5,879 matches
-
I i-a fost acordat artistei RODICA ANGHELESCU de la Ansamblul Ciocârlia al MAI-ului, fiind aplaudată la scenă deschisă pentru prestația avută, demonstrând că-i o artistă completă: interpretă de muzică populară și clasică (de operă și operetă, lieduri, prelucrări folclorice), grațioasă, voce studiată, timbru plăcut, mișcare scenică de adevărată stea a noii generații a muzicii românești. Locul II a fost ocupat de către RAISA BÂRNAZ, iar Locul III de INA CRISTEA. Premiul „Voce cu parfum de Crizantemă”, acordat, ca în fiecare
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]
-
două și iar două. Precise, clare și egale. Nu știu la care “două” mă aflam în momentul deschiderii porții pentru că, aveam în fața lapsusului meu două personaje aproape identice, bune de pus pe hârtie. Zic “aproape” deoarece, cu toate că erau îmbrăcați la fel de folcloric, unul era scund și unul înalt, unul era gras și unul slab, unul avea pălărie și unul căciulă, unul era Păcală și unul Tândală ... De unde știam numele lor? - vă întrebați. Păi, ce credeți? În capul meu intră orice și oricine
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346596_a_347925]
-
două și iar două. Precise, clare și egale. Nu știu la care “două” mă aflam în momentul deschiderii porții pentru că, aveam în fața lapsusului meu două personaje aproape identice, bune de pus pe hârtie. Zic “aproape” deoarece, cu toate că erau îmbrăcați la fel de folcloric, unul era scund și unul înalt, unul era gras și unul slab, unul avea pălărie și unul căciulă, unul era Păcală și unul Tândală ... De unde știam numele lor? - vă întrebați. Păi, ce credeți? În capul meu intră orice și oricine
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346595_a_347924]
-
prin furtună", ceea ce dovede �te efervescența cotru �iană ca desțărat ce nu-și găsește locul. Volumul conține 40 de poezii și sunt scrise în majoritatea lor în Spania. Cartea se bucură de succes în mediile exilaților români. Scrise în metrica folclorică, a bocetului, unele paginie sunt un rechizitoriu neiertător al regimului impus țării noastre de tancurile rusești: "Pusuți-au muscalii bir,/ pe lobodă și pe știr,/Pe podmoale și copaci/ și pe pașii care îi faci...// Pân' ce sama îți vei da
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
cititor, parcurgi fără să vrei, aspecte legate de viața politică a comunei Purani, de traiul sătenilor, de portul popular al costumului de Vlașca cu catrință și pesteman cu ornamentație bogată, de hrana sătenilor. Nu uită autoarea să însereze chiar producții folclorice din lirica populară tradițională de pe meleagurile puranilor. Ultimele două capitole sunt cu adevărat lirice ocupându-se de clipe de eternitate, legate de copii, nepoți, povești și povestioare din epica populară ori despre chipurile-icoană din sufletul și inima poetei Floarea Cărbune
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
o vorbă de suflet, un sfat de specialist, sau o îndrumare în alegerea repertoriului, a costumului popular autentic. În septembrie, la concertul omagial „Centenar Constantin Brăiloiu" de la Radio, organizat de muzicologul Gruia Stoia, am fost invitată să cânt din „Culegerile folclorice" ale genialului profesor-compozitor-etnomuzicolog Constantin Brăiloiu, lucrări pe care le-am primit de la profesorii mei, Steluța Popa și Gruia Stoia, cu care am studiat, perfecționându-mi stilul. Primind îndrumarea acestor eminenți dascăli în domeniul etnografiei și folclorului, am reușit să înțeleg
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
care a compus și muzica și îndrăgită noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să realizeze un album cu 15 de piese, adevărate bijuterii, ce vor îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni". M.V.G: Ați păstrat legătura în continuare cu doamna Emilia Comișel? Rodica Anghelescu: Desigur! De-a lungul anilor am (între)ținut legătura cu doamna Emilia Comișel. În perioada cât
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
însă după al doilea război mondial, elementele de antichitate reapar, astfel, în duminica a patra din luna august, nu mai puțin de opt giganți rătăcesc pe străzile orașului. Aceasta este singura lor ieșire anuală, fiind însoțiți de cortegii și grupuri folclorice. În 1996 a luat naștere un proiect de infrastructură turistică de calitate, cu obiectivul de a oferi o imagine de ansamblu a tradiției populare a orașului pe tot parcursul anului. Orașul Ath a achizionat o clădire frumoasă de patrimoniu situată
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
Doamna Sava Negrean Brudașcu este o prezență placută și se bucură de un succes fulminant pe scenele țării și peste hotare . Apare aproape săptămânal pe ecranele televizoarelor și la posturile de radio naționale, particiupă frecvent la spectacole și concerte muzical folclorice pe întreg cuprinsul României, dar și la românii din țările vecine.. Dan Brudașcu și Sava Negrean sunt părinții lui Eileen Sava, avocat în Baroul Cluj, de la care au un nepoțel, Petru - Sabin. De amintit și faptul că este rudă cu
LA ANIVERSAREA CELOR ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355756_a_357085]
-
amintește de poemele lui Eminescu, se simte și în scrierile sale. În „Salcâmul”, poetul aduce un adevărat elogiu vieții rustice. „O, prietene,/ de-ai ști să ascuți/ pledoaria unui singur/ salcâm înflorit!” La Petru Lascău, poezia naturii este de inspirație folclorică, amintind de stihurile lui Vasile Alecsandri - „este și doină din fluier de fag/ lacrimi de dor și de drag”. Frumusețea clasică a versului - „albul din turme de miei/ arome de fân și floare de tei” („Impresii de Crăciun”) redă spiritualitatea
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Daniel Iftode dar și de costumele populare românești din Bucovina. România a fost prezentă (11 mai) și în parcul Bohmischer Prater, la “Poarta maramureșană”, instalată acolo din 2007, cu un program cultural oferit de formații din județul Alba, de grupurile folclorice din România și Austria și cu expoziții de artă în aer liber. Astfel, Primăria sectorului 10 din Viena, Ambasada României la Viena, Asociația “Cercul cultural româno-austriac Unirea”, președinte Ioan Godja, (Radio TV Unirea), împreună cu Uniunea Internațională a Femeilor Române (UNIFERO
VIENA, MAI, 2013 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354902_a_356231]
-
a organizat sâmbătă, la Căminul Cultural din localitate, o nouă ediție a concursului de muzică populară ,,Zestrea Movilenilor”, concurs coordonat de prof. Ionel Laurențiu care se adresează elevilor din ciclul gimnazial. Din timpuri străvechi poporul român a păstrat un tezaur folcloric de o rară frumusețe și originalitate, ce l-a însoțit de-a lungul istoriei, la bucurie și durere. Știm cu toții că folclorul reflectă caracterul, înțelepciunea și sentimentele generoase ale unui popor, iar noi, românii, am simțit întotdeauna cum cântecul popular
CONCURSUL JUDEŢEAN DE MUZICĂ POPULARĂ ,,ZESTREA MOVILENILOR”, EDIŢIA A III-A, 2013 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354920_a_356249]
-
și Mare Vameș al călătoriei poetice. Valea Horincei și Valea Prutului, care înseamnă aceeași ființă istorică, sunt recunoscute ca izvoare și ale creației, și ale culturii populare, zona fiind, nu numai în cărți și documente, recunoscută ca o adevărată vatră folclorică din Țara de Jos a Moldovei’’. Sterian VICOL, Președintele Societății Scriitorilor C. Negri, Redactor șef al revistei Porto-Franco ‘’ Cine nu-l cunoaște pe Vasile Burlui pur și simplu nu-l cunoaște, așa cum s-ar putea să nu-l cunoască nici
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
dvs., datorită anumitor opinii descriptiv-comparative ale cunoscătorilor, ce au depistat axiome între opera dvs. cu cele mai celebre poezii ale literaturii române. Distingandu-se un stil elegant și abil, o epica expresiva și colorată în metafore, chiar prin cuvinte simple, folclorice câteodată. Am fi curioși, totuși, dvs. când ați scris prima poezie? Romeo Tarhon: Așa este, marii artiști s-au format, nu au apărut peste noapte. Doar geniul lor a apărut în ei ... din naștere! În niciun caz nu sunt unul
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
chiar și când creează literatura. Uneori la nu mai mult de 200... Și o spun cu amărăciune, multi fiind poeți și prozatori cu cărți tipărite. Dar acesta este un subiect delicat... Chiar eu sunt adeptul unui lexic fluent, simplu, aproape folcloric în poezie. Dar nu și în proza! Dar de când s-a dat liber la tipar și la cultura, fără prea multa cultură, s-au înmulțit scriitorii precum gripele aviare și porcine. De ce m-aș plânge tocmai eu care îi public
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
ori amintita superioritate încolțește singură fără a fi necesară ingineria specifică, de vreme ce are dinam propriu și natural. O inteligență, eleganță, frumusețe, har în nedezmințită naturalețe se descoperă fără o examinare sau percepere cu vreo îndoială, în persoana interpretei de muzică folclorică mehedințeană Angelica Stoican. Am întâlnit-o spre ieșirea din anotimp, în 2013, când erau așternute frunzele pe aleile Cișmigiului de-a lungul cărora am trecut ca o mătură, răscolindu-le, spre Universitatea de Muzică. Plăcută și onorantă surpriza, nu numai
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
și să nu vrea să apară pe caruselul de emisii necenzurate de bunul gust. E limpede că lucrul cel mai de seamă pentru care a luat această hotărâre Angelica Stoican, e supărarea. Puține sunt cântecele Angelicăi Stoican cărora pasionații muzicii folclorice românești să nu le dedice dragoste. Angelica Stoican nu a interpretat niciodată un cântec neales, iar aceasta nu îngăduie interval cu a plăcea și a nu plăcea. Doar că, poate, unele sunt întrucâtva mai agreate decât altele. Repertoriul de cântece
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
orchestre diferite, cu dirijori care să devină competitivi prin competență, prezentatori noi, foarte decorativi și... a invitat în recitaluri, interpreți foști tineri laureați, într-o frumoasă completare cu artiști maturi, consacrați de mulți ani, experimentați și foarte pertinenți în linia folclorică. Interpelați pentru acest preambul al ediției din anul 2012, doamna Gina Ștefan și domnul Ștefan, au vorbit despre cei 10 ani de când conduc artistic festivalul, despre spectacolele adiționale de peste an, cum ar fi Dragobetele, în care laureați ai Mamaiei, sunt
FESTIVALUL MAMAIA 2012 de LIA LUNGU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355274_a_356603]
-
panerului turtit... “ În final, figura lui Selim devine simbol, întruchipând o umanitate situată între coordonate spirituale azi dispărute. După melci, este, ca și Selim, tot o narațiune poetică având aspect de baladă. Atmosfera copilăriei e surprinsă între niște coordonate spirituale folclorice, în versuri cu metru de descîntec:”Când Păresimii, prin lunci,/ Răspândeau pietriș de-albine,/ Ne părea la toți mai bine:/ Țînci ursuzi,/ Desculți și uzi,/ Fetișcane/ ( Cozi plăvane )/ Înfășate-n lungi zăvelci,/ O porneau în turmă bleagă,/ Să culeagă/ ierburi
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
cu cea mai frumoasă inscripție funerară din țară, scrisă în limba română, a anul 1602. De asemenea, biserica mânăstirii Mamu, cu frescele ce reprezintă familia lui Constantin Brâncoveanu voievod, opertă alui Pârvu Mutu, din 1699. 9- Am prezentat câteva piese folclorice, bucăți literare și câțiva sriitori, fii ai zonei Drtăgășani. 10- Partea ultimă prezintă date sumare cu privire la orașele Rm. Vâlcea și Slatina, cu care Drăgășanii a avut legături istorice. De asemenea, am prezentat și o parte din istoricul satelor, care au
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
doresc să descopere în lume și altceva decât „repetabila povară”, un fel de elice a „morilor de vânt” Unul din studiile eseistice din acest volum surprinde prin franchețea cu care autorul amendează o eroare morală și estetică aflată în creațiile folclorice ale literaturii noastre: „Miorița”și „Meșterul Manole”, creații în care se acceptă crima ca răzbunare și resemnarea în fața destinului implacabil. Printre argumentele cu care se combate o atare eroare, se amintește una din cele zece porunci creștine: „să nu ucizi
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
roșii. Carnavalul din Binche este cea mai faimoasa sărbătoare a locului. În fiecare an atrage tot mai mulți vizitatori străini, datorită recunoașterii sale în 2003 de către UNESCO drept capodoperă orală, făcând parte din patrimoniul mondial imaterial al umanității. Această manifestație folclorica are o lungă tradiție orală, este un riț real, care oferă participanților sentimentul de unicitate. Festivitățile se derulează în două etape: carnavalul propriu-zis și pre-carnavalul. Carnavalul se organizează cu 49 de zile înaintea Paștelui. Această sărbătoare „bincholeza” este întâlnită în
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
manuale de istorie, și chiar Nicolae Iorga, au abordat istoria din acest punct de vedere. Fenomen ce-l regăsim și astăzi. Evocarea figurilor istorice din romanele sadoveniene s-a făcut prin construcția unei ambianțe istorice provenite din cadrul natural și cel folcloric. În “Un prieten al nostru” Sadoveanu scria: “Nu sunt realități numai clădirile de piatră și petecile de hârtie; mitul păstrează eternității ramura sufletului generațiilor.”. Talentul sadovenian “construiește trecutul în imagini vii, scriitorul înțelegând și cu inima”, (Const. Ciopraga, “Mihai Sadoveanu
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
purtând semnătura lui Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848”, a fost reprezentată de către d-na Alexandra Blendea, redactor, care a conturat și mai mult tabloul reprezentat de zestrea folclorică adunată de către Ovidiu Bârlea, trasând cu delicatețe liniile între care oscilează prezentarea pe care o face acesta decorurilor, personajelor și lexicului regional arhaic, care se constituie într-un material de studiu veritabil al legendelor, credințelor și superstițiilor din Munții Apuseni
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
cu sentimente de orgolioasă mândrie o serie de imagini ale zonei cu extrapolare evolutivă în contemporan. Ca orice sărbătoare buciumănească, evenimentul - centenar „Ovidiu Bârlea și buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece și dansuri buciumănești prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium - Alba și cu o șezătoare cu aromă de plăcinte, cârnați, slănină, brânză, ouă și ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]