitim de
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
utilizarea, în cuprinsul art. 134 alin. (2), a sintagmei „potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică“, conferind legiuitorului competența de a reglementa în mod detaliat aspectele concrete ale acestei proceduri. Or, textele de lege criticate se înscriu chiar în această finalitate, dând expresie unei viziuni legislative care nu intră în contradicție cu principiile statuate în art. 133 și 134 din Constituție cu privire la rolul și atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii. ... 28. În ceea ce privește critica referitoare la competența teritorială
DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299409]
-
litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
reactualizare a Planului de management Revizuirea Planului de management se realizează la 5 ani de la aprobarea lui sau în situațiile în care managementul biodiversității o impune, la propunerea autorităților publice centrale pentru protecția mediului, dacă aceste propuneri au o finalitate cuatificabilă în îmbunătățirea, refacerea sau restabilirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar și național, în raport cu condițiile socio-economice. De asemenea revizuirea Planului de management se poate realiza în cazul apariției unor situații noi, ca de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
în afectarea previzibilității bugetare a statului, ca urmare a variabilității și eterogenității reperelor avute în vedere în cadrul expertizelor judiciare dispuse de la caz la caz, în cursul proceselor aflate pe rolul instanțelor învestite cu soluționarea litigiilor generate de nerealizarea finalității reparatorii a legislației (a se vedea, cu privire la consecințele negative ale absenței intervenției legiuitorului, mutatis mutandis, Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022, paragrafele 18-20
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
originar sau delegat nu intervine în cele 45 de zile prevăzute la art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată, reglementările constatate neconstituționale referitoare la contribuție își vor înceta efectele juridice, întrucât este absolut necesară adoptarea unor măsuri a căror finalitate să fie protejarea populației de efectele negative pe care variate evenimente care afectează mediul economic la nivel național și internațional le pot avea asupra prețurilor la energie electrică, fluctuațiile acestora putând antrena grave consecințe în ceea ce privește nivelul de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 33 din 27 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299421]
-
garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de
DECIZIA nr. 446 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299343]
-
drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire. Or, stabilirea de către legiuitor a momentului citirii actului de sesizare a instanței ca termen-limită până la care poate interveni împăcarea eludează finalitatea urmărită prin reglementarea instituției împăcării, ca modalitate de înlăturare a răspunderii penale, afectând drepturi fundamentale ale inculpaților în privința cărora a intervenit schimbarea încadrării juridice, și anume drepturile consacrate de prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
infracțiunile din aceeași categorie pot fi săvârșite în maniere foarte diferite, care să denote un pericol social diferit. Altfel spus, individualizarea pedepsei este necesară pentru atingerea scopului său, pedeapsa trebuind să corespundă nevoilor de reeducare ale făptuitorului. Pentru realizarea acestei finalități, individualizarea pedepselor penale este făcută etapizat, mai întâi de legiuitor, prin dispozițiile legii penale, apoi de instanțele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor penale, iar, în final, de către organele administrative ale locului de detenție, fiecare dintre ultimele două categorii
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
și de sporul inclus în salariul funcției de bază/soldelor funcției de bază în condițiile dispozițiilor punctului nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009, întrucât s-ar cumula beneficiile din două reglementări legale succesive, având aceeași finalitate, creându-se o lex tertia. ... 53. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de către judecători. ... 54. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 15 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295249]