9,441 matches
-
esențială exprimă o perpetuă mișcare internă a ființei umane, care urmărește stabilirea unui raport de adaptare a omului la realitate pe trei planuri: a) raportul de homeostazie, ca principiu al constanței și echilibrului biologic al ființei umane (genetic, metabolic, biochimic, fiziologic); b) raportul de echitimie, ca principiu al echilibrului psihologic intern al personalității, al proceselor psihice fundamentale, al relațiilor dintre acestea, accentul punându-se pe sfera emoțional-afectivă; c) raportul de constanță etologică, ca principiu al concordanței și echilibrului socio-comportamental. Raportul dintre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și starea normală; metoda clinică, reprezintă observarea stărilor patologice în raport cu stările de normalitate; în această situație, definiția normalului se dă în raport cu patologicul. Pentru E. Minkowski, „normalul este o judecată de valoare, o noțiune care definește maximul de capacitate psihică sau fiziologică a unei persoane ca ființă”. Conceptul de normă (normalitate) se raportează la sfera cunoașterii fiziologice, a experienței trăite, a funcțiilor organice. Fiziologia este o sinteză canonică a constantelor funcționale ale organismului (G. Canguilhem). Normalul se definește ca fiind „ceea ce apare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situație, definiția normalului se dă în raport cu patologicul. Pentru E. Minkowski, „normalul este o judecată de valoare, o noțiune care definește maximul de capacitate psihică sau fiziologică a unei persoane ca ființă”. Conceptul de normă (normalitate) se raportează la sfera cunoașterii fiziologice, a experienței trăite, a funcțiilor organice. Fiziologia este o sinteză canonică a constantelor funcționale ale organismului (G. Canguilhem). Normalul se definește ca fiind „ceea ce apare în majoritatea cazurilor într-o specie determinată” (G. Canguilhem). În domeniul vieții se discută două
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
După părerea lui A.C. Ivy, se pot distinge patru accepțiuni pentru normal: a) coincidența între un fapt organic și unul ideal, care să fixeze decizia limitei inferioare sau superioare a unor exigențe; b) prezența la un individ a caracterelor structurale, fiziologice sau biochimice, a căror măsură este fixată convențional de o valoare centrală a unui grup omogen (vârstă, sex etc.); c) situația unui individ în raport cu media pentru fiecare caracter considerat, atunci când s-a construit curba de distribuție calculată; d) consecințele absenței
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aici și rolul important pe care-l joacă ambientul social în genere în menținerea și dezvoltarea sănătății mintale. Din cele de mai sus se poate desprinde ideea că starea de sănătate mintală nu este numai expresia structurării genetice, anatomice și fiziologice a individului. Ea este, într-o măsură considerabilă, rezultatul efortului de adaptare continuă la structurile și normele sociale, culturale, morale, religioase, economice și politice, concentrate în „modelul socio-cultural”. Aceste „influențe” exercitate asupra grupului uman prin intermediul valorilor și al normelor vor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt reprezentate prin următoarele aspecte: trăsături patologice de personalitate de tip schizoid, paranoic, obsesiv, fobic, isteric etc.; dificultăți de adaptare; inegalități de comportament; variații emoțional-afective; imaturitate afectivă; intelect de limită; d) boala propriu-zisă este caracterizată prin următoarele: stare de dezechilibru fiziologic și psihic; existența unor leziuni organice; alterarea stării generale; epuizare fizică și psihică; incapacitatea de a mai fi activ; senzația de rău, de straniu; existența unor semne clinice obiective și subiective; e) stările defectuale postprocesuale reprezintă totalitatea modificărilor personalității care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
condiția de victimizare. 3. Stresul și viața psihică Stresul reprezintă ansamblul de modificări ce survin într-un organism ca urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o anumită limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice rezultate din acestea (H. Selye). Stresul apare ca un tip de răspuns psihofiziologic al organismului la agresiuni, pericole și amenințări. El este o relație utilă ce are ca efect punerea organismul în situația de alarmă și de apărare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
domeniu al patologiei și, în final, însăși concepția medicală, fapt care l-a determinat pe Bernheim să afirme că „boala nu este o ontologie, un lucru străin implantat în organism; starea anormală sau patologică nu este opusă stării normale sau fiziologice. Sănătos sau bolnav, corpul viu ascultă de legile biologiei; elementele, țesuturile, organele reacționează și funcționează după aceleași legi”. De aici rezultă că „boala nu este un fapt, un lucru străin”, iar „reacția este manifestarea unei puteri interioare specific vitale”, ea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Psihoigiena individuală (II) 1. Activitatea Prin activitate înțelegem actul sau seria de acte psihice orientate conștient și voluntar, previzibil și intențional, în sensul realizării individuale a unui scop propus de individ, fie că se referă la o nevoie a sa, fiziologică sau psihologică, fie că este vorba de o activitate utilă pentru grupul comunitar uman căruia acesta îi aparține (C. Enăchescu). La baza oricărei activități se află o motivație ideo-afectivă care condiționează declanșarea actului respectiv. Ea depinde de atitudinea și nivelul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și socială. Activitatea este un fapt util pentru organism și starea de sănătate mintală, constituind un stimulent al acesteia din urmă. Spre deosebire de ea, inactivitatea are consecințe extrem de negative (cu forme și intensități diferite). Consecințele inactivității pot fi: biologice, de ordin fiziologic sau metabolic; psihice, de natură emoțional-afectivă, comportamentale și chiar de tip caracterial; sociale, reprezentate prin izolare, deprofesionalizare, dificultăți de ordin economic; profesionale, legate de inactivitatea profesională, modificarea profilului profesional, schimbarea locului de muncă, a condițiilor de muncă, retehnologizări etc.; morale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
activității (absenteism, dezinteres, activitate cu interes scăzut etc.), ea agravându-se și apărând ulterior sub forma stării de oboseală. Oboseala ne apare ca o imagine psihobiologică a suprasolicitării și se manifestă prin senzația de frică organică, o percepere biologică și fiziologică a unei stări de epuizare, indispoziție, o imagine conștientă psihologic a stării de sfârșeală, iritabilitate, scădere marcată a atenției și concentrării, a randamentului, greșeli în activitate etc. Continuarea activității prin suprasolicitare va duce în final la instalarea unei stări de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
efort sporit față de ritmul obișnuit al activității sale (examene, situații speciale, recuperarea unor activități restante, lucrări de predat în termen scurt etc.). Orice efort duce, după o perioadă de timp mai mult sau mai puțin îndelungată, la epuizarea psihică și fiziologică a organismului, obligându-l pe individ să înceteze desfășurarea activității. În aceste situații apare oboseala. Oboseala este un ansamblu de fenomene subiective și obiective care apar la un subiect supus unei însumări de agresiuni minore (Bugard). Oboseala corespunde acelei stări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
energetică depășește capacitățile de reparație imediată a organismului ca urmare a unui efort. Trei tipuri de criterii definesc sau caracterizează starea de oboseală: criterii obiective: diminuarea randamentului; criterii subiective: un conținut particular al conștiinței, asociat cu impresia de oboseală; criterii fiziologice, reprezentate prin alterarea unor constante fiziologice sau chiar organice ale individului. De regulă, oboseala are un caracter reversibil. Senzația de oboseală are o funcție protectoare, ea semnalând epuizarea rezervelor energetice, și este urmată de apariția inadaptării funcționale, fapt care împiedică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a organismului ca urmare a unui efort. Trei tipuri de criterii definesc sau caracterizează starea de oboseală: criterii obiective: diminuarea randamentului; criterii subiective: un conținut particular al conștiinței, asociat cu impresia de oboseală; criterii fiziologice, reprezentate prin alterarea unor constante fiziologice sau chiar organice ale individului. De regulă, oboseala are un caracter reversibil. Senzația de oboseală are o funcție protectoare, ea semnalând epuizarea rezervelor energetice, și este urmată de apariția inadaptării funcționale, fapt care împiedică organismul să continue o activitate ce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
denumită „neliniștea adolescenței”. Toate tendințele ating o ordonare paroxistică și în primul rând sexualitatea. Mediul familial devine prea strâmt și prea fragil. Legile morale, sociale și religioase - prea constrictive. Sufletul plutește între ipocrizie și violență. Apar și modificări de ordin fiziologic și psihosexual: la fete menstrele, iar la băieți erecția. Pubertatea este o „criză psihobiologică” de evoluție, marcând o schimbare în plus a persoanei atât pe plan somatic, cât și pe plan psihic. Din acest motiv, ea nu trebuie considerată o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere faptul că adolescentul este prin natura sa „discordant” „ambivalent”, „inadaptabil” și că el „este privit” de adulți într-un mod special. Redăm mai jos câteva aspecte generale, mai importante, ale psihopatologiei adolescenței: nervozitatea și oboseala sunt legate de regimul fiziologic glandular al personalității adolescenților și pot duce la o stare de pseudodisociere a personalității; remarcăm o stare de epuizare a inteligenței și o rapidă schimbare a caracterului; apar tulburări de dispoziție afectivă și instabilitate nervoasă; obsesiile apar de regulă la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
infirmități la parteneri; controlul medico-psihiatric, privind starea de sănătate mintală; controlul psihologic al partenerilor, punându-se accentul pe trăsăturile de personalitate, caracter, temperament, gusturi, interese etc.; o investigație a antecedentelor personale și heredofamiliale ale partenerilor, atât din punct de vedere fiziologic, cât și patologic; compendium vitae, privind caracteristicile afective și intelectuale ale partenerilor, nivelul socio-cultural și profesional-economic al acestora. Alte criterii de care suntem obligați să ținem seama ori de câte ori se are în vedere întemeierea unui cuplu familial sunt: atracția reciprocă dintre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
produce o diminuare a memoriei, în special pentru datele noi, recente; gândirea suferă o regresiune de tip infantil; sentimentele superioare și morale se șterg, fiind înlocuite cu egoismul, avariția și lăcomia. În ceea ce privește tipologia bătrânului, se descriu două tipuri: o bătrânețe fiziologică, manifestată printr-o stare de euforie senină, lipsită de griji, surâzătoare, mulțumită de sine și de lumea înconjurătoare, bine adaptată la realitate; o bătrânețe rea, urâtă, grea, apăsătoare, cu o stare de instabilitate, amărăciune, umbrită de nefericire, cu un sentiment
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
condiții optime de desfășurare a activității profesionale; însușirea cunoștințelor profesioanle care să poată permite desfășurarea activității fără a cauza sau suprasolicita capacitățile individului, stimulându-l și dezvoltând o motivație pozitivă pentru aceasta; menținerea unui ritm constant de activitate, conform cu capacitățile fiziologice și psihice ale persoanei respective; obținerea de satisfacții personale în activitatea profesioanală, precum și a unor recompense morale și materiale; atmosferă de comunicare pozitivă care să stabilească un acord între individ și activitatea pe care acesta o defășoară, precum și în interiorul colectivului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cea somatică, cât și cea psihică, și, la fel ca profilaxia, acționează, în mod diferențiat, specific, pe tot parcursul vieții acestuia, din momentul nașterii. Măsurile terapeutice vizează suprimarea cauzelor îmbolnăvirii, anularea acțiunii factorilor nocivi, morbigenetici, și restabilirea stării de echilibru fiziologic și psihologic tulburată de procesul patologic. Toate „măsurile de îngrijire” a omului, fie că privesc „formarea omului” (paideea), fie că privesc „restaurarea omului” (therapeia), au același obiectiv: omul și viața sa. Ne vom ocupa în continuare în mod special de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emotivă, constituția psihastenică, constituția mitomaniacă, constituția paranoică, constituția ciclotimică, constituția schizoidă, constituția psihopatică, alcoolismul și toxicomania, stările depresive, suicidul, afecțiunile psihosomatice. Le vom prezenta sintetic în continuare. Constituția emotivă sau hiperemotivă reprezintă o sensibilitate particulară la emoții, ale căror manifestări - fiziologice și psihologice - sunt exagerate atât în intensitate, cât și ca durată. Ele se caracterizează și printr-o stare de angoasă aproape permanentă. Pe acest teren se pot dezvolta psihozele depresive anxioase sau ideile delirante (E. Dupré, H. Claude). Constituția psihastenică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțional-afectivă ale individului. k) Psihoigiena afecțiunilor iatrogenice Psihoprofilaxia stărilor iatrogenice este deosebit de importantă și pune probleme speciale, legate în primul rând de „terenul psihologic” al bolnavului, caracterizat printr-o mare sensibilitate, tendința la autoanaliză și interpretare patologică a stărilor sale fiziologice, toate dezvoltate pe un fond de sugestibilitate crescută. Acestea favorizează dezvoltarea unor forme de „patologie indusă sugestiv”, cu caracter trenant, atipic și adesea cu consecințe grave pentru starea de sănătate mintală a persoanei respective. Cauza se află în abuzul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anumite atitudini și reacții psihice care prezintă o valoare deosebită în ceea ce privește evoluția clinică a bolii și pronosticul acesteia, precum și acțiunea și efectele terapeuticii. Orice suferință somatică este percepută de individ ca boală și este asociată cu o stare de disconfort fiziologic, care poate merge până la panica legată de un eventual risc vital major. Fiecare bolnav își construiește o imagine despre boala sa, în conformitate cu propriul mod de reacție emoțional-afectivă față de suferința prezentă. Imaginea pe care bolnavul și-o creează referitor la propria
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în proporții variate, sensibilitatea bolnavului și capacitatea lui de interpretare, apoi încordarea simțurilor și a atenției, teama, neliniștea, imaginația lui”. Orice boală somatică se manifestă sub două aspecte. Pe de o parte, tabloul clinic obiectiv, care relevă modificările organice și fiziologice datorate factorilor etiologici morbizi, iar pe de altă parte, tabloul clinic subiectiv, reprezentat prin acuzele bolnavului, așa cum sunt resimțite și interpretate de acesta, în raport cu tulburările reale existente. Acest dublu aspect al bolii somatice este deosebit de important și de el trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalității acestor categorii de indivizi. 2. Tipurile de deficiență În general, deficienții se clasifică după natura și tipul deficiențelor pe care le prezintă. Termenul deficiență implică o absență, un „minus”, fie în sens organic, fie în sens funcțional, psihic sau fiziologic, fie în sens metabolic, ca „defect”. Termenul infirmitate presupune mai curând absența unei părți a corpului, care-l face pe individ incapabil de a dispune complet de propriul corp. Termenul, din ce în ce mai des folosit, handicapat desemnează în special un obstacol de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]