1,302 matches
-
are loc filtrarea totală, datorită stratului filtrant natural prin care trece. Grăsimile, uleiurile și alte materii mai ușoare decât apa plutesc la suprafață și constituie un strat de spumă susceptibil de a se transformă într-o crusta destul de dură. Volumul fosei septice depinde de numărul de utilizatori și de cantitatea apelor uzate deversate. De asemenea, volumul de stocare a noroiului și spumei depind de frecvență vidanjărilor, de temperatură ambianța și de mijloacele de spălat utilizate. Fosa septica poate fi din beton
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
o crusta destul de dură. Volumul fosei septice depinde de numărul de utilizatori și de cantitatea apelor uzate deversate. De asemenea, volumul de stocare a noroiului și spumei depind de frecvență vidanjărilor, de temperatură ambianța și de mijloacele de spălat utilizate. Fosa septica poate fi din beton, din fibră de sticlă sau din polietilena. Apele uzate trebuie să intre în fosa septica astfel încât să perturbe cât mai puțin curgerea în această, să deranjeze cât mai puțin procesul de sedimentare. Este bine că
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
asemenea, volumul de stocare a noroiului și spumei depind de frecvență vidanjărilor, de temperatură ambianța și de mijloacele de spălat utilizate. Fosa septica poate fi din beton, din fibră de sticlă sau din polietilena. Apele uzate trebuie să intre în fosa septica astfel încât să perturbe cât mai puțin curgerea în această, să deranjeze cât mai puțin procesul de sedimentare. Este bine că înaintea intrării apelor în fosa septica, acestea să treacă printr-un cămin vizitabil. Ieșirea efluenților din fosa septica se
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
beton, din fibră de sticlă sau din polietilena. Apele uzate trebuie să intre în fosa septica astfel încât să perturbe cât mai puțin curgerea în această, să deranjeze cât mai puțin procesul de sedimentare. Este bine că înaintea intrării apelor în fosa septica, acestea să treacă printr-un cămin vizitabil. Ieșirea efluenților din fosa septica se face printr-un tub de diametru mai mic, din PVC. Opțional se mai poate monta un recipient final de ape uzate, recipient echipat cu o mică
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
intre în fosa septica astfel încât să perturbe cât mai puțin curgerea în această, să deranjeze cât mai puțin procesul de sedimentare. Este bine că înaintea intrării apelor în fosa septica, acestea să treacă printr-un cămin vizitabil. Ieșirea efluenților din fosa septica se face printr-un tub de diametru mai mic, din PVC. Opțional se mai poate monta un recipient final de ape uzate, recipient echipat cu o mică pompă. Cu ajutorul acesteia, apele pot fi trimise la o oarecare distanță de
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
septica se face printr-un tub de diametru mai mic, din PVC. Opțional se mai poate monta un recipient final de ape uzate, recipient echipat cu o mică pompă. Cu ajutorul acesteia, apele pot fi trimise la o oarecare distanță de fosa sau pot fi ridicate la diverse înălțimi impuse. Prea multe uleiuri și grăsimi aruncate în canalizare pot crea blocaje, căci aceste substanțe nu se descompun ușor. Același lucru este valabil și în cazul altor lucruri cum ar fi mucurile de
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
obiectele mici din plastic, zațul de cafea, șervețelele, prosoapele sau pungile de hârtie, nisipul pentru pisici, ața dentară, discurile pentru demachiat, scutecele, medicamentele, părul sau obiectele din carton. Nu este bine să arunci nici mâncare solidă deoarece aceasta poate suprasolicita fosa ecologică. Nici tocătoarele de gunoi nu sunt recomandate, căci ele pot crește acumularea de noroi din fosa ecologică cu până la 40%. Anumite chimicale, cum ar fi cantități mari de clor sau sare, pesticide, ierbicide, soda caustica sau combustibili pot deteriora
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
dentară, discurile pentru demachiat, scutecele, medicamentele, părul sau obiectele din carton. Nu este bine să arunci nici mâncare solidă deoarece aceasta poate suprasolicita fosa ecologică. Nici tocătoarele de gunoi nu sunt recomandate, căci ele pot crește acumularea de noroi din fosa ecologică cu până la 40%. Anumite chimicale, cum ar fi cantități mari de clor sau sare, pesticide, ierbicide, soda caustica sau combustibili pot deteriora echilibrul natural al sistemului septic, omorând bacteriile bune de descompunere, așa că nu este indicat să le arunci
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
septic, omorând bacteriile bune de descompunere, așa că nu este indicat să le arunci în chiuvetă sau closet. În plus, ele pot constitui un pericol pentru sănătate dacă ajung în pânză freatică. Toate acestea trebuie aruncate la gunoi, pentru a proteja fosa septica ecologică și mediul înconjurător. Este recomandat să eviți detergenții cu mare conținut de fosfor și să utilizezi produse de curățenie ecologice. Atât fosa septica ecologică, cât și sitemul de drenaj sunt gândite să primească un debit normal de apă
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
pentru sănătate dacă ajung în pânză freatică. Toate acestea trebuie aruncate la gunoi, pentru a proteja fosa septica ecologică și mediul înconjurător. Este recomandat să eviți detergenții cu mare conținut de fosfor și să utilizezi produse de curățenie ecologice. Atât fosa septica ecologică, cât și sitemul de drenaj sunt gândite să primească un debit normal de apă. Dacă pornești în același timp mașină de spălat rufe cu cea de spălat vase și mai faci și dus, trimiți prea multă apă în
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
cât și sitemul de drenaj sunt gândite să primească un debit normal de apă. Dacă pornești în același timp mașină de spălat rufe cu cea de spălat vase și mai faci și dus, trimiți prea multă apă în sistemul septic. Fosa ecologică nu poate face separarea deșeurilor în mod corespunzător, iar câmpul de drenaj nu poate absorbi o cantitate atât de mare de lichid deodată, așa că ai mari șanse să iasă la suprafață sau să-ți refuleze canalizarea. O idee foarte
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
de drenaj are nevoie de o întreținere corespunzătoare. Conductele îngropate în pământ sunt funcționale doar dacă nu sunt înfundate sau zdrobite. Pentru acest lucru trebuie să ții cont de următoarele indicații: 1. Nu așeza greutăți și nu parcă mașină deasupra fosei ecologice sau a câmpului de drenaj. 2. Copacii sau arbuștii trebuie plantați la distanță de sistemul septic, căci rădăcinile lor pot bloca țevile. 3. Pentru că absorbția apei menajere să se facă corespunzător, nu instala aspersoare deasupra acestei zone, căci debitul
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
nu construi nimic deasupra ei. Este suficient să fie acoperită cu iarba pentru a ajuta apă să se evapore mai bine și să nu se erodeze solul. 6. Dacă optezi pentru o stație de dedurizare, trebuie să te asiguri că fosa ecologică poate suporta surplusul de apă și saramura de la spălarea în contracurent a rășinii.
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
câteva formațiuni anatomice (capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic, șanțul intertubercular, colul chirurgical). Epifiza sau extremitatea distală (inferioară) se articulează cu radiusul și ulna și prezintă o parte articulară - condilul humerusului (pe care se află capitulul, trohleea, 3 fose: radială, coronoidă, olecraniană) și o parte nearticulară - epicondilii (epicondilul medial și lateral). Corpul humerusului ("Corpus humeri") sau diafiza humerusului este porțiunea mijlocie a humerusului, aflată între extremitatea proximală și extremitatea distală. Aproape cilindric în partea superioară, corpul devine, pe măsură ce se
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
C5-T1. Mecanismul producerii durerii: Forme clinice Se diagnostichează ușor. Pacientul are o durere cu debut progresiv, localizată la început la nivelul gâtului, apoi cu iradiere spre membrul superior. Uneori debutul este mai brutal, dimineața la sculare. Durerea poate iradia în fosa supraspinoasă sau spre scapula (prin ramura posterioară a nervilor cervicali). Tusea sau defecația pot accentua durerea dar mai puțin frecvent decât în cazul lombosciaticii. În antecedentele imediate pot exista fie un traumatism, fie o poziție a gâtului prea mult prelungită
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
temporalis inferior ossis parietalis"). Pe linia temporală superioară se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Pe linia temporală inferioară se inseră mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Deasupra liniei temporale superioare se află aponevroza epicranienă ("Galea aponeurotica"). Sub linia temporală inferioară se află fosa temporală. Posterior aproape de marginea sagitală (superioară) a osului parietal se află o gaura inconstantă - gaura parietală ("Foramen parietale") prin care trece vena emisară parietală (Santorini) ("Vena emissaria parietalis"). Marginea superioară sau sagitală ("Margo sagittalis ossis parietalis") este groasă, dințată și
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
("Sulcus sinus sigmoidei") este un șanț larg având forma de "S" situat în fosa craniană posterioară, și are trei porțiuni: șanțul sinusului sigmoidian al osului parietal ("Sulcus sinus sigmoidei ossis parietalis") de pe fața internă a unghiului mastoidian al osului parietal, fiind aici o continuare a capătului lateral al șanțului sinusului transvers ("Sulcus sinus transversi
Șanțul sinusului sigmoidian () [Corola-website/Science/325346_a_326675]
-
observații în Marea Roșie, Golful Persic și Oceanul Indian, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic. De pe această navă s-au măsurat, în 1961, gradul de radioactivitate a apei marine. Nava sovietică "Vitiaz" de 5700 t a studiat flora și fauna în zonele sale ale Oceanului Pacific, descoperind fosa Marianelor la adâncimea de 11 022 m. În 1962, a participat la o expediție și savantul român Eugen Pora. Între anii 1968-1983 nava americană "Glomar Challanger", prima navă specializată în forajul oceanic la mare adâncime, a efectuat mai multe campanii
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
și cineastul subacvatic Su Mima, pe geofizicianul și gravimetristul Arno Patterini, pe medicul și cosmobiologul Nyass Umbo și pe vulcanologul Doina Lan. Cercetătorii coboară în adâncuri, străbătând trei praguri de bacterii care astupă craterul vulcanului și ajungând pe fundul unei fose în care îi găsesc pe supraviețuitorii primei expediții. Acești au devenit oaspeții unei rase extraterestre subacvatice, luhii, care au fost obligați să-și părăsească planeta de baștină și să se stabilească pe Pământ la o adâncime care să asigure presiunile
Constelația din ape () [Corola-website/Science/326955_a_328284]
-
sau jugal, este un os pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Fața laterală
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
lacrimalis" și "Vena lacrimalis"). Pe fața laterală se inseră posterior mușchiul zigomatic mare ("Musculus zygomaticus major") și anterior mușchiul zigomatic mic ("Musculus zygomaticus minor"). Fața temporală ("Facies temporalis") este concavă și privește înapoi și medial. Ea alcătuiește partea anterioară a fosei temporare și peretele lateral al fosei infratemporare. Pe ea se găsește orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale") prin care trec: ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici") și ramura zigomaticotemporală a arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
laterală se inseră posterior mușchiul zigomatic mare ("Musculus zygomaticus major") și anterior mușchiul zigomatic mic ("Musculus zygomaticus minor"). Fața temporală ("Facies temporalis") este concavă și privește înapoi și medial. Ea alcătuiește partea anterioară a fosei temporare și peretele lateral al fosei infratemporare. Pe ea se găsește orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale") prin care trec: ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici") și ramura zigomaticotemporală a arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale). Fața orbitară ("Facies orbitalis") este netedă
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
a maxilei formând sutura zigomatico-maxilară ("Sutura zygomaticomaxillaris"). O parte a mușchiului ridicător al buzei superioare ("Musculus levator labii superioris") se inserează pe această margine. Marginea postero-superioară (temporală) este sinuoasă, convexă în sus și concavă în jos, ia parte la delimitarea fosei temporale, se continue prin marginea posterioară a procesului frontal și marginea superioară a arcadei zigomatice. Pe ea se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Marginea postero-inferioară este groasă și rugoasă. Pe ea se inseră mușchiul maseter ("Musculus masseter"). Marginea medială este
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
în acest caz fiind îndepărtată pe cale chirurgicală. Marginea inferioară a corpului mandibulei se extinde posterolateral de la simfiza mentonieră până la marginea inferioară a ramurii mandibulei. De o parte și de alta a liniei mediane pe fața internă se află o depresiune - fosa digastrică ("Fossa digastrica") - pe care se inserează porțiunea anterioară a mușchiului digastric ("Musculus digastricus"). Lateral de fosa digastrică, se află un șanț determinat de trecerea arterei faciale. Marginea superioară corespunde porțiunii alveolare a corpului mandibulei (numită și procesul alveolar inferior
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
mentonieră până la marginea inferioară a ramurii mandibulei. De o parte și de alta a liniei mediane pe fața internă se află o depresiune - fosa digastrică ("Fossa digastrica") - pe care se inserează porțiunea anterioară a mușchiului digastric ("Musculus digastricus"). Lateral de fosa digastrică, se află un șanț determinat de trecerea arterei faciale. Marginea superioară corespunde porțiunii alveolare a corpului mandibulei (numită și procesul alveolar inferior). Pe partea liberă de sus a porțiunii alveolare se află arcada alveolară inferioară ("Arcus alveolaris mandibulae") cu
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]