1,316 matches
-
implicit un conflict de interese. O altă speță notabilă este cuprinsă în "Horea lui Ion Berciu" (Amzulescu, 209), care s-a dezvoltat probabil tot dintr-un bocet, reflectând un eveniment real, deja petrecut. Balada a fost culeasă și publicată de folcloristul Tit Bud (1908) și aparține în exclusivitate spațiului și eposului maramureșean. Ideea centrală este aceiași: moartea reală, accidentală, a unui păstor aflat cu oile în munți și îngroparea lui, după datină, în același perimetru. Și cu aceasta ne îndepărtăm definitiv
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
corespondent al Academiei Române (singurul muzicolog din istoria Academiei care a obținut această recunoaștere), iar din 2016 este membru titular. Alături de compozitorul Cornel Țăranu, a reprezentat, ani de zile, breasla muzicienilor în cadrul Academiei. În trecut au mai fost academicieni următorii muzicieni: folcloriștii Teodor T. Burada și Constantin Brăiloiu, compozitorii George Enescu, Sigismund Toduță, Sabin Drăgoi, Matei Socor, Ștefan Niculescu. De curând a fost primit ca membru și pianistul Valentin Gheorghiu. A scris următoarele cărți (listă selectivă):
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
Klaster din Gârbova. Acest fapt i-a dat un imbold să se reorienteze profesional spre ceramică. Din inițiativa lui au fost înființate muzeele din Cisnădie, Cisnădioara și Cristian. Pentru meritele sale, a fost ales în Consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor Sibiu și a fost numit redactor-șef adjunct al anuarului "Studii și comunicări de etnologie", un periodic publicat de Academia Română. A fost membru al "Cercului de Cercetare Tematică a Ceramicii Europene", din Germania, și a activat ca expert
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
Date biografice Dacă adăugăm acestor neobișnuite contribuții de etnografie muzicală profundul sondaj în folclorul copiilor din această arie și prețioasele completări documentare aduse lui Bartok, avem în față profilul folcloristului muzical de excepție, din stirpea marelui Brăiloiu și a lui Ilarion Cocișiu. Ca și iluștrii săi înaintași, nu și-a putut definitiva, prin transcrieri proprii, opera de cercetător al terenului, căci în ultimii ani de viață a lucrat tot mai
Traian Mîrza () [Corola-website/Science/319484_a_320813]
-
proprii. Editura "Alean" a C.J.C.P.C.T. Argeș a fost înființată în anul 2006 de lect. univ. dr. Adrian-Ionuț Sămărescu, din dorința de a valorifica rezultatele cercetărilor de teren ale Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș și ale Asociației folcloriștilor argeșeni „C. Rădulescu-Codin”. Începând cu anul 2008, director al editurii este asist. univ. drd. Alexandru Mărchidan. Din 2006 până în prezent editura a scos pe piață 22 volume de specialitate, majoritatea cu aspect monografic. Prima lucrare este Monografia comunei Coșești - coord
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
punct de vedere tipologic. Există și o , de factura livrescă, specifică tipului nord-maramureșean. Este unanim acceptată ideea că Vasile Alecsandri a "îndreptat" această creație folclorică, în spiritul ideilor care circulau, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, printre folcloriștii români (vezi cap. Creatorul Mioriței). Dumitru Caracostea, Ovid Densușianu, Ion Diaconu, Adrian Fochi, Gheorghe Vrabie s-au referit la această problemă în studiile lor, analizând textele din perspectivă comparatistă și constatând un proces succesiv de îndreptare a variantelor pe traseul
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
un prim salt cu efecte grave asupra mediului. În aceste condiții, forța de muncă s-a orientat spre țările vest-europene (în special Italia și Spania). Cultura țării Maramureșului e bine cunoscută prin originalitatea și puternicul său specific local, cum spunea folcloristul Tancred Bănățeanu „un caracter cu totul original, cu elemente specifice pe care nu le găsim în alte zone”. Izvorul acestei culturi originale se află atât în firea deosebită a locuitorilor, cât și în relativa izolare geografică, în curbura nordică a
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
naștere "Tadeu Hîjdeu"; n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina - d. 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile. S-a născut la Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Rus. A copilărit la moșia părintească din Cristinești, Basarabia, fiind
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
(n. 21 iulie 1821, undeva în ținutul Bacăului, Moldova — d. 22 august 1890, Mircești, județul Roman, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Tradițiile românești variază de la o regiune la alta. Folcloriștii numesc aceste ceremonii "rituri de trecere" denumite astfel de Arnold Van Gennep, în "Riturile de trecere" scriere publicată în 1909/1998 - pentru că ele marchează trecerea de la o stare socială sau biologică la alta. Cum asemenea situații tranzitorii creează întotdeauna incertitutidine
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
sau Paștilor. Unele comunități rurale încă mai cheamă pețitori pentru a uni familiile în devenire. Unde nu e folosit un pețitor, tradiția cere ca părinții soțului să ceară mâna fetei de la părinții acesteia. Pețitorul folosește o poezie specială, cunoscută de folcloriști sub denumirea de orație de nuntă, o alegorie în care un tînăr vânător pleacă sa vâneze o caprioară. Familia mirelui trece apoi din casă în casă cu sticle de țuică sau vin pentru a invita pe locuitorii satului la nunta
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
este epopeea națională finlandeză, cea mai cunoscută culegere de poeme folclorice finlandeze, fiind tradusă în peste 40 de țări, între care și România. A fost alcătuită de medicul, folcloristul și filologul finlandez Elias Lönnrot. Străbătând Karelia, acesta a cules poemele transmise pe cale orală timp de mai multe secole, realizând apoi, în baza propriei sale viziuni poetice, "". Publicată pentru prima oară în 1835, cu aproape 23.000 de versete, Kalevala
Kalevala () [Corola-website/Science/298251_a_299580]
-
amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
și de surori și fără ritualul de crestare a brațelor, doar prin îmbrățișări, sărutări frățești și jurământ de ajutor reciproc. Cei ce se înfrățeau sau se luau surori de cruce făceau un ospăț pentru prieteni”, a afirmat Simion Florea Marian. Folcloristul român Constantin Rădulescu-Codin, în lucrarea „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele.” scria: „Dragobete e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde și le
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
(n. 1septembrie 1847, Ilișești, Suceava - d. 11/24 aprilie 1907, Suceava) a fost un folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor, preot român, membru titular al Academiei Române. a fost pe rând preot în Poiana Stampei (1875-1877), Voloca (în apropiere de Cernăuți) (1877) și Siret (1877-1883), profesor de religie și limba română la "școala poporală" și la "școala
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societăți culturale (Societatea Academică Literară „România Jună” din Viena, Junimea și Dacia din Cernăuți etc.) Simion Florea Marian este considerat unul din cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate. Pe lângă culegeri de folclor din toate ținuturile locuite de români, a scris monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc. Prin opera lui a pus bazele
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din Transilvania. În toponimia locală există și astăzi „Drumul Tătarilor”, care avea o ramificație ce trecea prin Vama. Folcloristul Simion Florea Marian a publicat în 1879 o legendă locală intitulată "„Românca și tătarii”", pe care a auzit-o de la mai mulți români din satul Vama, în care se povestește despre salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă, care
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
intrării se află următoarea pisanie: ""Să să știe cine au lucratu aciastă sfăntă biserică, eu Mihăilă și cu Dumitru Ho(l)te(i) de la începu(t) pă(nă) la sfărșitu, 1783 mai 2"". Pe baza spuselor unor martori oculari, preotul folclorist Simeon Florea Marian (1847-1907) afirmă în lucrarea ""Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina"" (Suceava, 1900) că Biserica "Înălțarea Domnului" a fost construită în Vama de Jos, la numai câțiva metri de o altă biserică de lemn, mai veche
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
catapestesmei sunt de factură populară și se remarcă prin simplitatea execuției și naivitatea compoziției. Biserica are în patrimoniul său un pomelnic pe lemn, în formă de icoană, în care sunt menționați ctitorii lăcașului de cult. Acesta a fost descifrat de folcloristul Simeon Florea Marian: ""Pomelnicul ctitorilor care s-au ostenit și au făcut biserica ce din giosu la Vama, unde se prăznuiește hramul Înălțarea lui Hristos, s-au scris aice ca să pomenească în veci 1787 ...". Parohia Vama de Jos a donat
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
Elevii liceului au obținut, în perioada 1972-2007, un număr de 20 medalii la olimpiadele internaționale de fizică, matematică, informatică, chimie și biologie. De pe băncile acestui liceu, de-a lungul timpului, s-au ridicat personalități de marcă ale culturii românești, precum folcloristul Simion Florea Marian, compozitorul Ciprian Porumbescu, criticul literar Dimitrie Păcurariu, scriitorul Mircea Radu Iacoban, academicianul Cristofor I. Simionescu, profesor doctor docent Nicanor Mînecan, scriitorul și profesorul Norman Manea (recent candidat la Premiul Nobel) și mulți alții. Un număr ridicat de
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
este o colecție care a fost inițiată de scriitorul și folcloristul Dumitru Stăncescu și publicată din 1 martie 1895 de editorul Carol Müller, care s-a inspirat de colecția germană de buzunar "Universal Reklam Bibliotheck" din Leipzig. Primul număr cuprindea "Povești alese" de Hans Christian Andersen, traducere de Dumitru Stăncescu. Au
Biblioteca pentru toți () [Corola-website/Science/319711_a_321040]
-
profesor și agent consular al Franței. Mama, Hortense, era de origine germană. Charlotte a avut două surori, Maria Sibi (1896-1991), profesor universitar de biochimie la Facultatea de Medicină din Iași, si Alice (n. 1898), profesoara de limbă engleză, căsătorită cu folcloristul și filologul Petru Caraman. După studiile la liceul Notre-Dame de Sion din Iași, Charlotte Sibi se refugiază cu familia ei în Franța, în timpul Primului Război Mondial. Tatăl ei este rănit. După război, se reîntoarce la Iași și dă bacalaureatul. Studiază franceză la
Charlotte Sibi () [Corola-website/Science/319822_a_321151]
-
numeroase sunt scrisorile inedite, pe atât de meritorii se prezintă notele bibliografice și cele explicative asupra unor personaje culturale astăzi obscure” (Șerban Cioculescu). Cu o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Ca folclorist a tipărit culegerea "Cântece poporane moldovenești" (1928), unde relevă repertoriul rapsodului Nastasă Crețu din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri).
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
(n. 13 august 1917, Mogoș, Alba - d. 7 ianuarie 1990, Cluj) a fost un folclorist român, fratele istoricului Octavian Bârlea. a urmat școala primară în localitatea natală (1924-1928), ulterior gimnaziul la Baia de Arieș (1928-1929). Își continuă studiile absolvind liceul militar din Târgu Mureș (1929-1937), iar în 1942 termină studiile universitare de Litere (specializarea filologie
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
o vastă sinteză a folcloristicii noastre de la începuturi până în prezent în lucrarea "Istoria folcloristicii românești" (Buc., EER, 1974, 597 p.) precum și prima încercare de sintetizare și selectare a contribuțiilor meritorii și de ierarhizare a valorilor, de la creatori de școală și „folcloriști piloni“ până la culegătorii amatori care și-au dat aportul la adunarea tezaurului culturii noastre populare. Pe o treaptă valorică apropiată se situează "Mica enciclopedie a poveștilor românești" (Buc., EȘE, 1976, 478 p.) - „veritabil corpus de mitologie, credințe și artă“ (N.
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]