3,085 matches
-
sau științifică a acestuia... Ea este în funcție de atitudinea pe care o manifestă profesorul față de recepția elevilor. Modul său de a fi, amabil sau distant, rigid sau tolerant, iritant sau calm, poate amplifica și, respectiv, bloca fluxul comunicării" În sfârșit, efectele formative ale obiectelor de învățământ, precum și activitatea educativă a profesorilor sunt influențate considerabil de relațiile de comunicare dintre educatori și elevi. Pentru a cunoaște preferințele elevilor în legătură cu modul de adresare al profesorilor am alcătuit un chestionar pe care l-am aplicat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
enunț, care vizează înalta menire a educatorilor dintotdeauna și de pretutindeni, îmi persistă în memorie și pe care îl actualizez: Profesorul, de orice specialitate și vârstă, trebuie să fie pentru învățăcei o sursă nesecată de informații, de îndemnuri cu finalitate formativă și nicidecum un emițător de opinii politice, de date autobiografice, de amintiri din viața personală sau de bancuri. Participând cu puțin timp în urmă la reuniunea unei clase care a absolvit acum 25 de ani, am încercat să descopăr în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
la amintiri", ca „însușire specifică ființei umane de a tezauriza în portofoliul său mnemic evenimente, fapte, întâmplări, trăiri afective, chipuri de ființe dragi, locuri". Sunt elemente ce se regăsesc din plin și în Lumina educației. Pregătit să se devoteze procesului formativ, într-o epocă de schimbări fundamentale și de inerente privațiuni, autorul a știut să-i facă față cu demnitate, punând la lucru însușiri native, dar și calități dobândite prin muncă. Labor improbus pare a-i fi fost, după îndemnul unui
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
for Jewish Research, Ierusalim, 1965, vol. 2, pp. 597-629. Neusner, Jacob, "Stranger at Home: Myths in American Judaism", Forum (39), toamna 1980, pp. 31-38. -, Stranger at Home. "The Holocaust", Zionism and American Judaism, University of Chicago Press, Chicago/Londra, 1981. -, Formative Judaism. Religious, Historical, and Literary Studies, Sixth Series, Scholars Press, Atlanta, Ga., 1989. (ed.), Faith Renewed. The Judaic Affirmation Beyond the Holocaust, vol. 1: Judaism Transcends Catastrophe. God, Torah, and Israel Beyond the Holocaust, Mercer University Press, Macon, Ga., 1994
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
5), noiembrie 1982, pp. 54-55. Am corectat cifrele date de acest autor conform estimărilor admise astăzi. 19 De Jacob Neusner, vezi în special: Stranger at Home. "The Holocaust", Zionism and American Judaism, University of Chicago Press, Chicago/Londra, 1981, pp-90; Formative Judaism. Religious, Historical and Literary Studies, Sixth Series, Scholars Press, Atlanta, Ga., 1989, pp. 18-21; "Stranger at Home: Myths in American Judaism", Forum (39), toamna 1980, p. 34. 20 Vezi pe acest subiect B. Lang, Post-Holocaust..., op. cit., pp. 43-44. 21
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Régine Robin, La Mémoire saturée, Stock, col. "Un ordre d'idées", Paris, 2003, p. 305. 29 Pentru reflecțiile lui Ismar Schorsch despre supraviețuirea evreiască și antisemitism, vezi articolul său "The Holocaust and Jewish Survival", op. cit., p. 244. 30 J. Neusner, Formative Judaism..., op. cit., p. 21. 31 Ziva Amishai-Maisels, ""Faith, Ethics and the Holocaust". Christological Symbolism of the Holocaust", Holocaust and Genocide Studies 3 (4), 1988, pp. 457-481. 32 Naomi Seidman, "Elie Wiesel and the Scandal of Jewish Rage", Jewish Social Studies
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sau mai puțin coercitive. Ciclul încrederii în permisivitate și în spontaneitatea subiectivă s-a încheiat. S-a întors o pagină: ne aflăm în fața limitelor și contradicțiilor hedonismului exacerbat. Chiar dacă practicile educative sunt departe de a reflecta toate consecințele acestei exigențe formative, cauza e limpede: hedonismul liberal este incapabil să furnizeze fundamentul și cadrele pentru un sistem de educație demn de acest nume. Conștientizarea problemei e un bun câștigat, dar modul de rezolvare rămâne să fie inventat. De ce numeroși părinți îi împiedică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de dezvoltare socială. Nici un proiect de reformă nu va avea succes dacă va ignora potențialul comunităților locale (Bădescu, Abraham, 2003). Activarea acestui potențial, prin intermediul personalităților și al grupurilor de inițiativă locală, trebuie să se realizeze pe „doctrina celor patru domenii formative ale omului armonios și ale unei comunități echilibrate: cultura muncii, cultura sănătății, cultura minții și cultura sufletului” (2003, p. 233). Pentru fiecare dintre cele patru domenii sau cadre de dezvoltare, comunitățile își pot crea instituții și structuri de asociere locală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nici nu știm dacă există o „cale regală” pe care trebuie mers în evaluare, dacă sunt teorii aprioric bune sau rele, ci doar soluții nimerite ivite în anumite circumstanțe. Pedagogul italian Domenico Lipari, în lucrarea Valutazione e certificazione nei processi formativi, concepe evaluarea ca pe o activitate care constă în elaborarea unui cod convențional de comunicare în jurul evenimentului formativ, un „cod care să exprime ceea ce este necesar să se realizeze, cum să se facă acest lucru, în ce fel să se
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
bune sau rele, ci doar soluții nimerite ivite în anumite circumstanțe. Pedagogul italian Domenico Lipari, în lucrarea Valutazione e certificazione nei processi formativi, concepe evaluarea ca pe o activitate care constă în elaborarea unui cod convențional de comunicare în jurul evenimentului formativ, un „cod care să exprime ceea ce este necesar să se realizeze, cum să se facă acest lucru, în ce fel să se prelucreze datele, cu care parametri să fie confruntate ele”. Importante sunt semnificațiile pe care le primesc procedurile de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
secvențiale, cuantificabile, în detrimentul unor competențe de înalt nivel mai puțin decelabile și exprimabile; - evaluarea clasică ascunde un mare grad de arbitrar și este dificil de realizat printr-o muncă în echipă, cooperativă, complementară. Întrebare Dincolo de virtuțile evaluării pentru un ansamblu formativ, se nasc și „servituți” inerente. Ați putea identifica și alte efecte perverse, altele decât cele sugerate mai sus? În vederea conceperii și aplicării adecvate a evaluării în activitățile școlare, ar trebui să se țină cont de câteva mutații de accent constatate
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
feedback pentru elev; - tinde să informeze și personalul didactic asupra punctelor tari și a punctelor slabe ale eforturilor depuse, asupra eficienței activității didactice; - își asumă un rol activ de transformare continuă a proceselor de predare și de învățare, de intervenție formativă; - devine un proces continuu și integrat organic procesului de instruire; - evaluarea devine un mijloc de comunicare a informațiilor asupra stadiului învățării, în vederea ameliorării sau reorganizării acesteia; - evaluează elevii în raport cu o normă, cu criterii dinainte formulate (vezi „Descriptorii de performanță”); - aceste
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
recomandă trasee suplimentare de pregătire, se emit recomandări pentru părinți sau factori de decizie etc. Mai puțin discutată este problematica evaluării profesorilor. De cele mai multe ori, evaluarea este înțeleasă prin relaționarea cu achizițiile elevilor. După cum apreciază specialiștii, evaluarea profesorilor poate fi formativă și normativă (cf. Landsheere, 1992, p.459). Evaluarea de tip formativ are drept obiectiv sprijinirea profesorului pentru a-și ameliora acțiunea și mijloacele de derulare a acesteia. Evaluarea normativă are în vedere recunoașterea meritelor fiecărui cadru didactic, stabilind etichete și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
factori de decizie etc. Mai puțin discutată este problematica evaluării profesorilor. De cele mai multe ori, evaluarea este înțeleasă prin relaționarea cu achizițiile elevilor. După cum apreciază specialiștii, evaluarea profesorilor poate fi formativă și normativă (cf. Landsheere, 1992, p.459). Evaluarea de tip formativ are drept obiectiv sprijinirea profesorului pentru a-și ameliora acțiunea și mijloacele de derulare a acesteia. Evaluarea normativă are în vedere recunoașterea meritelor fiecărui cadru didactic, stabilind etichete și ierarhii în ceea ce privește competența profesională. După cum precizează și autoarea, „o astfel de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
din care fac parte; - un grup, o clasă sau un lot de indivizi grupați după un criteriu anume (de exemplu, o grupă de vârstă); - un eșantion etc. Când evaluăm? - la începutul unui proces (evaluarea inițială); - în timpul procesului (evaluare continuă sau formativă); - la sfârșitul unui proces sau al unei etape (evaluare sumativă sau finală) etc. Cum evaluăm? • Prin ce metode? • Cu ce tehnici și procedee? • Cu ce instrumente? 2.2. Operații și momente ale evaluăriitc "2.2. Operații și momente ale evaluării
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cf. Scallon, 1988, p. 24) Evaluarea în trei timpitc "Evaluarea în trei timpi" Evaluarea rezultatelor școlare este necesară în toate fazele desfășurării procesului. Putem vorbi astfel despre: - evaluarea inițială, care premerge un program de instruire; - evaluarea sumativă, cumulativă; - evaluarea continuă, formativă. A) Evaluarea inițialătc "A) Evaluarea inițială" Se efectuează la începutul unui program de instruire (ciclu de învățământ, an școlar, semestru, începutul unui capitol și chiar al unei lecții). Ea este impusă de necesitatea anticipării procesului de formare prin cunoașterea pregătirii
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ansamblu de cunoștințe și în formarea unor capacități, când ceea ce urmează a fi învățat se întemeiază pe ceea ce a fost însușit; - nevoia de a anticipa un proces de instruire adecvat posibilităților de învățare ale elevilor. B) Evaluarea formativătc "B) Evaluarea formativă" Evaluarea formativă se realizează predominant pe parcursul desfășurării procesului didactic și este menită să verifice sistematic progresele elevilor. Ea se realizează de la începutul programului până la terminarea lui. Are ca scop să-l informeze pe elev asupra obiectivelor pe care trebuie să
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cunoștințe și în formarea unor capacități, când ceea ce urmează a fi învățat se întemeiază pe ceea ce a fost însușit; - nevoia de a anticipa un proces de instruire adecvat posibilităților de învățare ale elevilor. B) Evaluarea formativătc "B) Evaluarea formativă" Evaluarea formativă se realizează predominant pe parcursul desfășurării procesului didactic și este menită să verifice sistematic progresele elevilor. Ea se realizează de la începutul programului până la terminarea lui. Are ca scop să-l informeze pe elev asupra obiectivelor pe care trebuie să le realizeze
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în rezonanță cu cele ale autoevaluării elevului ilustrată de Cristian Stan (2001b, pp. 245-247) în tabelele de mai jos: Funcții specifice dimensiunii normative a autoevaluării și evaluării didacticetc "Funcții specifice dimensiunii normative a autoevaluării și evaluării didactice" Funcții specifice dimensiunii formative a autoevaluării și evaluării didacticetc "Funcții specifice dimensiunii formative a autoevaluării și evaluării didactice" Toate funcțiile se centrează în jurul uneia singure: ce poate face școala pentru înălțarea spirituală a elevului? Cum se pun la treabă toate resursele - interne și externe
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Cristian Stan (2001b, pp. 245-247) în tabelele de mai jos: Funcții specifice dimensiunii normative a autoevaluării și evaluării didacticetc "Funcții specifice dimensiunii normative a autoevaluării și evaluării didactice" Funcții specifice dimensiunii formative a autoevaluării și evaluării didacticetc "Funcții specifice dimensiunii formative a autoevaluării și evaluării didactice" Toate funcțiile se centrează în jurul uneia singure: ce poate face școala pentru înălțarea spirituală a elevului? Cum se pun la treabă toate resursele - interne și externe - pentru dezvoltarea capacităților elevilor? Din acest punct de vedere
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și delimitarea unor cadre noi de examinare (laborator, atelier, viața concretă). 3. Dezvoltarea capacităților intelectuale În practica școlară, urmărirea prin evaluare a dezvoltării capacităților cognitive este mai puțin prezentă. Este de dorit ca acțiunea educativă să fie orientată spre obiectivele formative ale educației. Aceasta presupune să fim mai atenți la conduite precum dezvoltarea capacității de observare, a curajului de a emite ipoteze, a aptitudinii de a rezolva probleme, a dorinței de a sesiza noi adevăruri, a putinței de a argumenta și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
mai „corectează” o serie de probe prin posibile simulări sau pretestări ale respectivelor strategii docimologice. Cu cât ne situăm „mai jos” pe această axă, antrenând pe elevi și profesori în stabilirea acestor criterii și a reușitelor propriu-zise, cu atât dimensiunea formativă a evaluării este mai pronunțată (și deci toată lumea are de învățat). Ce poate fi mai important decât ca elevii să înțeleagă rațiunile unei norme și să aibă sentimentul că este „opera”lor? Cu cât ne înălțăm „mai sus” în ceea ce privește convenirea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de excelență și a forurilor sau procedurilor de recunoaștere a acestora. Nu numai un parcurs școlar formalizat poate aduce competențe specifice unei persoane. Se pot întrezări și parcursuri alternative (formarea la locul de muncă, învățarea experiențială etc.) cu aceeași demnitate formativă ca și stagiile general recunoscute. E foarte posibil ca evaluarea tradițională în ceea ce privește certificarea să fie depășită. În fond, se știe că secole de istorie a omenirii nu au beneficiat de așa ceva. Foarte multe nume sonore nu au primit girul academiilor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
principiu, postulăm multiplicitatea evaluării și a dispozitivelor specifice (de la responsabilizarea deontologică a actorilor până la autoevaluări la nivel de persoană sau organizație, la evaluări interne și externe) care să genereze un plus de calitate pentru fiecare componentă și pentru întregul organism formativ. Strategiile formale, legaliste se cer a fi ajutate de gesticulațiile informale, de autocontrol, de reglajul deontologic individual. Această complementaritate de validare poate asigura, până una-alta, un pasaj către o rafinare a tehnicilor de explicitare a calității prin parametri mult
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
secvenței de instruire (prin tehnici curente de ascultare, teze etc.), și evaluarea finală, care se realizează la sfârșitul unei perioade de formare (prin examene, de pildă). În funcție de cel de-al treilea criteriu (cf. Stan, 2001a, p. 257), putem delimita evaluarea formativă (când sistemul de referință este extern, cerințele fiind explicitate în programe sau manuale școlare), evaluarea clasificatorie (când sistemul de referință îl constituie performanțele grupului de apartenență - clasa de elevi) și evaluarea autocentrică (când sistemul de raportare este constituit din nivelul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]