1,973 matches
-
O trage pe Estelle Înspre el și o sărută, Împingându-și limba În gura ei. Ea e stânjenită și țeapănă, opune puțină rezistență, apoi cedează. El se oprește și se răsucește spre mine. Estelle se freacă pe buze. Un sărut franțuzesc, explică Ghostie. Io antrenându-mă pentru Campionatul mondial. Și pentru haloi. Am fostacolo la restaurantu ăla franțuzesc vara trecută. Îți place potolu franțuzesc? — Nu prea, Îi spun eu. — La ăla elegande pe Royal Mile, insistă el. O chestie cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
apoi cedează. El se oprește și se răsucește spre mine. Estelle se freacă pe buze. Un sărut franțuzesc, explică Ghostie. Io antrenându-mă pentru Campionatul mondial. Și pentru haloi. Am fostacolo la restaurantu ăla franțuzesc vara trecută. Îți place potolu franțuzesc? — Nu prea, Îi spun eu. — La ăla elegande pe Royal Mile, insistă el. O chestie cu adevărat franțuzească. Îmi placiusturoiu zău. Melci cu usturoi. Își țuguie buzele și scoate un sunet de parcă ar sorbi ceva. — Ai fost vreodatăn locu ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
explică Ghostie. Io antrenându-mă pentru Campionatul mondial. Și pentru haloi. Am fostacolo la restaurantu ăla franțuzesc vara trecută. Îți place potolu franțuzesc? — Nu prea, Îi spun eu. — La ăla elegande pe Royal Mile, insistă el. O chestie cu adevărat franțuzească. Îmi placiusturoiu zău. Melci cu usturoi. Își țuguie buzele și scoate un sunet de parcă ar sorbi ceva. — Ai fost vreodatăn locu ăla frățâne, la Petit Jardin? pronunță Ghostie numele restaurantului cu un accent franțuzesc afectat. — Nee. N-am fost niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
insistă el. O chestie cu adevărat franțuzească. Îmi placiusturoiu zău. Melci cu usturoi. Își țuguie buzele și scoate un sunet de parcă ar sorbi ceva. — Ai fost vreodatăn locu ăla frățâne, la Petit Jardin? pronunță Ghostie numele restaurantului cu un accent franțuzesc afectat. — Nee. N-am fost niciodată acolo, Îi spun eu. Eu și Carole n-am fost niciodată acolo. Nu mi-a plăcut niciodată mâncarea franțuzească. Întotdeauna am preferat să ies În oraș la un curry. La Raj de pe plaja din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fost vreodatăn locu ăla frățâne, la Petit Jardin? pronunță Ghostie numele restaurantului cu un accent franțuzesc afectat. — Nee. N-am fost niciodată acolo, Îi spun eu. Eu și Carole n-am fost niciodată acolo. Nu mi-a plăcut niciodată mâncarea franțuzească. Întotdeauna am preferat să ies În oraș la un curry. La Raj de pe plaja din Leith. Cârciuma lui Tommy Miah. Asta a fost Întotdeauna favorita meu. O masă la fereastră dacă putiam. La Anarklia de pe Dalry Road. Lui Carole Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dacă în afară de forma a răbăși a cuvântului său, nu ar fi de studiat și forma a răsbăși, care ar indica o răbășire ridicată la cub și un superlativ" sau caută să deconspire încercarea adversarului de a autohtoniza, cu totul neinspirat, franțuzescul rabâchées. Este binecunoscută incisivitatea argheziană când e vorba de greșeli gramaticale sau de exprimare, de licențe gratuite, în general, de siluiri, voluntare sau nu, ale limbii române. Textul pe care tocmai îl avem în vedere este, în esență, un joc
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cine știe ce o separă pe acest plan de surorile ei protestante. Fără a mai vorbi de Vatican II, de superstarul Ioan Paul al II-lea și de prodigiosul echipament vizual al Sfântului Scaun subiecte facile -, vom da câteva detalii semnificative strict franțuzești. Singura revistă intelectuală nespecializată care ia în serios și descifrează regulat operele de pictură, cinema și televiziune este Esprit, fondată de Mounier în 1932; ultimii doi directori ai ei au consacrat excelente studii obiectului vizual, atât vechi cât și contemporan
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
puternică a contemporanilor, sintetizând mai mult sens și deschizând la maxim câmpul fizic al senzațiilor posibile. Cea mai bine acordată la mediasfera ambiantă și mai ales la mijloacele ei de transport. Când automobilistul merge la cinema nu schimbă viteza. Expresia franțuzească se faire une toile nu mai înseamnă a merge la expoziție, ci la cinema. Cel care nu-i lasă pe adolescenți să doarmă, culmea gloriei posibile, vârf strălucitor al vizibilității sociale. Domină ceea ce stârnește rumoare și surpriză. În 1831, Cromwell
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o "cultură-lume"423, economizantă, negustorizantă (în care totul se vinde și se cumpără: cărti, timp liber, muzică, imaginea "persoanelor publice"...). În acest timp, unii elevi pot fi legați de limba lor maternă, de cultura lor, dar "consumă" filme americane, alimente franțuzești, japoneze sau chinezești, se îmbracă după moda milaneză, în timp ce alții pot face alegeri diametral opuse ... Reforma în educație este legată de educatorii care pot generaliza "bunele practici". Unii rămân ancorați în învățămintele propriilor experiențe, alții își (re)construiesc mereu profesia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
franceze s-a concentrat încă din secolul XVIII în orașul Grasse situat pe Riviera franceză, aproape de Cannes. Grasse (departamentul Alpes-Maritimes), orașul mondial al parfumurilor, are astăzi și un foarte vizitat "Muzeu Internațional al Parfumurilor". Cele mai vechi case de parfumuri franțuzești, celebre în toată lumea, sînt Guerlain, Coty, Chanel, Schiaparelli, Caron, Lanvin, Bourgeois, Patou și Rochas care produc parfumuri într-o gamă largă încă din prima jumătate a secolului XIX. Lor li se alătură în Italia casa Bvlgari din Roma (din a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
footnote Asupra utilizării date de Grigorie limbajului extazului, a se vedea Völker, Gregor von Nyssa als Mystiker (Wiesbaden, 1955), p. 202 f., Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique (Paris, 1954), pp. 259-273. footnote>, pentru care o bună redare o constituie poate franțuzescul sortie de soi (evadarea sau ieșirea din sine), este sugerat prin menționarea beției, dar este utilizat pentru a denota îndepărtarea de un plan inferior al virtuții și apropierea de unul superior. Beția trează este un oximoron gregorian utilizat pentru a
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
1911) și nu este general (nu circula, în copilăria mea, în graiul din Bihor). Mai vechi este franzelă „pâine albă în formă lunguiață“, a cărui primă atestare este la Al. Beldiman (1821); la originea sa se găsește ngr. phrantsóla „pâine franțuzească“. Al. Graur a atras atenția asupra faptului că franzelă nu pare să fi venit direct din greacă, ci prin intermediul unei limbi slave, dacă ținem seama de faptul că în Moldova a existat o variantă franzoală, care există în rusă și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
anului 1700). Și scordolea „sos preparat din nuci pisate și miez de pâine, frecate cu usturoi, untdelemn și oțet, care se servește cu carne rasol“, cuvânt necunoscut în Transilvania, este împrumutat din ngr. scordaliá. Cuvinte de origine franceză Cu preparate franțuzești se poate compune un meniu (< fr. menu) de la antreu (< fr. entrée) până la desert (< fr. dessert). Se poate începe cu un volovan „preparat culinar din aluat franțuzesc umplut cu carne, pește sau ciuperci“; cuvântul nu figurează în DEX, dar apare într-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
necunoscut în Transilvania, este împrumutat din ngr. scordaliá. Cuvinte de origine franceză Cu preparate franțuzești se poate compune un meniu (< fr. menu) de la antreu (< fr. entrée) până la desert (< fr. dessert). Se poate începe cu un volovan „preparat culinar din aluat franțuzesc umplut cu carne, pește sau ciuperci“; cuvântul nu figurează în DEX, dar apare într-un Dicționar român-german al lui Alexi (1908), în MDA (2003) și în DLR (2005). Etimonul său este fr. vol-au-vent, compus din voler „a zbura“ și vent
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pește sau ciuperci“; cuvântul nu figurează în DEX, dar apare într-un Dicționar român-german al lui Alexi (1908), în MDA (2003) și în DLR (2005). Etimonul său este fr. vol-au-vent, compus din voler „a zbura“ și vent „vânt“, din cauză că aluatul franțuzesc este o pastă ușoară, bătută. Se pare că și în Franța este un produs târziu, din secolul 19 (cuvântul este atestat la 1817). Felul de bază poate fi un preparat din carne pane (cuvânt scris pané în DEX) a cărui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
trecut, dar care circulă (deocamdată, pe unele le găsim în cărțile de bucate, precum cea a Sandei Marin). antricot și cotlet Amândouă aceste cuvinte din terminologia culinară românească sunt de origine franceză: fr. entrecôte și fr. côtelette. În ambele cuvinte franțuzești apare, după cum se poate vedea, termenul côte „coastă“. Fr. côte vine din lat. costa, moștenit de toate limbile romanice; în română, a devenit coastă. Deci entrecôte este un compus din entre „între“ și côte „coastă“, adică întrecoaste, tradus cuvânt cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a fost într-un dicționar român-german de acum o sută de ani. Etimonul său direct este fr. omelette, cuvânt care apare la F. Rabelais, în secolul 16. Românii mâncau ouă bătute, prăjite în ulei, cu mult înainte de a împrumuta cuvântul franțuzesc; dovada este existența a numeroase sinonime, dintre care unele foarte vechi. Cel mai vechi este papară, atestat în Letopisețul lui N. Costin. Sensul vechi al cuvântului era „mâncare preparată din felii de pâine (prăjită) presărate cu brânză și opărite în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unul dintre cei mai mari etimologi români. Pornind de la variante ca polpană, pulpoană, care ar reprezenta faze intermediare între o fază veche *purpoană și forma pulpană, Bogrea propune ca etimon fr. pourpoint „vestă scurtă cu mâneci (din secolele 13-17)“, cuvânt franțuzesc care însemna la început „brodat“. Schimbarea de sens de la o limbă la alta nu pune probleme, este curentă în cazul numelor din domeniul vestimentației; de exemplu, tc. mahrama „năframă“ a devenit, în greacă, „fel de îmbrăcămite, tunică“. În ceea ce privește forma, Bogrea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
analizate în volume ca 101 cuvinte uitate sau 101 cuvinte dispărute. O atenție specială se va acorda categoriei cuvintelor latinești transmise tuturor limbilor romanice, dar absente din română; I. Fischer a identificat această clasă de termeni, denumită cu un termen franțuzesc „panroman sauf roumain“ (= panromanic, cu excepția românei). O selecție de 101 cuvinte dintre cei aproximativ două sute de termeni latinești „dispăruți“, din punctul de vedere al limbii române, va încerca să pună în lumină motivele care au dus la această stare de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în Ardeal. În locuțiunea respectivă, lat. germanus are sensul propriu și obișnuit de „adevărat, autentic“ (cf. și fr. frères germains, cousins germains). Și, tot legat de fenomenul numit elipsă, nu pot să nu le fac o surpriză amatorilor de brânzeturi franțuzești. Cuvântul fr. fromage „brânză“, ca și v. prov. formatge, a fost izolat din expresia latinească caseus formaticus „caș, brânză făcută într-o formă“, în care adjectivul formaticus este derivat de la forma cu sensul „tipar (de făcut brânză)“; celelalte limbi romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
că respectivele cuvinte sunt pornite din română spre limbile vecine, și nu invers. Am văzut că și francezii au sentimente similare când constată că multe cuvinte din limba lor există și la noi, mai ales dacă află că un cuvânt franțuzesc are, în română, o circulație mare. Orice francez „de rând“, adică nelingvist, se amuză, chiar, când vede că un cuvânt francez împrumutat în română a evoluat așa de mult, atât ca formă, cât și ca sens, încât nu-l mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se deosebește mult de celelalte limbi neolatine. Influența slavă a atins și înțelesurile cuvintelor vechi sau felul lor de a fi întrebuințate. Astfel floare înseamnă la noi și „culoare”, ca slavul cvět, a juca are după slavul igrati, pe lângă sensul franțuzescului „jouer” și pe cel al lui „danser” etc., ceea ce constituie dovada unei conviețuiri îndelungate cu ei” (p. 273 urm.). După aceste afirmații, S. Pușcariu încearcă în fel și chip să diminueze rolul și valoarea elementelor aparent slave din limba română
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
simple: ca gastronom, el trăiește într-o Europă a Națiunilor Culinare; fiecare popor de pe Bătrânul Continent are dreptul la propria și originala sa „bucătărie națională“. Pornind de la simpla evidență că, de pildă, pastele italienești nu seamănă deloc cu les nouilles franțuzești și nici pizza cu la quiche lorraine, Radu Anton Roman trage concluzia: ambele popoare au bucătării naționale. Pentru Păstorel Teodoreanu, lucrurile nu sunt atât de simple. Când vine vorba despre gastronomiile popoarelor, el citează un celebru mot d’esprit, „L
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
De re culinaria, Editura Sport-Turism, București, 1977, carte din care provin multe dintre citatele acestui autor, alături de extrase din volumul Gastronomice, Editura Sport-Turism, București, 1973). În arta culinară, „francezii au atins perfecțiuni uluitoare și incomparabile“, iar acest statut ridică tradiția franțuzească a gătitului la rangul de „bucătărie“, de „școală“, singura existentă în lume. Cât despre noi, „după cum în muzică nu putem pune în fața operei unui Debussy, de pildă, Foaie verde și iar verde, nici cu puiul la frigare și pârjoala moldovenească
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
argilă și copt în jar.“ Carnea „la piatră“, pomenită de Radu Anton Roman, este o rețetă cel puțin la fel de veche și la fel de universal răspândită: maorii gătesc tradițional pe piatră încinsă, peruanii așijderea („huatia“ se numește tehnica); până și celebra galette franțuzească, poate prima creație în domeniul patiseriei, și-a primit numele prin feminizarea cuvântului galet, piatră de formă plată pe care se găteau terciurile din cereale ale Antichității. Păpușile de dragavei, alături de păstrăvul afumat la hârzob (acesta din urmă unic datorită
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]