58,766 matches
-
ochii,renunță vulpoiul cel bătrân. - Micky și mai cum ? intervine și cel de-al patrulea ,acela care preferase până acum să tacă. - De fapt e Mikos .... Atanasiu . - Mikos ?! Și de pe ce insulă ai emigrat tocmai aici? După accent, nu ești francez cu siguranță. - Cipru ! - Ciprot deci... Luigi,sper să te țină buzunarele. Trei mii de euro,ce zici? Ai încredere în Mikos cipriotul, că știe ce face ? O umbră de-ndoială străbate privirea străvezie a regizorului . Și totuși,parcă n-ar
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
face loc Islamului fundamentalist. Ipocrizia lui Merkel, Hollande sau Junkers nu mai are limite: pentru ei refugiații teroriști islamiști sunt mai buni europeni, decât românii creștini, locuitorii milenari ai Europei. Azi, în România, vizita, ca turist, a unui cetățean belgian, francez, german sau olandez poate fi un real pericol pentru liniștea noastră. Dacă sub cetățenia olandeză, belgiană, franceză sau germană se ascunde un terorist islamist, o femeie kamikaze de la Paris, care vrea să arunce metroul bucureștean în aer? Dr. Ionuț ȚENE
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
teroriști islamiști sunt mai buni europeni, decât românii creștini, locuitorii milenari ai Europei. Azi, în România, vizita, ca turist, a unui cetățean belgian, francez, german sau olandez poate fi un real pericol pentru liniștea noastră. Dacă sub cetățenia olandeză, belgiană, franceză sau germană se ascunde un terorist islamist, o femeie kamikaze de la Paris, care vrea să arunce metroul bucureștean în aer? Dr. Ionuț ȚENE Cluj-Napoca 22 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UȘA SCHENGEN ÎN NAS
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
au căzut de acord să facă schimb de prizonieri și că într-un gest de profundă umanitate au creat și momente solemne organizând înmormântări comune pentru morții lor. Acest moment de pace și de frățietate al trupelor britanice, germane și franceze, în mijlocul evenimentelor de cea mai mare violență, cănd inamicii au devenit prieteni prin reciprocă înțelegere, a fost un tip de solidaritate unică în istoria omenirii. Obligați să fie inamici într-un război absurd, și-au dat mâna de Crăciun, dovedind
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
acreditat la București în decembrie 1940. La ceremonie vor lua parte Principesa Maria, Principele Nicolae și Nunțiul Apostolic, Decanul Corpului Diplomatic acreditat la București. • Mesajul Regelui Mihai I va fi citit de către Principesa Moștenitoare și Principele Radu în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, arabă și cehă. Evenimentul va avea loc în Holul de Onoare al Castelului Peleș. • După ceremonie, Corpul Diplomatic va fi invitat la „Dejunul Diplomatic”, o tradiție instituită în secolul al XX-lea de Casa Regală. Evenimentul va avea
TRENUL REGAL DE ZIUA MARII UNIRI-PROGRAMUL DETALIAT de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380740_a_382069]
-
nopții, la trecerea dintre ani, are origine catolică. El s-a transformat, în Europa, în sărbătoare profană, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Era epoca în care Carol I venea Domn al Principatelor Române Unite. Cuvântul este francez, înseamnă „trezire“ și definește obiceiul de a veni acasă, după slujba religioasă de la miezul nopții, pentru a încheia postul cu o masă dătătoare de energie. Masa de la miezul nopții adună, tradițional, părinții, copiii și bunicii, fiind un ritual de ospitalitate
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
lucrări generale, ci mai ales pe cercetarea surselor și a lucrărilor de bază ale Teologiei Euharistice. Astfel, o mulțime de izvoare și documente editate au fost consultate, fie în limba română, fie în alte limbi străine, cum ar fi engleză, franceză și greacă. Deci, munca de cercetare a autorului se îndreaptă spre viața Bisericii, examinând fenomenul euharistic și felul în care Biserica noastră Ortodoxă a știut să transmită fiilor și fiicelor ei evlavia și experiența harică, dobândită de la Mântuitorul nostru Iisus
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CUGET, DECI EXIST... CHIAR EXIST? Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu toții cunoaștem afirmația marelui filosof francez, René Descartes: “Cuget, deci exist.”. Să fie oare chiar așa? Eu nu prea cred! Iată și de ce: să ne gândim un pic, oare cu ce cugetă omul? Cu mintea! Dar oare ce este mintea, altceva decât o mașinărie performantă a
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
a stins în mințile noastre. Ceva din ferocitatea filistină a burtă-verzimii reacționare a contaminat adînc cîmpul semantic al acestei vocabule atît de inofensive. Și astfel, peste aerul urban al Burg-ului german și peste nuanța de efervescență cotidiană a bourgeoisie-ului francez - două cuvinte din care se trage etimologic românescul "burghezia" - peste aceste cuvinte s-a așternut vălul malefic al clasei exploatatoare. Pe scurt, un cuvînt ucis de o propagandă tenace și stăruitoare, al cărei rezultat psihologic este că nu știm prea
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
Aici și atunci destinul mi-a fost favorabil. În camera de cămin de pe Șoseaua Panduri, apoi din Drumul Taberei mi-a fost dat să-l am coleg pe Gheorghe Calciu, Ghiță cum îi spuneam, înscris la secția limbi străine - limba franceză, alături de Eugen Papadima (nepotul lui Ovidiu Papadima, viitor mare psiholog) și pe Romulus Haba, un bizar student, la limba engleză, originar din Tg. Mureș. Deși Ghiță Calciu era mai mare decât mine cu 19 ani, n-am realizat această diferență
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
decât din cărți. Jurnalul meu este o cămară în care îndes, de-a valma, până la refuz, obiectele de afară. Mai exact, imaginile lor. O agresiune a privirii, o teribilă explozie a realului" (p. 50). Apoi sunt observațiile care vizează modul francez de viață. Relațiile din spațiul universitar și nu numai, felul în care este petrecut timpul liber, micile escapade de week-end, spectacolele, expozițiile, serile de discuții cu prietenii, întâlnirile cu românii veniți din țară și comportamentul acestora în mediul francez. În
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
modul francez de viață. Relațiile din spațiul universitar și nu numai, felul în care este petrecut timpul liber, micile escapade de week-end, spectacolele, expozițiile, serile de discuții cu prietenii, întâlnirile cu românii veniți din țară și comportamentul acestora în mediul francez. În fine, o bună parte din carte are aspectul unui jurnal de idei, un amplu eseu în care sunt comentate ideile politice, culturale, literare care țin, la momentul respectiv, capul de afiș al vieții intelectuale franceze. Cum nimic nu este
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
comportamentul acestora în mediul francez. În fine, o bună parte din carte are aspectul unui jurnal de idei, un amplu eseu în care sunt comentate ideile politice, culturale, literare care țin, la momentul respectiv, capul de afiș al vieții intelectuale franceze. Cum nimic nu este nou sub soare, diaristul este, la un moment dat, fascinat de disputa creată în presa literară franceză în urma deconspirării faptului că Alfred de Vigny a fost informator al poliției, iar Benjamin Constant este autorul unui denunț
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
în care sunt comentate ideile politice, culturale, literare care țin, la momentul respectiv, capul de afiș al vieții intelectuale franceze. Cum nimic nu este nou sub soare, diaristul este, la un moment dat, fascinat de disputa creată în presa literară franceză în urma deconspirării faptului că Alfred de Vigny a fost informator al poliției, iar Benjamin Constant este autorul unui denunț în urma căruia un preot a fost arestat și condamnat la deportare. Ce raport moral poate fi între operă și omul care
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
poncife sau sugestii netrebuitoare. El, profesorul doctor, Nicolae Cârlan, a lăsat la latitudinea specialistului să-și facă singur o părere. Doar el i-a prezentat variantele poemelor, atât din antume cât și din postume. 13. Complexitatea scrisului labișian (în l. franceză La biche - căprioară) s-a formulat mai întotdeauna în poezii lirice, doine, balade, traduceri, poeme pentru copii, proză, publicistică, eseistică, teatru, folcloristică. 14. Pentru intenția nobilă și realizarea tenace pe care scriitorul și cercetătorul Nicolae Cârlan le-a depus de-
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Gheorghe Glodeanu (n. 9 dec. 1957 - Carei, Jud. Satu Mare), de la Univ. de Nord din Baia Mare, în postura de profesor, critic și istoric literar, rămâne impresionant și doct. Profilul facultății absolvite, la Cluj, i-a imprimat, ipso facto - înclinații spre cultura franceză, obligându-l în structura lui de cadru didactic să fie organizat, pertinent în ceea ce spune, când și cum spune. Așadar, un autocontrol, datorită cerințelor mediului tineresc în care există. Dintr-o dată, s-a aflat în postura celui care a învățat
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
având un orizont de așteptare bine chibzuit, menit să devină un autentic manual de învățătură pentru fiecare dintre noi în parte. Faptul că deja s-a pronunțat un înaintaș în același domeniu, acad. Eugen Simion și care în sejurul lui francez, mai puțin și în cel german, a avut revelația biografismului ca literatură, l-a determinat pe profesorul maramureșean să-și limiteze investigația, deocamdată, doar la jurnalul intim. Aș provoca mai mult decât necesar dacă aș deschide câteva marginalii critice la
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
în drumul său spre motivare plenară. Chiar dacă subscriem până la unele detalii formulate de Domnul Glodeanu, în cadrul câtorva astfel de jurnale, personal nu cred în autoficțiune când vine vorba de jurnale intime. Teoria imaginarului este așa de bogată în spațiile italiene, franceze, spaniole, rusești, chiar engleze în perioada romantismului târziu, încât a face astăzi operații pe cord deschis, aproape dispărut, mi se pare un joc de prelungire a unui ADN-eu care nu mai are o cauză de circulație tulburătoare. Lumea concretului, intrată
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
popasul (tot așa autorizat!) în spațiile literaturilor europene. Universitarul maramureșean va să accepte că seriozitatea sau gravitatea confirmate în cer cetările sale de până acum îl vor determina să alcătuiască o istorie vie a genurilor biografismului. (După modelul Istoriei literare franceze de azi a lui Pierre de Boisdeffre, premiată de Academia franceză în 1958; la noi, a fost tradusă ediția a șaptea, în întregime revăzută în anul 1972.) O notă fugară pentru amatorii de Jurnale: neapărat să citească Jurnalul lui Henri-Frédéric
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
să accepte că seriozitatea sau gravitatea confirmate în cer cetările sale de până acum îl vor determina să alcătuiască o istorie vie a genurilor biografismului. (După modelul Istoriei literare franceze de azi a lui Pierre de Boisdeffre, premiată de Academia franceză în 1958; la noi, a fost tradusă ediția a șaptea, în întregime revăzută în anul 1972.) O notă fugară pentru amatorii de Jurnale: neapărat să citească Jurnalul lui Henri-Frédéric Amiel (1821-1881), singura lui operă de referință (publicată postum și fragmentar
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
poliției secrete în viața literară, în Uniunea Sovietică și în România. Mariana Tuțescu este membru în Comitetul științific al revistei "Revue de linguistique romane" publicată la Zürich, iar numele ei a putut fi întâlnit de mai multe ori în reviste franceze de lingvistică. Despre relația dintre identitate și globalizare, cu aplicație la cultura românească, am scris în "Semiotica"(2004). Acestea sunt exemple dintre cele mai recente, altfel sunt mult mai multe. Presupun că cei pe care i-ați menționat și-au
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
și globalizare, cu aplicație la cultura românească, am scris în "Semiotica"(2004). Acestea sunt exemple dintre cele mai recente, altfel sunt mult mai multe. Presupun că cei pe care i-ați menționat și-au scris articolele direct în engleză (respectiv franceză). Ar fi interesant să aflăm câți dintre universitarii noștri sunt capabili să-și redacteze în engleză un text din propria lor specialitate. Mă tem că situația în această privință nu e îmbucurătoare. Nu cumva aici se află principala cauză pentru
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
niște studii oneste și îndrăznețe ale sufletului omenesc. Poeme sincere și simple ce seamănă frățește cu realitatea. Mărturisiri care se pot oferi oricând gândirii. Le-am ascultat cu deferență, spuse cu tâlc și chiar cu voluptate de către locatarii muzeului: păpuși franceze fabricate în regiunea pariziană sau păpuși germane de Thuringia, păpuși spaniole sau italiene, rusești ori germane; păpuși model Barrois sau Gaultier, Jumeau sau Clément; păpuși cochete dând târcoale prin Montmartre sau plimbându-se în grădina Luxembourg; păpuși încălzindu-se la
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
în afara spațiului vizual, ipostază ce a creat o anume stare de vid, de neant tactil, dar și de audiție privată, solitară. Vom Grundriss der Brotchen (1994) de Mischa Kaser (născut în 1959, la Zürich) m-a proiectat în atmosfera cabaretelor franceze ori a tavernelor nemțești din epoca lui Prevert și Marlene Dietrich, Pierot Lunaire și Lulu, o epocă pe care compozitorul o hibridizează, o metisizează, transformând-o într-o operă de trei parale, născută dintr-un tată deghizat latin și o
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
foarte scurtă a lui Hemingway I guess everthing reminds you of something, - Presupun că orice trebuie să-ți aducă aminte de ceva - am citit-o în volumul de nuvele, The Heat and the Cold, - Căldura și Frigul - versiune în limba franceză, apărută în 1995 la Gallimard. Prefața este semnată de Philippe Sollers care susține că schița citată... "e cel mai bun text din întreaga operă" a americanului... O citisem prima oară. Francezul are dreptate. De aceea, m-am gândit să o
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]