26,912 matches
-
aripi azvîrlind stropi în sus. * Țipetele, chiotele cheflii ale unei nunți sud-dunărene semănînd atît de bine cu țipetele de durere, cu tînguirile, strigătele de disperare ale unei înmormîntări din același spațiu geografic. O țărancă beată, între două vîrste, purta în fruntea alaiului, în plin soare, era în iunie, o gîscă mare, albă, vie, legată la gît cu o panglică roșie, să nu se deoache, și pe care femeia o ridica din cînd în cînd deasupra capului, s-o vadă toți cei
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
pus-o a fost ce știu despre Mircea Vulcănescu? Și eu i-am răspuns: "Am aflat că a murit în închisoare". Și atunci l-am văzut pe acest evreu ortodox, foarte bun ortodox, cum își face o cruce, așa, din frunte pînă jos, o cruce rusească. Pentru că auzise c-a murit Mircea Vulcănescu.
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
gradul lui înalt de profesionalism, de cunoaștere, studiu. Oricum, în acest scrîșnet colosal al deschiderii Porții noului mileniu, nici literatura nu se va mai face cu sentimente frumoase, cu iresponsabila risipă de cuvinte, rău întocmite, fără cuta grijulie care, pe fruntea noastră, indică totdeauna efortul, chinul, încordarea supremă, pe brânci, a unei depășiri; fiece criză fiind, în mod patetic, regăsirea, revelarea unui alt tip de energie, încă una din fețele infinite ale inteligenței cercetătoare. * Nu întîmplător am ales citatul din William
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
Liliana Buruiană-Popovici De zece ani ne tot străduim să ne găsim drumul spre civilizație și bunăstare. De fiecare dată cînd pare că l-am aflat, ne trezim, iar și iar, cu fruntea în țărînă. Căzuți în genunchi, așteptăm să se petreacă o minune. Semănăm - iertată-mi fie comparația - cu acel cal rătăcit care știe că undeva, mai aproape sau mai departe, trebuie să îi fie casa, ieslea plină cu fîn și rîul
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
același articol, publicat pe 9 decembrie 1878, Eminescu dezvăluie un tablou înfricoșător de real prin constantele sale, aparținînd societății românești din toate timpurile: "Organizația de astăzi a favorizat fuga de muncă; ea a ridicat elemente cari n-au nimic în fruntea statului, ca să trăiască sau șsăț se îmbogățească din averea lui, și tot organizația aceasta a făcut și pe alte clase să crează că numai prin politică poți ajunge la ceva. Astfel, profesorii de universitate, în loc să-și caute de treabă, fac
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
chipul său rămâne impasibil, ca o pagină albă, scrisă, eventual, cu cerneală invizibilă. "Tatuaje" violente sunt încrustate, uneori, pe trupul victimelor. Piepturi scrijelite (cu forma crucii), capete rase, cu inscripții ori cu litere care stigmatizează, însemnări cu fierul roșu pe frunte, arsuri de diferite forme în pielea victimei (dar gândite anume spre a transmite un mesaj) fac ca trupurile să devină hărți și pancarte. Uneori, torționarii își încheie ședința de supliciu printr-o schingiuire succintă, pe post de semnătură, pe trupul
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
Academie i-a primit în rândurile ei pe alde Fănuș Neagu și Grigore Vieru, în timp ce i s-a refuzat ostentativ unui cărturar adevărat, unul dintre puținii de talie europeană, precum de acum regretatul Adrian Marino, i-aș propune ca în frunte cu ilustrul ei președinte să-și autosuspende o săptămână, o lună, un an, prețioasele activități într-un prelungit moment de autopenitentă reculegere. Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României - Aspecte ideologice și culturale, ediția a II-a revăzută și adăugită, cu
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
desuetudine: "Luna-i tristă și moroasă/ Decât ea mai trist sunt eu/ Tristă-i inima din mine/ Trist e suflețelul meu" (p. 26). Câte un crochiu stângaci, parcă de album sentimental, bate spre Alecu Văcărescu: "Am cercat o mândră floare/ Fruntea să mi-o încunun/ Și-am găsit o floare care/ N-ar mai fi ca să o spun.// Să-ndulcească-a mea privire/ Am cercat o blândă stea/ Și-am găsit, dar încă - două,/ Ochii la amanta mea" (p. 66). Impresia
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
Simfonice din Baltimore, de dirijor principal oaspete al Orchestrei Simfonice din Ierusalem, de dirijor principal al Orchestrei Asiatice de Tineret - AYO. A apărut în fața publicului din Stockholm și Goeteborg, din Houston, Paris, Helsinki sau New York; a apărut, în adevăr, în fruntea tuturor marilor orchestre de pe cele cinci continente și a dat strălucire multor festivaluri muzicale din întreaga lume, inclusiv din țara noastră, bucurindu-se de ecouri de presă dintre cele mai favorabile. Este un artist creator de evenimente muzicale, este un artist
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
treptată în problemele ce ni se par importante. Nu focuri de artificii lansate în euforia stilistică, ci construcție durabilă, proiect articulat, urmărit cu tenacitate din aproape în aproape. Mai e nevoie să amintesc că aproape toți criticii noștri mari, în frunte cu E. Lovinescu, au fost niște excepționali cronicari, și că fără această componentă esențială a activității lor, literatura noastră ar fi mai săracă și mai fadă? "Adevărul literar și artistic" a fost pentru mine o a doua casă, un cămin
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
al structurilor "noii orînduiri" de funestă memorie. Pe plan cultural, se impune conștiinței critice vigilente a lui Ovidiu Pecican stabilirea unui "nou canon", liberalizant sub egida lovinescienelor "revizuiri", operație deloc simplă, după cum prea bine știm, implicînd asimilarea zonelor interzise, în frunte cu diaspora, reexaminarea gloriilor epocii comuniste, precum Zaharia Stancu și Titus Popovici, "cîntărirea corectă" a opozanților și disidenților precum Paul Goma, analiza unor trăsături apărute pe parcurs precum sarcasmul civic și umorul debordant, rabelaisian al lui Luca Pițu și multe
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
adevărați, cărora le cere scuze că i-a comparat cu ziariștii. Bătrînul actor politic ar fi putut să se autovictimizeze, pozînd într-un biet fost președinte al României hărțuit de Justiție la ordinul noii Puteri. Dar cine mai alege în fruntea PSD un pensionabil plîngăcios? Sau, și mai rău , o persoană care are probleme cu Justiția ? Dar cum să nu-l alegi pe Iliescu, cînd el îi pune cu botul pe labe și pe măgarii de la "Evenimentul zilei" cel nou, care
Gafele marelui actor Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11873_a_13198]
-
Dumitru Hurubă Toate știrile tv în frunte cu ambiguitățile fermecătoare ale unor demnitari corigenți la gramatică, suferinzi de habarnism politico-social și cu gabarit fizic depășit, și-au pierdut importanța și valoarea în seara când s-a anunțat pe toate posturile tv, și nu numai, indispensabila distrugere (din
Stoica, Grigoraș și Vieru sau distrugerea lotului feminin de gimnastică al României by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11892_a_13217]
-
a unității de nezdruncinat a PSD în jurul conducerii superioare, teoretic bicefale; telespectatorii trebuia să rămână cu sentimentul că în fostul partid de guvernământ consensul predomină și că formula de conducere va fi colegială, adică după modelul constituției romane unde în frunte se aflau doi consuli; poate că imitația va merge până acolo, încât conducerea efectivă va alterna zilnic între cei doi; dar, mai degrabă cred că raporturile dintre cei doi consuli ai PSD vor fi similare raporturilor dintre Iulius Caesar și
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
a nărui imperiul marxist-leninist, aceleași milioane și milioane de europeni, mai cu seamă tineret ignorant și dezinformat, se dedica unei pasionate "lupte pentru pace", răcneau după dezarmare unilaterală. Ronald Reagan, vizionarul și implacabilul conducător politic al vremii, figură politică de frunte a ultimilor cincizeci de ani, era demonizat la maximum. Din fericire pentru toată lumea (nu în ultimul rînd pentru România), nervii americani, încrederea în propriile valori, ale omului individual și ale civilizației multimilenare pe care se întemeia, au rezistat la aceste
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
tribunul, chiar dacă i-a cedat președenția lui Corneliu Ciontu, tot el va fi adevăratul lider al partidului. Mai curînd așa speră CVTudor decît că astfel vor sta lucrurile. Dacă a pierdut încrederea filialelor, Vadim nu mai are viață lungă în fruntea PRM nici ca președinte onorific, așa cum visează el, pe viață. Corneliu Coposu, cît era el de autoritate morală incontestabilă în PNȚCD, n-a riscat așa ceva. CVT a făcut-o de frică. A scăpat partidul de sub control. Așa că l-a scos
Onorificul CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11920_a_13245]
-
guvernare alături de iliescani. Avându-și, și unii, și alții, originea în vechile structuri securisto-peceriste, s-au întrajutorat și protejat reciproc de minune ori de câte ori s-a îngroșat gluma. Chiar în clipa de față, prezența lui Năstase și a lui Văcăroiu în fruntea camerelor Parlamentului se datorează votului în masă al membrilor PRM. Nu e exclus, pe de altă parte, ca o minoritate a electoratului tradițional peremist să se orienteze înspre alte partide. De pildă, spre PD, al cărui lider spiritual continuă să
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
cadă în cursă, înghițind gogoașa că aș fi doar un băiețaș cuminte, în vîrstă de nouă ani. Mă aștept să întîmpin niște adulți sobri și, cînd colo, dau peste o haită de haidamaci cu cizme înalte și plete nețesălate. în frunte, gagica lui Carlton, într-un costum confecționat în întregime din franjuri. - Bună, Bobby, îmi spune ea plină de emfază. Fata vine din New York și e mult mai emancipată decît localnicele noastre. Îi las să intre, în pofida unui impuls retrograd de
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
Vocea ei și-a pierdut tandrețea maternă catifelată. Acum vorbește serios, ca de obicei. Mă îndepărtez fără să bolborosesc vreo scuză. Alerg la Carlton să caut protecție. El rîde cu prietena lui. O șuviță transpirată i s-a lipit de frunte ca un semn de întrebare. Mă năpustesc spre el cu atîta putere, încît aproape că-l dărîm. - Hooo! Mă ia sub brațul lui. Mama mă extrage de sub brațul lui Carlton și mă ține de ceafă cu strînsoarea unei mîini de
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
Apoi adaugă, pentru prietena lui Carlton: Ar fi trebuit să se culce chiar înainte de a fi început petrecerea. Gagica lui Carlton își dă părul pe spate și îmi spune: - Noapte bună, bebeluș. Zîmbește victorios și mîngîie șuvița de păr de pe fruntea lui Carlton. - Nu! strig din nou. Mama îl cheamă pe tata, care mă înhață și dă să iasă cu mine din cameră, ținîndu-mă în brațe ca pe o bombă vie care sînt. înainte de ies, îmi încrucișez privirile cu Carlton. Ridică
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
și mai înăuntru, înveșmîntîndu-mă haosul/ A toate făcătorul, inițiatul taur,/ Și vălul iubitei prins de pielea mea cu agrafe de aur./ Mă îneacă dintr-o vecie într-alta cometa./ Iau foc într-o dumnezeiască fiară./ Legile fructelor au pus deasupra frunții mele ochiul/ Cel mai de sus cel mai din afund./ Acolo ospețiile visului se-ascund,/ Se-aruncă trupul în stele vechi să piară./ Rege mă simt acestor verbe căzute/ Și înălțate rotindu-se/ Veșnic pe cînd mă spulber./ Scutură-ți
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
Și, în loc să dea ceva de la ei, iau. Ca și primul ministru căruia i-a cășunat pe normele "prea lejere" ale dascălilor. Faptul că un dascăl, indiferent de ce predă, trebuie de exemplu să și citească nu are, pentru marele cititor din fruntea Executivului, nici o legătură cu norma didactică. De citit, se citește în timpul liber! Statul nu ne plătește să citim! Oare de asta sînt așa de puțini cititori printre oficialii noștri de toate spețele? Am o sugestie: dacă am acorda membrilor guvernului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
fapt pozitiv, care mi-a încurajat speranța. În acest marasm național al devorării prepozițiilor am răsuflat ușurat cînd am văzut că, după dispariția celor autohtone, ne-am gîndit să importăm prepoziții pentru a reface specia. Am observat deunăzi că pe fruntea unui troleibuz scria atît: "VIA UNIVERSITATE". Inițial, resemnat cu moartea prepozițiilor, am luat-o drept substantiv. M-am și gîndit: ce bun o fi vinul din Via Universitate, fermentat poate în Amfiteatrul Odobescu. Apoi mi-am dat seama că e
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
la noi, statul n-a schimbat nimic în privința stilului. Te uiți la documentarele din Cecenia și înțelegi: rușii n-ar fi putut învinge acolo măcar și pentru faptul că nu arătau convingător. Cecenii știu să-și lege cum trebuie pe frunte bentița lor musulmană și-și poartă frumos arma în mâini. Iar în armata rusă, e o totală aiureală stilistică. Mai ales în corpul de comandă. Sunt burtoși, greoi. Cu mutre strâmbe. Dacă au ochelari, ochelarii sunt ceva inimaginabil, o urățenie
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
Și nici atît de anormal nu mi s-a părut. Mi s-a explicat că maniera n-a fost cea mai elegantă și nici graba schimbării mînată de o prioritate majoră. Se poate. Că Șeuleanu, de pildă, este încă în fruntea radioului public. Este adevărat, spre jalea noastră, a tuturor. Ce m-a șocat, însă, ca declarație publică făcută de o personalitate de talia scriitorului Augustin Buzura, a fost șirul de vinovați, care se schimbau de la o zi la alta, numiți
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]