4,929 matches
-
91) în care: Mv - debitul volumic mediu al fazei continui, m3/ s vf - viteza fictivă a fazei continui, m/ s În literatura de specialitate există ecuații care permit determinarea vitezei fictive ținând seama de umplutura din reactor și de proprietățile fizico-chimice ale celor două faze. Pentru reactoarele tip coloană cu umplutură viteza fictivă se calculează funcție de viteza de înec cu relația: vf = ( 0,75 ÷ 0,9 ) vînec (3.92) Viteza de înec se poate calcula cu ecuația: . Pentru reactoarele cu talere
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
diametrul interior al țevii, m dp - diametrul particulei sferice de catalizator, m vf - viteza fictivă a gazului, m / s - coeficientul de conductivitate termică a gazului, W/m· K xg - densitatea gazului, kg/ m3 xg - viscozitatea gazului, Pa.s Valorile constantelor fizico-chimice din criterii se iau la temperatura medie a amestecului de reacție. Ecuația (4.22) se recomandă atunci când se face încălzirea amestecului de reacție. La răcirea amestecului de reacție se recomandă ecuația: (4.23) Semnificația mărimilor fizice din ecuația (4.23
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
transfer de căldură este dată de ecuația (4.19): Suprafața calculată se obține din ecuația (4.21). Fluxul termic schimbat între amestecul de reacție și agentul termic se calculează din bilanțul termic. Ca agent termic se folosește uleiul mineral. Proprietățile fizico-chimice ale agentului termic sunt date în Tabelul 2.7. Bilanțul termic Ecuația generală a bilanțului termic este: Q1 + Q2 + Q3 = Q4 + Q5 + Qp în care: Q1 - fluxul termic adus în reactor de reactanți, W Q2 - fluxul termic degajat în urma reacțiilor
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
fi disociată în cinci unități identice, cu un aranjament al lanțurilor „H” „L” similar imunoglobulinei G. Spre deosebire de imunoglobulina G, între lanțurile grele (µ) nu există decât două legături disulfidice , una situată la capătul C - terminal al lanțului. Datele fizico-chimice și de microscopie electronică au dovedit că imunoglobulina M are o structură circulară pentamerică. Monomerii de imunoglobulină M sunt legați între ei prin legături disulfidice plasate spre capătul C - terminal al lanțurilor „µ” la care participă și lanțul „J”, în
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
a înscris printre personalitățile de seamă ale Universității Al.I.Cuza. Născută la 20 mai 1916, în Chișinău, Elena Budeanu a făcut studiile primare și liceale în orașul natal. După absolvirea liceului în anul 1934, s-a înscris la secția Fizico-chimice a Facultății de Științe de la Universitatea din Iași, unde i-a avut profesori pe C.V. Gheorghiu, Nicolae Costăchescu, Radu Cernătescu, Petru Bogdan, Mircea Savul, mari personalități didactice și științifice ale școlii ieșene de chimie. În anul 1938 și-a trecut
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
anii 1915-1918. În perioada 1918-1926 a făcut studii la Liceul Vasile Lupu din Orhei, în urma cărora își susține bacalaureatul la Chișinău 26 (1926). Pregătirea superioară a făcut-o la Universitatea Al.I.Cuza din Iași, Facultatea de Științe, secția Fizico-chimice. Aici a avut ca dascăli pe cei mai buni profesori ca: N. Costăchescu, Th.V. Ionescu, Ștefan Procopiu, Petru Bogdan, Vasile Buțureanu, A. Obregia, C. Nicolau. A devenit licențiat în științe Fizico-chimice la Universitatea ieșeană, în 1931, iar în anul 1940
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Al.I.Cuza din Iași, Facultatea de Științe, secția Fizico-chimice. Aici a avut ca dascăli pe cei mai buni profesori ca: N. Costăchescu, Th.V. Ionescu, Ștefan Procopiu, Petru Bogdan, Vasile Buțureanu, A. Obregia, C. Nicolau. A devenit licențiat în științe Fizico-chimice la Universitatea ieșeană, în 1931, iar în anul 1940 obține titlul de doctor în științe, specializarea Fizică, tot la Iași. A frecventat cursurile Seminarului Pedagogic Universitar, pe care le-a absolvit în 1934. Prof.dr. Nicolae Calinicenco a intrat în învățământul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
științifice studențești, în cadrul cărora studenții deprindeau rigorile experimentului. În paralel cu activitatea didactică și instructiv-educativă, prof.dr. Zenaida Cojocaru a desfășurat o activitate științifică rodnică. Dotată cu aptitudini de cercetător, și-a orientat activitatea științifică în domeniul chimiei farmaceutice - sinteza, studiul fizico-chimic și testarea activității biologice a unor noi compuși. S-a preocupat de sinteza a numeroase substanțe cu acțiune potențial citostatică, antimicrobiană, antitrichomonazică, antifungică, coleretică și colagogă, antiinflamatorie, cu acțiune asupra sistemului nervos central etc. Activitatea de cercetare desfășurată de prof.dr.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cinstea și capacitatea de muncă plină de pasiune specifică locuitorilor mediului din care provenea. Studiile liceale le-a urmat la Bolgrad, județul Cetatea Albă, pe care le absolvă în anul 1920. Între anii 1922- 1926 frecventează, concomitent, Secțiile de Științe Fizico-Chimice și de Științe Agricole ale Facultății de Științe de la Universitatea din Iași, devenind licențiat. Remarcat ca element cu reale posibilități pentru cariera didactică a fost încadrat, înainte de absolvirea studiilor universitare, „asistent diurnist” la Laboratorul de Chimie Agricolă, condus de profesorul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
februarie 1948. 6. Gabriela Chaborski (14 octombrie 1914-25 noiembrie 1936) A fost prime femeie conferențiar din România. A fost conferențiară universitară a Facultății de Științe din București Fiica unui inginer constructor, Gabriela Chaborski a urmat liceul la Ploiești, apoi științele fizico-chimice la Universitatea din București, unde a obținut în 1916 licența. In 1918 și-a susținut doctoratul. O parte dintre lucrările ei de chimie, unele comunicate la Academia Română, au fost elaborate în colaborare cu profesorul G. G. Longinescu, care, pierzîndu-și aproape
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Sankt Petersburg, Rusia - d. 12 decembrie 1970, Iași ) Matematician, prima femeie profesor universitar din România. Născută în familia de medici Evghenii și Olga Lebedev, a urmat cursurile liceale la Novgorod, unde a obținut bacalaureatul în 1897, apoi secția de științe fizico-chimice a Școlii Superioare pentru Femei „Bestujev” din St. Petersurg, în 1897 - 1902. La Göttingen, unde se afla pentru specializare, îl cunoaște pe viitorul ei soț, Alexandru Myller, și își susține în 1906 doctoratul în științele matematicii. După o scurtă perioadă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
vie, ultimul capitol studiind omul ca ființă superioară și integrată în mediu. În clasa a IV-a se trece la un studiu mai aprofundat al lumii nevii, lumea vie nemaiapărând în mod explicit în conținuturi. Se face referire la însușirile fizico-chimice ale elementelor fundamentale pentru viață: apă, aer și sol, se trece apoi la amestecuri și materiale naturale și prelucrate, după care se studiază elemente de mișcare a corpurilor și interacțiuni. Marile concepte introduse ar fi cele de: viu / neviu, schimbare
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
se detașează printre factorii hipoglicemianți, care mai cuprind somatomedinele și într-o oarecare măsură somatostatinul. Acesta din urmă va fi totuși tratat aici, întrucât excesul său poate induce o hipoglicemie. Factorii hiperglicemianți sunt multipli. Unii dintre ei sunt de natură fizico-chimică, alții de natură nervoasă, iar cei mai importanți, de natură hormonală. În cursul unei hipoglicemii, hormonii capabili să crească glicemia sunt numeroși. Cei mai importanți dintre hormonii numiți de contrareglare (care vor fi analizați în acest capitol) sunt: glucagonul, catecolaminele
Tratat de diabet Paulescu by Mirela Culman, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92238_a_92733]
-
valorii diagnostice a unui prânz standard este variabilitatea de la o zi la alta a răspunsului glicemic și insulinemic, la un prânz identic (24). 1.5. Testul i.v. de toleranță la glucoză Bazele teoretice Homeostazia glicemică este asigurată prin mecanisme fizico-chimice și hormonale cu o acțiune temporală bine definită. În condiții obișnuite, glicemia nu depășește 150 mg/dl și nu scade sub 50 mg/dl. Variația diurnă se înscrie deci în limita de 100 mg/dl, indiferent de starea de moment
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
observație la microscop" - este susținută printr-un subansamblu de metafore generice. Fiecare metaforă dezvoltă tipare cognitive de o mai mare sau mai mică complexitate, în baza a numeroase caracteristici conceptuale comune, își subordonează metafore specifice. Sunt tipare (bazate pe caracteristici fizico-chimice, procese, boli etc.) care au o dinamică întotdeauna sincronă cu descoperirile în domeniu, spre deosebire de metafora generică - a cărei calitate este transtemporalitatea. Așa de pildă, oricare dintre metaforele bacterie, bacil, candida, coc, fungus etc. (transtemporale) va activa întregul tipar cognitiv, permițând
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
insulin-like (15). 4. Fiziopatologie Glucoza asigură în mod normal circa 50% din cheltuielile energetice globale ale organismului. Pentru celula nervoasă ea reprezintă de regulă singurul substrat energetic. Homeostazia glicemică este asigurată de intervenția rapidă și eficientă a unor multiple mecanisme fizico-chimice, metabolice și hormonale care controlează în esență cele două procese opuse: producția de glucoză (prin glicogenoliză hepatică și musculară și gluconeogeneză hepatică și renală) și consumul periferic al acesteia (1,4). În condiții bazale (după aproximativ 4 - 6 ore postprandial
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
Humboldt din Berlin. În 1938 devine profesor la Universitatea Catolică din Louvain, iar în 1848 la Universitatea din Liège, Belgia. Schwann este primul dintre elevii lui Müller care s-a despărțit de teoria vitalismului și s-a îndreptat spre explicațiile fizico-chimice ale problemelor biologiei. Câțiva ani mai târziu, Carl von Rokitansky aplică această teorie la oncogeneză: cancerele ar avea ca punct de pornire „o alterare chimică“ a plasmei sanguine, în fond o „diskrasie“ umorală. Observând relația dintre inflamațiile cronice și transformarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială existența de virogene endogene (codificatoare de particule C) și oncogene (responsabile cu transformarea oncogenă a celulelor normale) care sunt ținute neexprimate prin mecanisme efectuate de represori din celulele normale. În acest mod, variați agenți fizico-chimici carcinogeni ca radiațiile, carcinogenii chimici, virusurile exogene, pot declanșa exprimarea acestei „informații ascunse“, prezentă pe genom. Gândind evoluționist, G. Todaro și R. J. Huebner au fost de părere că e posibil ca această „informație patogenă“ (mai ales cea a virusurilor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
după cum nu este de neglijat o realitate ce prinde contur pe zi ce trece. Anumite boli neoplazice virale, îndeosebi cele produse de virusuri epiteliotrope (Papilloma, Herpes ș.a.) sunt rezultatul conlucrării patogene între un teren susceptibil și acțiuni agresive conjugate: factori fizico-chimici și infecțioși. În general, bolile asociate diferitelor sisteme de reparare ale ADN se datorează unor alterări ale genelor care codifică proteinele ce intervin operativ (direct) în procesul reparării. Cele mai cunoscute asemenea maladii sunt sindromul Li-Fraumeni și Ataxiatelangectazia. Sindromul Li-Fraumeni
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tisulare. Deosebim în această dinamică câteva etape, fiecare cu specificul său substanțial și energetic. Cercetările din ultimii 15 ani s-au referit așadar la: etapele procesului apoptotic Stimulii implicați și receptorii acestora. Este vorba pe de o parte despre natura fizico-chimică sau energetică a respectivilor stimuli (mesaje, liganzi), pe de alta de natura și structura receptorilor ce se află fie pe suprafața membranei celulare, pe alte formațiuni membranare aflate în interiorul celulei (membrana mitocondrială, cea a reticulului endoplasmatic, a formațiunilor golgiene etc.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
din această experiență inaugurală a echipei lui V. Shankaran? a) Mai întâi, că imunosupravegherea nu este o ficțiune a lui M.F. Burnet, ci o realitate. b) Apoi că reactivitatea sistemului imun, trezirea pentru luptă a elementelor sale, depinde de „zgomotul fizico-chimic“ pe care îl face antigenitatea agresorului. O antigenitate slabă, pe care macrofagele și celulele dendritice nu o sesizează, face ca celula neoplazică să nu fie recunoscută ca non-self, fapt care îi permite să se furișeze și să se multiplice ulterior
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Podoleanu (muzică vocală); I. Bianu (limbă și literatură română); G. Moceanu (gimnastică); Liceul Matei Basarab (str. Sf. Apostoli); director, Ir. Circu; profesori: Gr. Crețu (lb. română); A.F. Nestor (lb. latină); B. șaicariu (istorie); N. Mihăilescu (geografie); C.I. șonțu (științe fizico-chimice); C. Christescu (matematică); pr. N. ștefănescu (religie); I. Filibiliu (lb. franceză); G. Al. Zamfirol (desen); Ir. Circu (lb. și lit. latină); Z. Demarat (lb. și lit. greacă); L. Lacroix (lb. și lit. franceză); Al. F. Robescu (matematică); C. Receanu (filozofie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lemnos cât și stratul pictural, au suferit transformări ale rezistenței structurii și nu numai. Astfel, printr-o analiză amănunțită s-au evidențiat scăderea rezistenței masei lemnoase și a preparației suport pentru poleire și a suportului pictural. Conlucrarea factorilor de degradare (fizico-chimici), s-a manifestat diferit pe suportul catapetesmei. Astfel, la baza ansamblului acolo unde prezența umidității și a microorganismelor a fost mai intensă, suportul lemnos a suferit modificări substanțiale prin pierderea rezistenței. Aceste modificări se concretizează prin lemnul fragil, care la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
numai de șocurile mecanice ci și de fluctuațile de temperatură și umiditate, acestea din urmă determinând contragerea și dilatarea fibrei lemnoase. Stratul pictural, tempera, protejat parțial de stratul de verni, a suferit modificări cromatice cauzate În bună măsură de modificarea fizico-chimică a peliculei de verni, care a suferit datorită intervenției timpului și a factorilor de microclimat. Peliculă neuniformă și degradată a verniului a favorizat lucrarea factorilor necontrolați lăsând teren deschis reacțiilor fizico-chimice, care se produc la nivelul materialelor organice. Fructuațiile de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
suferit modificări cromatice cauzate În bună măsură de modificarea fizico-chimică a peliculei de verni, care a suferit datorită intervenției timpului și a factorilor de microclimat. Peliculă neuniformă și degradată a verniului a favorizat lucrarea factorilor necontrolați lăsând teren deschis reacțiilor fizico-chimice, care se produc la nivelul materialelor organice. Fructuațiile de umiditate necorelate cu cele ale temperaturii au cauzat și desprinderi oarbe În stratul pictural, cu apariția unor lacune superficiale sau profunde. Aceeași situație se regăsește și la nivelul policromiei, unde sunt
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]