2,106 matches
-
fie că este vorba de Măgura Vulpii, de București ori de cosmopolitul și pitorescul Istanbul, vădește ochiul călătorului pasionat, dar și studiul albumelor documentare. Personajul central de aici, doctorul Neagu Vulpeș, ocupă un loc important și în romanul Soarele târziu. Frânturile de amintiri povestite intermitent lui Valentin Albotă, tânăr bancher venit să îi smulgă acceptul pentru exploatarea unei păduri multiseculare, dar convertit la valorile doctorului, învestit ca moștenitor spiritual, și mai ales jurnalul dăruit aceluiași conturează viața de eremit tolstoian a
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
o ambiguitate funciară, ce apare intens în versurile din Pluralul ca o veghe (1990) și pe care P. a abordat-o cu un fin simț al analizei semiotice în volumul Ieșirea din contur (1985). Creația prin cuvânt se configurează din frânturi de gânduri ori emoții, dar este mereu amenințată de „albul ciudat” al „filelor oprite-n fila/ Acelui ceas când încă scrisul/ Nu și-a ales un sens aparte”, de neputința fixării unui sens ultim, ce rămâne mereu inexprimabil. Scrisul e
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
despre ambianța în care s-a format, despre atmosfera din familia Pillat, despre „prietenii moștenite” și oameni exemplari se definește ca o memorialistică de bună calitate, oferind totodată informații utile istoricului literar. Se rețin portretul făcut lui Dinu Pillat, din frânturi de amintiri, dar mai ales „prin vitraliul” operei, cât și analiza poeziei lui Ion Pillat, încercări capabile să restituie trecutul ca prezent: „Ce am spus despre ei contează prea puțin, esențial este că pe când scriam s-a întâmplat să fiu
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
de situații ce amintesc de proza rurală americană (Faulkner, Caldwell, Steinbeck), răscolită de freamăte ce răspund în felul lor tumultului din Pe Donul liniștit al lui Mihail Șolohov. Adecvat cadrului natural e climatul de spiritualitate. Perpetuat din arhaic, acesta conservă frânturi de gândire mitică și magică, exprimate în credințe bizare, eresuri de sursă precreștină, datini pitorești, practici extravagante. Totul învederează persistența irepresibilă a unei tradiții atemporale, conținătoare de o tot atât de nedatabilă poezie. Se poate vorbi aici și de un adevărat panlirism
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
nu încadrează un spectacol al răsturnărilor și prefacerilor social-istorice, iar romanul nu devine o cronică sau o frescă, cu toate că dezvăluie unele consecințe ale procesului de restructurare socială. Istoria e absorbită de geografie. Discontinuă, istorisirea e o succesiune de momente, de frânturi de viață, un potpuriu de situații, un caleidoscop. Plecat din satul de baștină, copil, Ion Mohreanu, pierzându-și tatăl, își ia lumea în cap, intră slugă la stăpân, prilej pentru scriitor de a evoca (fie lăsând personajul să rememoreze singur
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
modernă. Surprinzător în ipostaza sa cvasiermetizantă (Rouă), discursul își pierde cu totul lirismul când cedează în favoarea fondului religios direct (Închinare, Golgota) și când în tonalitatea confesivă, marcată, livrescul va fi exhibat în intenția pătrunderii în subteranele oniricului (Teama de întuneric). Frânturile poetice din Stinghere respiră, totuși, o atmosferă mai densă, conținând imagini pregnante și dând expresie vie timidelor jocuri ale spiritului. Versurile din culegerea Din partea pământului și-a mea (1968), rodul unui autor vizibil maturizat, mizează pe efortul de concentrare a
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
remarcă preocuparea constantă pentru literatura bucovineană. Colaborează la „Convorbiri literare” (e redactor din 1998), „Dacia literară”, „Cronica”, „Timpul”, „Revista română”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Familia română”, „Iconar”, „Analele Bucovinei”, „Biblioteca și cercetarea” ș.a. Mai semnează Liviu P. Morariu, Olivian Radovici. Volumul Frânturi de cultură bucovineană (1997) include studii despre Leca Morariu - conturând un „profil artistic al călătorului”, al cărturarului preocupat de folclor, al profesorului și al cercetătorului lui Eminescu - și câteva portrete, dintre care se remarcă acelea ale lui Constantin Hurmuzachi, Ion
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
cărții, dedicată parlamentarismului junimist, ca și capitolul special dedicat lui P. P. Carp, atât de cunoscut ca maestru al oratoriei politice și atât de puțin ca, de pildă, traducător din Shakespeare, „aparițiune neobișnuit de interesantă” și pentru elita apuseană. Dacă Frânturi de cultură bucovineană, ce are meritul de a constitui un document cultural solid în slujba ideii de românism dincolo de granițele politice, este oarecum grevat de fragmentarism, Marginalii junimiste, volum dezvăluind aceeași răbdătoare pasiune de cercetător, se bucură, în schimb, de
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
la P. pe aceea de cercetător literar și de publicist. SCRIERI: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (în colaborare cu Nicoleta Popescu și Radu Tătărucă), Iași, 1989; Biblioteca edițiilor Mihai Eminescu românești și străine (în colaborare cu Constantin Mălinaș), Oradea, 1989; Frânturi de cultură bucovineană, Iași, 1997; Marginalii junimiste, Iași, 2003. Traduceri: Francis Scott Fitzgerald, Visuri de iarnă și alte povestiri, Iași, 1992; Edgar Wallace, Conturi lichidate, Iași, 1994; Iris Johansen, Un colț de paradis, Iași, 1994; Alfred de Musset, Gamiani sau
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
-L pe totus Christus, văzând în Iisus veșnicul pantokrator, ei rămân fascinați de limbajul totalității implicat de filozofie sau științe, de faptul politic sau istoric, adâncite tainic într-o dinamică eshatologică. Recunosc că mă simt ispitit să leg toate aceste frânturi de sens într-o poveste întregită - iar pentru un creștin, această narațiune nu poate avea decât un fir teologic da capo al fine. Totul ne privește când Îl căutăm pe totus Christus. Astfel, vom avea mereu în față creația Sa
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
n-ar fi fost susținută astfel. Cînd începură s-o taie cu sapele, oamenii găsiră în carnea ei un harpon ruginit, înfipt în partea de jos a umflăturii descrise mai înainte. Dar cum în cadavrele balenelor capturate se găsesc adesea frînturi de harpoane, în jurul cărora carnea e complet vindecată și a căror prezență nu e semnalată de nici o umflătură - în cazul de față ulcerația despre care vorbesc se datora, desigur, unei alte cauze, cu totul necunoscute. încă și mai ciudat era
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trubadur, amărăciunea izolării intime, caracteristică multora din strămoșii lui, baladiști de „castel”. Bucuria lui e azi total eliberată În chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte să-mi chiui bucuriile-n strună, zăbovesc o frântură, Încercând să frământ amintirea vechimii de venin și minciunăă». Amintirea vechimii de venin și minciună» este În adevăr „frământată” și urmărită În toată sluțenia ei tiranică. Stoarcerea poporului de către fostele clase dominante tindea să-i epuizeze vlaga. De aceea au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Marie, în vârstă de nouă ani, inteligentă de altfel, supusă fiind la testul „Lăbuță-Neagră”*, se preface că nu-și dă seama imediat care este tema centrală a imaginii. De îndată ce o vede, fetița evadează. Ea descrie planșa numită „Bătaia” separând fiecare frântură de frază prin scurte momente de tăcere: „Tatăl și mama lui Lăbuță-Neagră... cei doi Albișori... Lăbuță-Neagră îl mușcă de lăbuță pe Albișor... o barieră, niște iarbă. - Și ce mai vezi aici? Un pisoiaș alb care aleargă... un Albișor mușcându-l
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
exprimă o tot mai accentuată neîncredere rilkeană a poetului în cuvânt și se amplifică lirica autoreflexivă (Ulise). Autorul distingea metafora „plasticizantă” de cea „revelatoare”, căreia avea să-i acorde preferință. Aceasta din urmă implică - după el - un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul unei crize gnoseologice și nu o poate aminti, fără a schița o narație a ei. Lirica lui B. conține, drept urmare, întotdeauna, ecouri epice îndepărtate, istorisește experiențe existențiale, sub formă de „basm” sau parabolă, lăsând dicțiunii
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
repede că doar marile războaie aveau un sfârșit, nu cele mici, care nu erau decât prelungirea celorlalte pe timp de pace... În cursul primelor luni, sau poate chiar al unui an întreg, am ținut un jurnal: tradițiile țării, caracterul locuitorilor, frânturi de destine pe care mi le încredințau răniții. Au urmat apoi o altă țară, un alt război și mi-am dat seama că diferențele de peisaje și de moravuri se estompau tot mai mult în cotidianul luptelor, același sub toate
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
te așezam, alături de Șah, în generația aia oarbă care trăia într-un alt timp. Când mi-ai povestit moartea agentului de legătură, ai vorbit de asemenea de Iulia și de Iuri și am înțeles că ai încercat măcar să obții acele frânturi de informație ce însoțeau de obicei dispariția unor oameni ca noi: o cameră de hotel în care se agită polițiștii, o mașină carbonizată pe un maidan. „Ar fi trebuit să-i previn, în fine, să le explic că...“ M-ai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cartușele calde încă. Strângând pleoapele, mă înapoiam în casa de pe malul unui lac înghețat, în somnul acelei case de care îmi vorbisei câteodată... Mi se întâmpla tot mai des să-mi mărturisesc mie însumi că esențialul se ascundea în acele frânturi de trecut. Într-o zi, răspunzând la telefon, mi s-a părut că-ți aud vocea, aproape indistinctă în șuieratul unui apel ce venea parcă de la capătul lumii. Ți-am strigat de mai multe ori numele, pe al meu de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
le urmaseră. Inutilele mele pledoarii în cursul flecărelilor mondene, omul cel gras, cu marfa lui cinematografică de proastă calitate, povestea valizei lui Șah, valiza aceea pe post de momeală, care mă amuzase, prin latura de roman de spionaj a aventurii... Frânturile astea se măsurau acum cu absența ta, cu imposibilitatea de a te regăsi undeva, în lumea asta, cu infinitul acestei absențe. Șah simțise, desigur, și el, unitatea asta de măsură infinită, care este moartea. Vorbindu-mi despre cel care te
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
spală, se culcă, își trage nevasta lângă el, o lipește de el, îi mângâie șoldurile, o pătrunde, respectând fidel micile ciudățenii ale ritualului lor trupesc... Mi-am petrecut cele două zile de așteptare, între această fantasmagorie a gesturilor închipuite, a frânturilor de lecturi, și convingerea tot mai limpede din mintea mea: orice s-ar întâmpla, am să plec fără să fi înțeles ce anume avea Vinner pe suflet, pentru a vorbi ca în romanele care mobilau etajera de la hotel. M-a
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
urmărirea. Am văzut cu stupoare că sunt ultimul care ar mai fi putut vorbi despre tine, rostind adevăratul tău nume, făcându-te să exiști printre cei vii, fie doar și prin derizoria evocare a trecutului. Am început să caut febril frânturi din vechea noastră viață, frânturi de orașe, de ceruri, de bucurii. Au țâșnit și s-au fărâmițat rapid sub atingerea memoriei. Aveam nevoie de ceva mai solid, o parcelă din tine, care să-și impună evidența. Un fel de fișă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
că sunt ultimul care ar mai fi putut vorbi despre tine, rostind adevăratul tău nume, făcându-te să exiști printre cei vii, fie doar și prin derizoria evocare a trecutului. Am început să caut febril frânturi din vechea noastră viață, frânturi de orașe, de ceruri, de bucurii. Au țâșnit și s-au fărâmițat rapid sub atingerea memoriei. Aveam nevoie de ceva mai solid, o parcelă din tine, care să-și impună evidența. Un fel de fișă de stare civilă, cu informații
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
vecinătatea muntelui sau a pădurii, izolarea, câmpia și lipsa dramatică a reperelor vizuale etc.). Localizați mai larg zona și vecinătățile vizibile sau nu. Încotro merge drumul? În linie dreaptă sau peste munți? Unde ajungem? Notați absolut tot (senzații, amintiri, imagini, frânturi de conversație, mici incidente). Preaplinul de documentare nu strică. Însă carențele da. Nu omiteți să notați denumirile. Toponimele se pot dovedi extrem de importante. Nu numai că dau un plus de autenticitate textului, dar pot oferi subiecte sau unghiuri de atac
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
omogenizarea limbilor (prin suprasolicitarea englezei, de pildă), a culturilor (de tip occidental), dar pot funcționa în calitate de cadre de emergență a diversității și varietății. Ele pot lenevi spiritul, dar și să-l pună la treabă. Accesul se face, de regulă, la frânturi de informații, la segmente rupte din niște ansambluri care nu întotdeauna se decelează de către consumator. Fărâmițarea cunoașterii trebuie să fie complementată de exerciții de semnificare și de integrare în câmpuri mai largi ale cunoașterii. Se manifestă un predirijism insinuat în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin intermediul cuantelor elementare, fie prin articulații mai mult sau mai puțin complexe, gradul de întrepătrundere sau complexitate fiind stabilit de cel ce dorește să se formeze. Rămâne ca interogație până la ce nivel merge fragmentarea, cât de autonome să fie aceste frânturi de cunoaștere și la ce nivel de compozabilitate să se genereze noile înțelesuri. Modularitatea poate fi concepută și la nivel de dispozitiv de formare, el însuși propunând seturi de discipline ce pot fi alese, combinate, intercalate de către beneficiar (vezi Pilz
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
iluzia mângâietoare, tonifiantă a iubirii neasemeni. Romanțioase și teatrale, aceste scrieri, înrudite tematic și ca tonalitate cu versurile, sunt mai mult descărcare sufletească, semnalând o criză de vârstă. Un mic delir metaforic, mimând prețios „viziuni baroce”, exhibă însemnările de călătorie - Frânturi („Gândul nostru”, 1922) și Din ziarul unui peregrin („Patria”, 1937). Copleșit de „beția de frumos” din muzeele Dresdei, dar nu numai, emotivul izbucnește în plâns, atunci când nu îi vine să cânte. O manieră poetizantă până la diluție edulcorează „arlechinada închipuirilor”. Ar
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]