88,262 matches
-
Sauf le nom etc. MD: La Derrida, putem distinge, din capul locului, cel puțin două scriituri: un anumit tip de text filosofic tradițional (de pildă conferințele pronunțate în fața studenților, indiferent de rafinamentul sau complexitatea lor), deci ampla frază "sintaxată", care formulează ipoteze, își dezvoltă argumentele, folosește expresii lexicalizate precum "valorile de... " etc.; și, pe de altă parte - motiv pentru care a fost catalogat drept scriitor -, texte ca La carte postale sau unele chiar mai stranii... LP: La dumneavoastră există însă o
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
textului devine și ea suspectă. Sub incidența aceleiași vigilențe intră, conform unui mecanism similar al percepției, și artistul plastic care îndrăznește să facă dovada accesului la vorbirea articulată. Retorica sa, încercarea de a-și exterioriza narativ ideile, curajul de a formula opinii și de a lansa ori dezbate concepte devin, prin însuși faptul că a fost perturbată comoditatea așteptării, surse de netăgăduit pentru grave suspiciuni. Dacă scriitorul este bănuit că prin prezența în imediat și prin acțiune își automutilează forța imaginației
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
de netăgăduit pentru grave suspiciuni. Dacă scriitorul este bănuit că prin prezența în imediat și prin acțiune își automutilează forța imaginației și profunzimea gîndirii, artistului plastic i se presimte eșecul neîntîrziat dacă-și mărturisește fluent programul și opțiunile, dacă își formulează teoretic proiecte, dacă, altfel spus, iese obraznic și coerent din captivitatea misterioasă a materiei și din ceremonialul taciturn (și exclusiv) al manualității. Din fericire, însă, artistul nu este doar produsul percepțiilor, așteptărilor și prejudecăților noastre, ci și - dacă nu chiar
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
a făcut carieră. Sunt publiciști de azi care și în anii din urmă ai lui Geo Dumitrescu nu au obosit să-i aducă aminte că în tinerețe a creditat proletcultismul, uitând sau neștiind că tot el, în plin comunism, a formulat de la o tribună publică cea mai drastică punere sub acuzare a cenzurii ca instituție, comițând un act de cutezătoare disidență, cu ecouri care au trecut marginile lumii scriitoricești. Sigur că presa din epocă nu l-a consemnat, dar cum să
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
într-un proces laborios, esența, structura, formele, semnificațiile, rolul, ponderea. Obiectivitatea, respinsă ca un nonsens și o imposibilitate în sfera criticii literare, reprezintă precondiția obligatorie și, totodată, logica de existență și evoluție a criticii. Căci, la modul cel mai prozaic formulând întrebarea, câtă încredere poți acorda unui critic subiectiv, capricios și narcisist? Aș admira mult - spune frumos și ferm Mircea Martin - pe criticul care ar avea tăria să nu-și principializeze particularitățile, să-și recunoască defectele constitutive, să-și depășească prejudecățile
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
cum a fost diferența între scenă și platou, între "Reconstituirea" și "Revizorul", între filmul și teatrul lui Pintilie, cu alte cuvinte. La fiecare spectacol, dar la fiecare, scotea zeci de variante, zeci de schițe pentru o scenă, mii de gînduri formulate pentru o situație, pentru o replică. Desene pentru decoruri care au revoluționat și au marcat definitiv teatrul românesc stăteau, ordonat legate, în mape și mape din biblioteca lui Paulică Bortnovschi. Un amestec de stîngăcie și precizie se plimba printre amintirile
Paul Bortnovschi by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9145_a_10470]
-
în rîndurile de mai jos, cu simțămîntul că propozițiile în chestiune ar putea interveni oricînd într-o dezbatere în care tentația nu totdeauna justificată a ultimelor noutăți, a unui dernier cri ar putea fi dispusă a nesocoti perenitatea unor opinii formulate în interbelic. Ceea ce distinge opera critică de operele imaginației, apreciază Vladimir Streinu, este condiția sa reflexivă, mijlocitoare a înțelegerii caracteristicilor creației literare, "mai cu seamă prețul (său) de obiect artistic, măsura, cu alte cuvinte, de a satisface ceea ce nu s-
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
coloniza". Citatul cu descălecarea turcilor nu prea își găsește locul nici aici... Evident, toată familia de cuvinte împărtășește aceeași soartă, astfel încît descălecătorul e "întemeietor (de țară)". În schimb, în Dicționarul Enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", din 1931, I. -A.Candrea formula mai multe sensuri, în care era cuprins și cuvîntul care va speria ulterior (a coloniza): "a se așeza într-o țară, a coloniza, întemeind un Stat statornic (cei dintîi întemeietori ai Munteniei și Moldovei fiind veniți călări de peste munți)"; "a
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
Fitilul acesta e pus la îndemînă chiar de religia islamică. "Islamismul nu se interesează de soluții pentru dilema lumii arabe; el se epuizează în actul negării. În sensul strict al cuvîntului, este vorba de o mișcare nepolitică, întrucît ea nu formulează pretenții care ar putea fi negociate. Dorința ei propriu-zisă este ca majoritatea locuitorilor planetei, compusă din necredincioși și trădători, să capituleze sau să fie nimicită. Această dorință arzătoare este irealizabilă. Dar energia distructivă a perdanților radicali este de ajuns pentru
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
pe cât îl cred unii. (Evit să folosesc noțiunea de "mare scriitor", pe care nu aș ști cum s-o definesc cât mai concis.) Cu alte cuvinte: dintr-o biografie detestabilă nu are cum ieși o operă admirabilă. Logica cealaltă ar formula invers: o operă admirabilă scuză o biografie detestabilă. Cum să ieși din această dilemă? Evident: citind "obiectiv" opera și ignorând biografia. Poți proceda astfel? În principiu, da. În practică, deocamdată nu. Biografia lui Eugen Barbu grevează asupra operei. Nu știu
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
Rodica Zafiu Formula cinel-cinel, aparținînd limbii și culturii populare, a intrat în circuitul cult prin culegeri de folclor din secolul al XIX-lea și mai ales prin preluarea sa în literatură. Formula are funcția specifică de a anunța și a introduce o ghicitoare
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
România, limba română trebuie să fie obligatorie" (CR, loc.cit.). Chiar cînd asemenea soluție e doar aparentă și problemele persistă, energia formulei "trebuie" e preferată unor metode practice mai puțin absolute. Cum se realizează acest "trebuie" interesează prea puțin: a formula cerința în termeni deciși pare să elimine orice problemă. În mod special, educația școlară este gândită ca o listă de obligații (al căror beneficiar e societatea), nu ca un ansamblu de drepturi (ale individului). Elevul trebuie să știe o serie
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
să-și imagineze dificultățile pe care le întîmpină un non-român care învață româna. Desigur, discuțiile au adus și multe opinii raționale, argumentate, datorită cărora întreaga agitație mediatică a căpătat oarece sens: a atras atenția asupra unor probleme și le-a formulat, scoțîndu-le din tăcerea și nepăsarea care le înconjoară de obicei. La fel de pozitivă (și de uimitoare) mi se pare tăcerea care a urmat strigătelor de război din primul moment. Putem presupune că și spiritele mînate de avînturi patriotice și de ecourile
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
la o întrunire tovărășească expresia de origine biblică, în parafrază, "mielul sindical" și că a mâncat semințe în timpul ședințelor. E ridicol ? Nu, e dramatic. Aceste motivații și acuze sunt însă la îndemâna tuturor. Există și alte acuze mai subtile, greu de formulat. Suspiciunea inventează vinovăția, iar aceste ficțiuni nemotivate ucid. Ofițerul de Securitate care îl interoghează pe Chiril în legătură cu însemnările din jurnal îi cere să-și denunțe prietenii și îl acuză că e un reacționar, un subversiv, gândind împotriva binelui patriei. Ceea ce
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
a intuit foarte bine motivația sinuciderii lui Chiril Merișor: "de scârbă, sufletul lui nobil și cinstit n-a suportat" (p. 480). Mai putem citi astăzi romane cu comuniști? - se vor întreba cei mai tineri. Depinde cum sunt scrise, cum sunt formulate problemele și cum sunt rezolvate dramele. Constantin }oiu nu pune accentul pe faptul că Merișor e comunist, ci pe generalitatea că e un om sub vremuri, un intelectual cu o anumită structură psihologică și anumite convingeri deloc conformiste, o fire
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
comunist, ci pe generalitatea că e un om sub vremuri, un intelectual cu o anumită structură psihologică și anumite convingeri deloc conformiste, o fire slabă ce-l transformă dintr-un adept într-o victimă a comunismului. De fapt, astăzi putem formula mai bine adevărata temă politică a romanului, care e în același timp și o temă morală: soarta ingrată a unui moderat printre extremiști. E un social-democrat care se crede comunist, ca o antilopă care se amăgește că se poate împrieteni
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
o censură a bunei cuvințe. Anglia poate fi luată drept mostră. Asemenea censuri nu există la noi deși trăim totuși sub regimul censurii oficiale! Menirea acesteia este să protejeze pe oficialii, puternicii zilei de critici, fie ele chiar juste și formulate în limitele bunei cuviințe! Dar de îndată ce este din cercul acestor atribuțiuni, eu le-aș numi infractoare, censura nu există. Iau un cas tipic. într-un ziar, unul din acele după modicitatea prețului seu, destinat scărilor de serviciu s-au strecurat
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
din cele două părți. Dar toate aceste deosebiri de simpatii, de aprecieri, chiar de dorințe este ceva elementar să fie menținute în marginile bunei cuviințe și când se întâmplă ca aceste margini să nu fie respectate de cei care le formulează este de datoria organelor de drept să intervie și să cheme la ordine cu energia cuvenită pe cel care comite infracțiunea. Acolo unde există censura această datorie revine obligatoriu organelor ei. însă ziarul menționat pe care nu am câștiga nimic
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
foarte simplă" (umfiasi.ro); "curricula specifică pentru diferite niveluri educaționale" (biblioteca.ase.ro); " universitară se elaborează pentru programele de studii noi și existente, licență și masterat" (uoradea.ro), "noua curriculă are în vedere ca studenții să devină capabili să-și formuleze propriile obiective de învățare" (medfam.ro); "programul de rezidențiat se desfășoară după o curriculă de pregătire și un barem de manopere" (emedic.ro). Multe exemple provin din texte din Republica Moldova: "prezenta curriculă include două aspecte principale" (edu.md/files); "în
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
unui astfel de discurs a coborît jos, mult prea jos, nivelul discuțiilor îndepărtează dialogul de noi. Peste tot există polemici, peste tot se plătesc polițe. Nu mai doresc unanimități. Dar, felul în care este exprimată opinia, modalitatea în care este formulată opinia contrară diferă enorm. Asta ține și de civilizație, de o altă cultură, profundă, veche, de un exercițiu al dialogului, al democrației, al unui soi de armonie. Pe care nu dorim, mai mult și mai mult, să o înțelegem. Îl
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
comunicare, oferind informații generale și consiliere elevilor care ne solicită, un mediu de relaționare, între elevi și consilieri, elevi și studenți, între elevi din diverse școli, profesori precum și alte persoane interesate. Platforma te va ajuta în primul rând: să îți formulezi și adresezi întrebările potrivite legate de alegerile de viitor; să clarifici singur sau cu ajutorul unui consilier, opțiunile personale ținând cont de posibilitățile tale, să câștigi încredere în intențiile formulate; să cunoști ofertele de studii universitare de licență, admitere și facilități
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente sau pur și simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea tehnică și nici resursele demografice pentru a produce epuizarea sistemului de resurse. În studiul Mirelei Cerkez, această concluzie este formulată foarte clar. O reiau aici, fiindcă ea rezumă această linie de argumentare: Devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ce implică dileme sociale, experimente realizate în perioada 1952 1992, conclu zionând că în jocurile cu o singură rundă în care comunicarea este permisă, se observă creșterea gradului de cooperare în medie cu 45%. De asemenea, discuțiile participanților înainte de a formula decizii, în jocurile cu mai multe runde, cresc gradul de cooperare în medie cu 40%, în comparație cu acele replicări în care comunicarea este interzisă (Ostrom, 1998, p. 7). Cu toate acestea, este important de menționat faptul că nu orice formă de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o arenă de acțiune dată numărul participanților este redus, regulile care acționează asupra acestora sunt respectate în totalitate, iar participanții beneficiază de o informație completă, strategiile lor pot fi anticipate cu ușurință. În consecință, nu există mari dificultăți în a formula predicții cu privire la rezultatele interacțiunilor. Dificultățile în a formula predicții apar cu precădere în cercetările de teren, unde comportamentul uman este constrâns de multe ori de „norme neobservate de dreptate sau conservare ce pot schimba rezultatele dramatic” (Ostrom, 2005, p. 64
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
redus, regulile care acționează asupra acestora sunt respectate în totalitate, iar participanții beneficiază de o informație completă, strategiile lor pot fi anticipate cu ușurință. În consecință, nu există mari dificultăți în a formula predicții cu privire la rezultatele interacțiunilor. Dificultățile în a formula predicții apar cu precădere în cercetările de teren, unde comportamentul uman este constrâns de multe ori de „norme neobservate de dreptate sau conservare ce pot schimba rezultatele dramatic” (Ostrom, 2005, p. 64). În timp ce într-un experiment de laborator, comunicarea nemijlocită
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]