1,316 matches
-
Gheorghe Barițiu, în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HASDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hasdeu este receptată, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atât mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeană a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristești, județul Hotin), Hasdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
, Dimitrie (30.IV.1828, Arpătac, azi Araci, j. Covasna - 31.XII.1891, Brașov), folclorist. Fiu al preotului Gheorghe Cioflec, C. beneficiază de o bună educație, având profesor la Gimnaziul Greco-Catolic din Brașov, printre alții, pe Iacob Mureșianu. Se bucură de sprijinul lui Andrei Șaguna pentru a urma la Viena cursuri de pedagogie, absolvite în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
de Virgil Florea. Culegerea, a cărei autenticitate a fost confirmată de colecțiile ulterioare și în care se regăsesc multe poezii populare adunate de C., cuprinde cântece și strigături, caracteristice zonei de unde proveneau. Culegeri: Poezii populare, în Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 396-409. Repere bibliografice: G. Bogdan-Duică, Un folclorist uitat, GR, 1934, 1-2; Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 377-395; Bârlea, Ist. folc., 132-134; Dicț. lit. 1900, 182-183. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
confirmată de colecțiile ulterioare și în care se regăsesc multe poezii populare adunate de C., cuprinde cântece și strigături, caracteristice zonei de unde proveneau. Culegeri: Poezii populare, în Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 396-409. Repere bibliografice: G. Bogdan-Duică, Un folclorist uitat, GR, 1934, 1-2; Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 377-395; Bârlea, Ist. folc., 132-134; Dicț. lit. 1900, 182-183. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
multe poezii populare adunate de C., cuprinde cântece și strigături, caracteristice zonei de unde proveneau. Culegeri: Poezii populare, în Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 396-409. Repere bibliografice: G. Bogdan-Duică, Un folclorist uitat, GR, 1934, 1-2; Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 377-395; Bârlea, Ist. folc., 132-134; Dicț. lit. 1900, 182-183. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
REBUȘAPCĂ, Ioan (29.V.1935, Dărmănești, j. Suceava), comparatist, folclorist și traducător. Frecventează școala elementară în satul natal, liceul la Siret (1951-1955), devenind apoi student al secției de slavistică a Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1955-1960). După absolvire funcționează la Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității bucureștene, parcurgând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
1994 și 1996 s-a numărat printre colaboratorii postului de Radio România Internațional. Este membru al Asociației Slaviștilor din România, precum și al unor societăți științifice de peste hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian Studies din Kiev). Folclorist și comparatist reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
Gheorghe Barițiu, în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hașdeu este receptata, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atat mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeana a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristesti, județul Hotin), Hașdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
, Octavian (20.X.1919, Crăiești, j. Galați - 11.IX.1978, Bochum, Germania), folclorist și etnograf. Fiu al unei familii de țărani, B. a făcut studii de litere și filosofie la Universitatea din București, luându-și licența în litere (1947) și în filosofie (1948), cu tezele Filosofia istorică a lui T. L. Maiorescu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
precum și numeroase asociații sugestive între miturile populare românești și miturile altor civilizații, reprezentând lăudabile încercări de încadrare a mitologiei noastre în contextul universal. Uneori, însă, asociațiile depășind limitele unei plauzibile circulații a motivelor, alunecă în plină gratuitate, amintind de tezele folcloriștilor mitologizanți Th. D. Speranția, A. I. Odobescu, Aron Densușianu ș.a. Cercetătorul pregătise și o Mitologie românească (28 de capitole), din care au apărut, postum, Introducere și șase capitole, în „Kurier” din Bochum (1987). SCRIERI: Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie, Wiesbaden
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
CÂRSTEAN, Stelian (19.II.1942, Rădăuți), folclorist. Este fiul Adelei (n. Rudișteanu) și al lui Vasile Cârstean, învățători. După studii liceale la Rădăuți și studii universitare (1960-1964) la Facultatea de Filologie a Universității din București, este, succesiv, profesor la Botoșani (1964-1971), instructor la Consiliul Culturii și Educației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
nascendi, virtualitatea pură. Când se referă la arta lui Creangă, de pildă, eroul lovinescian critică interpretările în cheie mimetic-realistă pentru a-i sublinia, într-o manieră foarte modernă, valoarea de sugestie, ce o apropie de creația lirică: "Creangă nu e folclorist", zice într-un loc Eminescu, "ci un mare artist, cel mai mare artist al limbii populare", adăugând, spre deplina edificare a partenerei sale de dialog: "nu copiază, nu transcrie, ci transpune și dă valoare de mare artă expresiei țărănești"; "știe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tehnice și altele greu de înțeles (1851), unde siguranța și simțul limbii se reflectă în ideile referitoare la adaptarea neologismelor. Definițiile date unor termeni (roman, romantic ș.a.) oferă indicii despre stadiul de început al teoriei literaturii la noi. Contribuția de folclorist a lui S. este o broșură din 1851, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești. Influențat de direcția pașoptistă, autorul consideră „tradițiile” drept mărturii pentru „întregul caracter al unui popor”. El modifică, în manieră cultă, povestirea populară despre Păcală, dând narațiunii un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
de răzeș, Victor Ion Popa, fire blândă, îngăduitoare, generoasă, deosebit de muncitoare, devenea deodată dârz, neînduplecat când era nedreptățit, lovit în munca sa. Din acest neam blând dar neîncovoiat era și Alexandru Vlahuță, fiu de răzeși de pe meleagurile Similei (comuna Pleșești), folcloristul Tudor Panfile (din ținutul Țepu) și celebrul jurist C. Hamangiu (din comuna Pogonești), toate din regiunea Bârladului. A doua regiune, vecină cu a Fălciului, pe care a cunoscut-o scriitorul în copilărie e acea a Tecuciului. O parte din satele
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
UGLIȘ-DELAPECICA, Petre (1.IX.1885, Pecica, j. Arad - 20.VII.1978, Gurahonț, j. Arad), folclorist. După studii pedagogice la Arad (1898-1904), devine învățător în satele Bodrogu Vechi, județul Arad (1904-1911), Bara, județul Timiș (1911-1919), și Gurahonț, județul Arad (1919-1941). S-a făcut cunoscut printr-o activitate publicistică întinsă pe aproximativ patru decenii, din care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
de înmormântare, descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de jale și înstrăinare, cântece satirice și strigături, povești, legende și snoave. Acestea au fost culese între 1906 și 1961 de prin comunele și satele bănățene și crișene pe unde folcloristul a copilărit ori și-a desfășurat activitatea, în cea mai mare parte din Bodrogu Vechi, Bara și Gurahonț și câteva din zona Aiudului. Textele sunt redate cât se poate de fidel, cu toate particularitățile de limbă, culegătorul străduindu-se „a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
poezii populare, îngr. Gavril Matei Albastru, București, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Lazăr, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, O, 1968, 11; Virgiliu Florea, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, ST, 1968, 11; I.L. Hedeșan, Cartea unui folclorist arădean, „Flacăra roșie” (Arad), 1968, 7 542; Bârlea, Ist. folc., 425-426; Datcu, Dicț. etnolog, II, 261-262. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
, Ion (7.IX.1941, Fundulea), etnograf și folclorist. Este fiul Mariei (n. Căprioreanu) și al lui Dumitru Ghinoiu. Urmează Școala Pedagogică (1956-1959) la București și face apoi tot aici studii universitare de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific la Institutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga. În Cuvântul înainte din numărul inaugural, semnat de Sabin V. Drăgoi, se precizează profilul revistei, aceasta urmând „să cuprindă creația populară în ansamblul ei sincretic”. Publicația nu va fi doar a institutului care o editează, ci a tuturor folcloriștilor: „Scopul revistei este afirmarea tinerei noastre școli folclorice, informarea cititorului asupra rezultatelor muncii noastre, dezbaterea problemelor ce preocupă pe folcloriștii noștri și pe cei din străinătate, informarea celor de la noi asupra stărilor de peste hotare din acest domeniu.” Mihai Pop publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
cuprindă creația populară în ansamblul ei sincretic”. Publicația nu va fi doar a institutului care o editează, ci a tuturor folcloriștilor: „Scopul revistei este afirmarea tinerei noastre școli folclorice, informarea cititorului asupra rezultatelor muncii noastre, dezbaterea problemelor ce preocupă pe folcloriștii noștri și pe cei din străinătate, informarea celor de la noi asupra stărilor de peste hotare din acest domeniu.” Mihai Pop publică tot aici studiul Perspectivele folcloristicii noastre. Rubricile din primul număr sunt „Studii”, „Materiale”, „Din istoria folclorului și folcloristicii”, „Cronica”, „Recenzii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
întoarcem privirile la o altă preocupare cu "ale noastre", foarte interesantă, la folclor, constatăm că primii colectori ai poeziei populare și primii teoreticieni ai curentului poporan (încă de la 1840) au apărut în Moldova, unde găsim și pe cei mai mari folcloriști, pe S. Fl. Marin și Tudor Pamfile - precum și publicația cea mai valoroasă din acest domeniu, bătrâna Șezătoare, a dlui Artur Gorovei, el însuși un eminent folclorist. Așadar, și istoria literaturii și istoria științei române dovedesc cu prisosință teza noastră. Legătura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
încă de la 1840) au apărut în Moldova, unde găsim și pe cei mai mari folcloriști, pe S. Fl. Marin și Tudor Pamfile - precum și publicația cea mai valoroasă din acest domeniu, bătrâna Șezătoare, a dlui Artur Gorovei, el însuși un eminent folclorist. Așadar, și istoria literaturii și istoria științei române dovedesc cu prisosință teza noastră. Legătura dintre atașarea și preocuparea de realitățile noastre, pe de o parte, și înflorirea prozei artistice și a științelor istorice, pe de alta, se confirmă și prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
, Gheorghe (20.IV.1915, Vasileuți-Hotin - 29.XI.1991, Moscova), istoric literar și folclorist. Este fiul Teodorei (n. Mizumscaia) și al lui Teodosie Bogaci, preot. A urmat liceul la Hotin și Cetatea Albă, iar în 1938 a absolvit Facultatea de Litere din Iași, unde a și lucrat, scurt timp, ca asistent universitar la Catedra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285784_a_287113]
-
, Mihail (pseudonim al lui Moritz Cahana; 1867, Hârlău - 28.IX.1933, București), folclorist, traducător și publicist. Descendent al unei familii de negustori, C. și-a început instrucția în orașul natal și a desăvârșit-o, probabil, la Iași, unde pare să fi urmat cursurile gimnaziale și ale unei facultăți, devenind în cele din urmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
, Leonid (1.III.1930, Talmaza, j. Tighina), istoric literar și folclorist. Este fiul Pelaghiei (n. Gonciarov) și al lui Ilie Curuci, țărani. Și-a făcut studiile superioare la Institutul de Învățători din Tiraspol (1949-1951) și la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1952- 1954), luîndu-și doctoratul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]