1,244 matches
-
nu au abandonat niciodată țelul ultim al separării de Valonia francofonă, Însă noua prosperitate de care se bucura Flandra și legislația inovatoare pentru federalizarea Belgiei le-au temperat pe moment cererile: dintr-o mișcare marginală și plină de resentimente, naționalismul flamand s-a transformat Într-o revoltă a contribuabililor de limbă olandeză, care refuzau să-i subvenționeze pe oțelarii valoni În șomaj (vezi capitolul XXII). Bascii și catolicii din Ulster erau, Însă, altă poveste. țara Bascilor, situată În nordul Spaniei, a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
60. Înlocuind dogma politică cu afinitatea regională, „șaișoptiștii” de altădată Încercau acum să reînvie și să folosească vechea limbă occitană În sud-vestul Franței. Ca și activiștii din Bretania, ei aveau puncte comune cu separatiștii catalani și basci, naționaliștii scoțieni și flamanzi, separatiștii din nordul Italiei și mulți alții: toți aveau resentimente față de „proasta guvernare” de la Madrid, Paris, Londra sau Roma. Noua politică regionalistă avea mai multe variante parțial suprapuse: după criterii istorice, lingvistice ori religioase, căutând să obțină autonomia, autoguvernarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
râului Meuse, mai sus de Liège, și instalațiile miniere părăsite de lângă Gons și Charleroi. Foștii mineri și oțelari din aceste comunități depindeau acum, Împreună cu familiile lor, de un sistem social administrat din capitala bilingvă a țării și finanțat - susțineau naționaliștii flamanzi - din impozitele nordicilor, care aveau slujbe bine plătite. Fiindcă Flandra Înflorise. În 1947, peste 20% din forța de muncă flamandă era Încă În agricultură; 50 de ani mai târziu, din munca câmpului trăiau sub 3%. Între 1966 și 1975, economia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comunități depindeau acum, Împreună cu familiile lor, de un sistem social administrat din capitala bilingvă a țării și finanțat - susțineau naționaliștii flamanzi - din impozitele nordicilor, care aveau slujbe bine plătite. Fiindcă Flandra Înflorise. În 1947, peste 20% din forța de muncă flamandă era Încă În agricultură; 50 de ani mai târziu, din munca câmpului trăiau sub 3%. Între 1966 și 1975, economia flamandă a crescut cu o rată nemivăzută de 5,3% pe an; chiar și În perioada cenușie de la sfârșitul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din impozitele nordicilor, care aveau slujbe bine plătite. Fiindcă Flandra Înflorise. În 1947, peste 20% din forța de muncă flamandă era Încă În agricultură; 50 de ani mai târziu, din munca câmpului trăiau sub 3%. Între 1966 și 1975, economia flamandă a crescut cu o rată nemivăzută de 5,3% pe an; chiar și În perioada cenușie de la sfârșitul anilor ’80 și Începutul anilor ’90, ea a continuat să crească de două ori mai repede decât cea din Valonia. Nestânjenite de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
doreau avantaje politice pe măsura noii lor superiorități economice. Pe scurt, Belgia reunea toate ingredientele mișcărilor naționaliste și separatiste din Europa: o Împărțire teritorială străveche 1, agravată de o prăpastie lingvistică la fel de veche și aparent insurmontabilă (dacă locuitorii din regiunile flamande vorbesc franceza măcar puțin, majoritatea valonilor nu știu o boabă de olandeză) și Întărită de puternice contraste economice, la care se mai adăuga o complicație: În scurta istorie a Belgiei, comunitățile sărace din Flandra rurală au fost dominate de compatrioții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
știu o boabă de olandeză) și Întărită de puternice contraste economice, la care se mai adăuga o complicație: În scurta istorie a Belgiei, comunitățile sărace din Flandra rurală au fost dominate de compatrioții lor din Valonia urbanizată și industrializată. Naționalismul flamand a fost alimentat de impunerea limbii franceze, aparentul monopol al francofonilor asupra puterii și influenței, felul În care elita valonă și-a Însușit toate pârghiile autorității politice și culturale. Naționaliștii flamanzi și-au asumat consecvent un rol comparabil cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de compatrioții lor din Valonia urbanizată și industrializată. Naționalismul flamand a fost alimentat de impunerea limbii franceze, aparentul monopol al francofonilor asupra puterii și influenței, felul În care elita valonă și-a Însușit toate pârghiile autorității politice și culturale. Naționaliștii flamanzi și-au asumat consecvent un rol comparabil cu cel al slovacilor din fosta Cehoslovacie - mergând până la colaborarea cu ocupantul În al doilea război mondial, În speranța că de la masa nazistă vor pica oarece firimituri de autonomie separatistă. Dar În anii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de politicienii naționaliști nu după imaginea Slovaciei Înapoiate și defavorizate, ci mai degrabă ca Slovenia (sau, cum poate le-ar fi plăcut, Lombardia) - o națiune modernă și dinamică Încătușată Într-un stat anacronic și disfuncțional. Aceste două fațete ale identității flamande autoatribuite - minoritate lingvistică persecutată și dinam economic frustrat - erau acum inseparabile În discursul separatiștilor: chiar și după ce vechile nedreptăți au dispărut, iar provinciile de limbă olandeză din nord foloseau de mult propria limbă În instituțiile publice, amintirea resentimentelor și a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tribunale și În administrația locală și la 40 de ani după ce folosirea ei În aceste instituții devenise chiar obligatorie): studenții vorbitori de olandeză de la Universitatea din Leuven (Louvain) au protestat Împotriva prezenței profesorilor francofoni Într-o universitate situată În Brabantul flamand. Mărșăluind sub sloganul Walen buiten! („Afară cu valonii!”), ei eu reușit să scindeze universitatea: membrii francofoni s-au mutat În sud, În Brabantul valon, și au Înființat Universitatea Louvain-la-Neuve (la scurt timp, biblioteca universității a fost și ea Înjumătățită și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru educație, limbă, cultură și unele servicii sociale). Rezultatul tuturor acestor schimbări era de o complexitate comică. Echitatea lingvistică (și Constituția) cerea acum, de exemplu, ca toate guvernele naționale, indiferent de culoarea politică, să includă un număr „echilibrat” de miniștri flamanzi și francofoni, iar prim-ministrul să fie bilingv (prin urmare, el este mai Întotdeauna din Flandra). Egalitatea lingvistică a devenit obligatorie și la Cour d’Arbitrage (Curtea Constituțională): În fiecare an, președinția alternând anual de o parte și de alta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
național) este În realitate o prerogativă regională, fiindcă În Belgia contemporană politica externă se rezumă la acorduri de comerț exterior, iar acestea sunt de competența regiunilor. Politica acestei schimbări constituționale este la fel de Întortocheată ca și reformele instituționale propriu-zise. De partea flamandă, partidele extremiste naționaliste și separatiste au forțat schimbările respective și au profitat de oportunitățile astfel create. Când Vlaams Blok, moștenitorul spiritual al ultranaționaliștilor din timpul războiului, a devenit cel mai important partid În Antwerpen și În unele suburbii de limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
forțat schimbările respective și au profitat de oportunitățile astfel create. Când Vlaams Blok, moștenitorul spiritual al ultranaționaliștilor din timpul războiului, a devenit cel mai important partid În Antwerpen și În unele suburbii de limbă olandeză din nordul capitalei Bruxelles, partidele flamande mai tradiționale s-au simțit obligate să adopte și ele poziții intolerante ca să nu rămână mai prejos. În mod asemănător, În Valonia și la Bruxelles, politicienii din partidele francofone obișnuite au adoptat o linie „comunitară” mai radicală pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unde naționaliștii au putut exploata cu succes susceptibilitățile comunitare, e că pentru majoritatea cetățenilor din Belgia modernă viața este liniștită și Îndestulată. E pace (dacă nu În țară, cel puțin cu alte țări) și aceeași prosperitate care a girat „miracolul flamand” a reușit să atenueze politica ranchiunei lingvistice. Această observație este la fel de valabilă În Catalonia și chiar În anumite părți din Scoția, unde argumentele cele mai radicale În favoarea independenței naționale s-au pleoștit treptat sub efectul unui belșug nemaivăzut și demobilizant
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
646-651; motivele supraviețuirii 650; musulmani 676; naționaliști flamanzi 648; naționalizări postbelice 337; opoziția față de extinderea Uniunii Europene 668; partide comuniste 93; Partidul Creștin Social 245; pedepsirea colaboraționiștilor 55; pillars 245; producția de cărbune 646; prosperitate 650-651; război lingvistic 648; regiunea flamandă 646, 648; regiuni 648; scandalul Dassault-Agusta 681; separatism național 646-651; social-democrați 343-344; Société Nationale d’Investissement 509; valoni 648 Bell, Daniel 439 Belloc, Hilaire 206 Bìlohradský, Václav 453 Bender, Peter 560 Benelux, țările; partide catolice 245-246; pillars 245-246 Beneš, Edvard
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Henric al II-lea Plantagenet, whisky-ul din Anglia și mai ales cel din Scoția (Scotch Whisky). La începutul secolului al XVII-lea, piața vinicolă va beneficia de invenția "Vinarsului" (Brandwijns, vinuri arse) de către olandezi (li se spunea pe atunci flamanzi) care le va garanta viticultorilor că-și vor păstra vinul chiar și în caz de recoltă pletorică făcând astfel posibil comerțul cu produse de calitate mediocră ce nu puteau fi consumate sub forma inițială ca urmare a lipsei piețelor de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
aplecat peste bustul de o carnație impecabilă, așa cum numai nimfele o au, caută parcă să liniștească prin sunetul dublului său flaut vibrația sensuală a nervilor, adulmecând apropiatul nou delir" 213. Istoricii consideră că sursa de inspirație ar constitui-o pictorii flamanzi ai secolului XVII-lea, în special Iordaens. Avem, într-adevăr, un tablou al senzualității, pictat după toate convențiile academice. La picioarele Bacantei se mai află un alt instrument muzical, corpul ei de o albeață marmoreană contrastează cu corpul musculos al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un cadru floral dens, adus prin stilizare la nivelul unui arabesc, a unei geometrii, ce-i drept, sinuoase, care face un tandemn relevant cu geometria construcțiilor din fundal. Pentru o parte din aceste tablouri, arhitectonica relevă mai degrabă un oraș flamand, punând în evidență sursa de inspirație străină, dar și eclectismul stilului. Pieptănăturile sofisticate adăugă propria lor geometrie arabescului floral, iar veșmântul, printr-un procedeu de continuitate mimetică, integrează volutele și dantelăria nu mai puțin complicată a florilor. Ornamentalul devenit podoabă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
organizată politic realitatea socială, societatea franceză era departe de a fi omogenă, unitară și integrată intern. Franceza era vorbită doar de o minoritate concentrată în Île-de-France, care forma o enclavă lingvistică înconjurată de o multitudine debordantă de dialecte (bretonă, gasconă, flamandă, alsaciană etc.). La fel de formidabile au fost loialitățile regionale față de care locuitorii provinciali își manifestau atașamentul subiectiv. Națiunea era, pentru marea majoritate, o categorie abstractă, absentă, absconsă. Ca atare, națiunea nu putea fi obiectul identificării subiective și sursa identității colective. Naționalizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]