2,048 matches
-
centricitatea este deosebit de puternică. Capitolul V Tondo și pătrat Animatorii cei mai radicali ai compoziției centrice sunt îngrădirile rotunde - ramele circulare, discurile, volumele sferice. Asemenea structuri absolut simetrice sunt în întregime determinate de centrul lor median, transmițând prin chiar această focalizare o dominantă inflexibilă. Simpla rotunjime refuză orice relație cu coordonatele excentrice ale spațiului terestru. Deși în ea sau prin ea însăși nu indică nici o direcție, încurajează mobilitatea: își află locul oriunde, ca și nicăieri. Forme flotante S-ar putea susține
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
noutății menționate anterior care ar trebui să caracterizeze curriculum-ul de liceu. Centrarea demersului de proiectare curriculară pe obiective a devenit nesatisfăcătoare în raport cu scopurile pe care încearcă să și le asume noul model de proiectare, centrat pe competențe, și anume: focalizarea pe achizițiile finale ale învățării; accentuarea dimensiunii acționale în formarea personalității elevului; definirea clară a ofertei școlii în raport cu interesele și aptitudinile elevului, precum și cu așteptările societății. Structura modelului tradițional al curriculum ului era dată de teme/conținuturi care trebuiau parcurse
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
sau cu encefalopatie hepatică (hiperamoniemie, hipertransaminazemie). Tulburări neurologice: Confuzie, vorbire incoerentă, amețeli, cefalee, agitație psihomotorie. 75 ROT exagerate, ataxie, midriază, nistagmus, hipertonie musculară. Convulsii tonico-clonice cu debut brusc, generalizate, refractare la tratamentul anticonvulsivant obișnuit. Comă convulsivantă (tonico-clonică), fără semne de focalizare. Tulburări cardio-vasculare: tahicardie, HTA sau hipotensiune până la colaps. Tulburări respiratorii: hipersecreție bronșică, respirație acidotică. Hipertermie. Confirmarea paraclinică Dozarea serică a HIN este utilă doar pentru certificarea etiologiei intoxicației, În caz de aspect clinic atipic, sau În situația co-ingestiei de HIN
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
îi dă o semnificație singulară, care se schimbă odată cu deplasarea ei în compoziție; DIALOG DE FORME asemănătoare sau de forme contrastante în care este impusă o anumită formă; -ÎNTREPĂTRUNDERILE DE FORME plastice. B. Stabilirea centrului vizual al imaginii, urmare a focalizării liniilor de forță către un anumit loc din lucrare, care este centrul de interes al compoziției. Centrul vizual este diferit de la o lucrare la alta și el atrage atenția privitorului asupra figurii sau gestului, care dă semnificație imaginii. O lucrare
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
cale de rezolvare, prin colaborare, care ar putea îndrepta aspectele conflictuale. Principii: 1. Menținerea unei relații pozitive pe perioada conflictului prin ascultarea activă, utilizarea întrebărilor deschise, clarificarea mesajelor; 2. Diferențierea dintre evenimente, comportament și interpretarea lor, evaluarea diferitelor opțiuni; 3. Focalizarea pe problemă și nu pe persoană, folosirea unor termeni concreți, specifici, comportamentali în descrierea situației și în general, utilizarea unui limbaj adecvat; 4. Utilizarea comunicării directe, fără a reacționa cu propriile argumente clarificarea întrebărilor, solicitarea informațiilor pentru înțelegerea situației evitarea
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
fracturi de bază de craniu. Aprecierea situației cranio-encefalice va lua în considerare starea de constiență, prezența mișcărilor spontane sau deviațiilor globilor oculari, reactivității și egalității pupilare. Inegalitatea pupilară poate fi prezentă în leziuni cerebrale ipsilaterale (midriază alături de alte semne de focalizare) sau în cadrul sindromului Claude Bernard Horner instalat într-o fractură de coloană cervicală. Prezența semnelor de focalizare ridică suspiciunea unui hematom intracranian, situație ce impune diagnostic imagistic de urgență și tratament neurochirurgical. Examenul extremității cefalice va trebui completat cu examenul
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
spontane sau deviațiilor globilor oculari, reactivității și egalității pupilare. Inegalitatea pupilară poate fi prezentă în leziuni cerebrale ipsilaterale (midriază alături de alte semne de focalizare) sau în cadrul sindromului Claude Bernard Horner instalat într-o fractură de coloană cervicală. Prezența semnelor de focalizare ridică suspiciunea unui hematom intracranian, situație ce impune diagnostic imagistic de urgență și tratament neurochirurgical. Examenul extremității cefalice va trebui completat cu examenul leziunilor bucomaxilofaciale, unele leziuni putând antrena obstrucții ale CARS. b. Examenul coloanei cervicale: Aprecierea clinică, se face
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
un posibil punct de plecare pentru o altă descriere. Așa cum o teoretizează Jean Michel Adam, descrierea presupune un exercițiu auctorial care nu mizează atât pe descompunerea întregului în elementele sale componente și enumerarea lor. Operația de descriere presupune mai degrabă focalizări succesive asupra obiectului descrierii, dublate de efortul de ordonare a acestor tușe descriptive, efort ce diminuează riscul ca respectiva secvență să dezorganizeze textul literar. Cele patru niveluri din grila lui Jean Michel Adam pot influența structura fragmentului ekphrastic și pot
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
2002b: 363 ș.u.); într-un final, noi ăștia de-alde nea Caisă vă plătim; Nu Tucă, nu Esca, ci de-alde Gigi; Noi rămânem cu alde Olăroiu (apud Zafiu, în acest volum, p. ). 3. ATRAGEREA PRONUMELOR ÎN MECANISME DE FOCALIZARE LOCALĂ O particularitate a discursului în cultura română este gradul scăzut de focalizare a informației: structurarea laxă a temelor și subtemelor, elaborarea insuficientă a sensului, coerență și coeziune textuală scăzute, circularitate și redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
vă plătim; Nu Tucă, nu Esca, ci de-alde Gigi; Noi rămânem cu alde Olăroiu (apud Zafiu, în acest volum, p. ). 3. ATRAGEREA PRONUMELOR ÎN MECANISME DE FOCALIZARE LOCALĂ O particularitate a discursului în cultura română este gradul scăzut de focalizare a informației: structurarea laxă a temelor și subtemelor, elaborarea insuficientă a sensului, coerență și coeziune textuală scăzute, circularitate și redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației (vezi Șerbănescu 2007: 49-83). Aceste particularități discursive sunt compensate de existența unor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a temelor și subtemelor, elaborarea insuficientă a sensului, coerență și coeziune textuală scăzute, circularitate și redundanță informațională, tendință spre digresiune și tangențializare a semnificației (vezi Șerbănescu 2007: 49-83). Aceste particularități discursive sunt compensate de existența unor procese (semi)gramaticalizate de focalizare a unor constituenți de la nivel microdiscursiv, din planul propoziției. Existența unor structuri sintactice specifice limbii române (Îmi place salata, Mă doare capul), a enunțurilor fără subiect expletiv (Plouă, A sunat), frecvența enunțurilor cu verb la diateza pasivă, numărul mic de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
limbii române (Îmi place salata, Mă doare capul), a enunțurilor fără subiect expletiv (Plouă, A sunat), frecvența enunțurilor cu verb la diateza pasivă, numărul mic de determinări din interiorul grupurilor verbale și nominale sugerează o structură informațională a enunțului cu focalizare implicită a stării/procesului/evenimentului, nu a actantului. În aceste condiții, pentru a conferi proeminență discursivă actanților, româna a convertit mai multe structuri lexico-sintactice în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
interiorul grupurilor verbale și nominale sugerează o structură informațională a enunțului cu focalizare implicită a stării/procesului/evenimentului, nu a actantului. În aceste condiții, pentru a conferi proeminență discursivă actanților, româna a convertit mai multe structuri lexico-sintactice în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de focalizare se întrepătrund cu cele de tematizare 9. Interferența dintre mecanismele discursive ale focalizării/tematizării, pe de o parte, și trăsăturile structurale ale românei, pe de altă parte, indică tendința limbii actuale de gramaticalizare a unor opoziții pragmatice. 3.1. Lexicalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de focalizare se întrepătrund cu cele de tematizare 9. Interferența dintre mecanismele discursive ale focalizării/tematizării, pe de o parte, și trăsăturile structurale ale românei, pe de altă parte, indică tendința limbii actuale de gramaticalizare a unor opoziții pragmatice. 3.1. Lexicalizarea categoriei vide pro Lexicalizarea categoriei vide pro este în limba actuală nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
opoziții pragmatice. 3.1. Lexicalizarea categoriei vide pro Lexicalizarea categoriei vide pro este în limba actuală nu doar un mijloc de atragere a deicticului/anaforicului în mecanisme ale implicitului (vezi supra, 2), dar și cel mai frecvent mijloc de tematizare/focalizare a subiectului 10. În poziție tematică, focalizată sau nonfocalizată, subiectul este antepus verbului; în poziție nontematică focalizată, subiectul pronume este postpus verbului. și vin eu la primărie cu o cerere? (IVLRA: 217); ă: acuma scu─ă: eu cînd intru la
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nu știu ce>↓ și tu ȘTIIND că ai dreptate AI curaj să# (IVLRA: 222). În mod analog, folosirea pronumelui de persoana a II-a în vocativ (tu!), nerecomandată de norma limbii literare (Avram 1986:160) este, în limba vorbită, o strategie de focalizare afectivă a actantului: A: CE ceas să se schimbe. E: ora. A: CE CEAS↓ tu↑ alina. E: s-a trecut la ora de iarnă. A: cînd↓ [tu↑ B: [CÎND (IVLRA: 88) # i-am zis evei zic↓ tu↑ îmi aduci și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
la ora de iarnă. A: cînd↓ [tu↑ B: [CÎND (IVLRA: 88) # i-am zis evei zic↓ tu↑ îmi aduci și mie prefectura# și: o scriu io. și s-a dus la prefectură cu alina. (IVLRA: 119). O situație specială de focalizare o reprezintă exprimarea prin pronume a actantului implicit al unei predicații adjectivale, proiectat la nivel sintactic ca atribut prepozițional al unui substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
al unui substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de focalizare a complementului direct și indirect. Exprimarea redundantă, pleonastică a constituentului se corelează, în plan pragmatic, cu proeminența sa discursivă. Anticiparea corespunde focalizării fără tematizare (L-am văzut pe Ion; I-am spus lui Ion), în timp ce reluarea corespunde focalizării cu tematizare
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de focalizare a complementului direct și indirect. Exprimarea redundantă, pleonastică a constituentului se corelează, în plan pragmatic, cu proeminența sa discursivă. Anticiparea corespunde focalizării fără tematizare (L-am văzut pe Ion; I-am spus lui Ion), în timp ce reluarea corespunde focalizării cu tematizare (Pe Ion l-am văzut; Lui Ion i-am spus). În limba actuală, dublarea clitică are diferite grade de gramaticalizare, dispuse ierarhic
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
principal de focalizare a complementului direct și indirect. Exprimarea redundantă, pleonastică a constituentului se corelează, în plan pragmatic, cu proeminența sa discursivă. Anticiparea corespunde focalizării fără tematizare (L-am văzut pe Ion; I-am spus lui Ion), în timp ce reluarea corespunde focalizării cu tematizare (Pe Ion l-am văzut; Lui Ion i-am spus). În limba actuală, dublarea clitică are diferite grade de gramaticalizare, dispuse ierarhic astfel: reluarea cvasigenerală a complementului indirect are grad maxim de gramaticalizare, urmată de reluarea complementului direct
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
complementului direct (obligatorie doar în câteva contexte) și a complementului indirect (încă facultativă în limba actuală) (vezi GALR II: 401 ș.u.; 431 ș.u.). Corelat cu topica nominalului față de verb, gradul de gramaticalizare este direct proporțional cu gradul de focalizare. Prin intermediul dublării clitice sunt focalizați constituenți deja introduși în discurs, prezenți implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac condițiile enunțate mai sus) cu situațiile fără dublare (în care
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
adică la o analiză în: linii mari funcțională a enunțului pe trei nivele: î: nivele de: sens↑ nivele tipuri de informație specifică A: și acum o abandonezi ideea asta? (IVLRA: 43). În dialogurile următoare, dublarea apare ca o consecință a focalizării nominalului prin izolare. A: și acuma apare următoarea problemă↓ în contractu cadru scrie scrie foarte clar și va scrie și-n următoru↓ ambulatoru de specialitate primește o sumă distinctă B: așa ↑ as[ta +A: [această sumă distinctă noi tre[buie
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o aflăm (IVLRA: 112) B: [da' trebuie în română↓ prezentarea↑ o facem în română? (IVLRA: 34). În prima dintre cele două secvențe, între nominalul dublat și cliticul o se interpune o propoziție (subiect + modalizator + predicat), sugerând un mecanism pragmatic de focalizare a nominalului prin izolarea lui într-un enunț eliptic, urmat de o propoziție în care nominalul respectiv este evocat prin clitic. În cea de a doua secvență, nominalul este focalizat prin izolare intonațională și reluat prin clitic în propoziția imediat
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]