1,235 matches
-
toată Croazeta răsună odată cu o altă voce dramatică, Mirabela Dauer, care se întreba Ce-ar fi marea fără soare... în finalul filmului Polițist, adjectiv. Am retrăit momente asemănătoare acum, la Veneția, când puțin a lipsit ca toată sala Perla să fredoneze, tot împreună cu Margareta, care ne îndemna Să nu uităm să iubim trandafirii (Florin Bogardo). Pun mâna în foc că cei câțiva români care se aflau acolo nu au rezistat. Am bănuit că vinovată nu poate fi decât Ada Solomon, coproducătoare
Veneția 2015. După mere, în Banat by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101837_a_103129]
-
precedente, au purtat steaguri tricolore și pancarte. * Și la Ploiești, câteva zeci de persoane au protestat în centrul municipiului, cerând demisia Guvernului și scandând împotriva PSD. Manifestanții s-au adunat în fața Palatului Administrativ, unde au intonat Imnul Național și au fredonat melodia "Țara mea". De asemenea, ei au scandat "DNA să vină să vă ia!", dar și "Rezist, rezist, rezist, sunt anti PSD-ist!". * La Iași au venit în Piața Unirii aproximativ 20 de persoane, care au scandat lozinci antiguvernamentale și
Proteste România: Prezență slabă în toate orașele din țară by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102815_a_104107]
-
seara cu un spectacol impresionant de muzică pop, rock și corală. Cantus Mundi Show a reunit pe scena mare din Pacul Tineretului invitați speciali, care au cântat alături de coruri de copii și tineri din Programul Național Cantus Mundi. Publicul a fredonat, alături de artiști, melodii cunoscute interpretate de Ducu Bertzi & Friends, Nicu Alifantis & ZAN, Feli, trupele TAXI și VUNK. Andra a interpretat câteva dintre cele mai cunoscute cântece ale sale, dintre care Iubirea schimbă tot a fost cântat alături de corurile Augustin Bena
10.000 de spectatori au participat la „Cantus Mundi Fest”, cel mai mare eveniment de Ziua Europei în București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105529_a_106821]
-
ea să cânte sub directa îndrumare a compozitorului. Povestea lui Rossini și a lui Wilhelm Tell va crea, pentru o oră, iluzia unei Italii de la început de secol XIX, în care negustori, nobili, ofițeri, țărani, precupețe sau domnișoare de pension fredonau, la unison, muzica talentatului Gioachino Rossini. Regia: Monica Ciută Scenariul: Cristina Sârbu Concepție și construcție păpuși: Aurelia Olteanu Costumele: Sânziana Tarța Scenografia: Valeria Cristia Cu: Filip Ristovski, Valeria Cristia, Monica Ciută, Irina Sârbu, Alexandra Badea, Alexandru Unguru, Raluca Ouatu (pian
Spectacole de weekend la Metropolis și Odeon by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105566_a_106858]
-
Cum ți se pare muzica românească actuală? Ce ar trebui schimbat? Alina Mihai: În muzica actuală românească nu mai există piese de valoare, pe care să ți le amintești cu plăcere peste 30 de ani și pe care să le fredonezi. Piesele nu mai au mesaj, nu mai muzicalitate. Oarecum publicului i se dă și ceea ce cere... nu poți schimba publicul, poate doar să-i educi gusturile. DC News: Ai câștigat mai multe premii internaționale, chiar primele locuri. Care este secretul
Alina Mihai, artistă buzoiancă premiată internațional, INTERVIU by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105969_a_107261]
-
oferit atâția ani/ câte fire de nisip ținea în pumn, sibila aceasta/ personifică bătrânețea: și totuși/ sânii aceia ofiliți încă mai au/ lapte celest pentru cel ce aspiră/ la iertare: copac uscat, nu verde/ semn al mântuirii." E ciudat cum fredonezi muzica imaginilor intime ale lui T.S. Eliot și totuși ești extrem de diferită, ții cu totul de altă epocă. îl întreci pe Eliot pe teren propriu, ca să zicem așa. E Eliot un model pentru tine? Cine sau cine altcineva ar mai
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
în Basarabia, atunci în componența României. Tatăl meu era brigadier pe terenurile agricole. A rămas brigadier și după venirea românilor, în vara anului 1941. Din vara aceea, aveam patru ani, mi-au rămas primele sunete ale unui cântec de război fredonat de soldați români veniți peste Nistru. Unul dintre ei mă ținea în brațe când cânta. Era mai degrabă un cântec de jale, pentru că războiul a însemnat o tragedie generală. Refrenul mi-a rămas întipărit în memorie: „Hai, hai, Munții Carpați
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
istoric al societăților europene însă, pentru sociologi sau antropologi, Parisul rămâne fără îndoială capitala cea mai frecvent turburată de mișcări sociale și politice - adesea violente - din toată istoria Europei, dacă nu cumva și mai mult de-atât. Desigur, turiștii care fredonează, visători, o șansonetă a lui Montand, Piaf sau Brassens închinată Orașului Lumină nu au în minte neapărat imaginile acestor mai vechi sau mai noi confruntări, în care parizienii n-au mai ținut seama de autoritate și nici chiar de legi
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
amintiri, iar ele mă urmăresc din ochi. Rămân invizibile, se topesc în ansamblu, impecabili cameleoni. Sunt atât de aproape de mine că le simt respirația, chiar dacă e foarte asurzitor cântecul păsărilor. Sumbre cărți poștale I Agenda e plină, viitorul incert. Cablul fredonează un refren apatrid. Căderi de zăpadă în oceanul de plumb. Umbre se bat pe chei. II Se întâmplă că pe la mijlocul vieții sosește moartea să ne ia măsurile. Vizita asta e repede uitată și viața continuă. Dar costumul e cusut fără
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
și Mânzat), toți cei patru soliști reunindu-se pe scenă pentru un “Brindisi” de zile mari: muzica lui Verdi din “Traviata” a trecut de pe scenă în grădina, unde toți cei peste 500 de spectatori au ridicat virtuale pahare de șampanie, fredonând în cor “Libiamo ne lieti calici”... A fost, indiscutabil, un pariu câștigat pentru organizatori și o victorie a mării muzici, într-o frumoasă seară la Târgoviște: fosta capitala a Țarii Românești are ambiția de a deveni și una a muzicii
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]