34,387 matches
-
al lui Pumnul, intra adesea și în odăile lui pentru a primi un sfat sau a da o mână de ajutor profesorului chinuit de boală. Așa că aceste încăperi, uși și ferestre, la care venim câte odată toamna târziu, mânați de frunzele îngălbenite și mai ales de dragostea pentru poezia marelui poet, l-au cunoscut, i-au simțit pașii. Stăm lângă poartă, împovărați de gânduri, și desigur ni-l închipuim pe poet, care, la fel, în toamna lui 1875 sta în fața casei
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Când e vorba de istorie Pietrele au cuvântul... Când soarele era pe la cumpănă, plecasem trei bărbați într-o călătorie sentimentală, trăgând, parcă, toamna după noi. Eram fericiți că peste sufletele noastre ningea cu curcubee de frunze. Discutam fără noimă, discutam orice, pentru că fiecare, pe dinlăuntrul său, se gândea ce va simți când va păși pe acel petec de pământ ce colcăie de istorie. O barcă, cu veșnicul nea Grigore la vâslă, câteva clipociri de apă și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
COLORAT Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului m-a pedepsit îngerul cu portret în creion mâna ta picta stângaci fire de păpădie ți-am spus că iarba nu se poate ierbi frunzele nu (mai) pot înfrunzi copacii sting culori în apus nu bate vântul nu plouă nu (mai) ninge fără umbra iubirii ca o stea ce se stinge în foi de staniol am descălțat arbori de culoare și-am încălțat suflete în
SUFLET (DE)COLORAT de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377089_a_378418]
-
ai plecat și ți-ai lăsat inima mea în portofelul gol Adie razele portocalei pe cer ca-n prima seară când te-am cunoscut Tăietorii de lemne au tăiat copacul unde te-am sărutat prima dată pe frunte Adie luna frunzele galbene și uscate de pe aleia care te-a părăsit Și toamna a rămas doar amintire târzie, în parcul central o adiere dureroasă Tăietorii de lemne mi-au frânt sufletul, iar buzele tale nu mai sunt dulci Și sarea a căzut
TĂIETORII DE LEMNE, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377102_a_378431]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > PLÂNGE Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plânge Cu gândul la floarea ,,Lacrimile Maicii Domnului și la un ascet. Plânge Maica într-o floare, Cu frunze ceruite din stup, Picură lacrimi de soare, Pe verdele, firavul trup. Cu rugă profundă le-adună, În pocale de suflet curat, Ascetul cu inima bună, Gândul pur și așezat. Din amintiri tristă-l privește, Un chip senin, cu ochi profunzi
PLÂNGE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377145_a_378474]
-
iubire veche. În calea mea cad flori de nuc, Viața curge înainte. Iubirea arde că pe rug, Nu mai e loc de jurăminte... COLIND DE VARĂ M-am rătăcit într-un Colind Îmbălsămat, cu flori de tei, Copaci ascult din frunze fredonând, Iar vântul se mai pierde pe ălei; Steluțe albe,-ngălbenind colindul, Din teiul verde îmi aduc sclipire, Ascult, cum iară se intoarce gândul, Ce-a rătăcit, și el pierdut, prin nălucire. Și din colind teios al verii mele Un
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
atâtea umbre albe în contur c-abia pășesc,cu teamă înspre tine dar nu abdic nici când mă prind de gleznă iederi bolnave,pline de tumori, nici când de suflet mă despart vâltori de curgere amară și de beznă. Cad frunze într-o ploaie de rugină pe umerii-mi de toamnă,veșnic goi. Pe cioburi de risipă vin, spre „noi” să-i țin speranța vie și-n lumină... Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: Pe cioburi de risipă / Aura Popa : Confluențe Literare
PE CIOBURI DE RISIPĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377173_a_378502]
-
să nu trăiască miracolul renașterii. Tot ce a uscat vântul toamnei apuse și a înghețat bătrâna iarnă se transformă animat de prea mult dor de viață. Nimic nu se pierde, energia vieții se ascunde atât în ramura dezbrăcată odinioară de frunze, cât și în pământul amorțit de ger și precipitații. Cu fiecare mugur, cu fiecare ghiocel, viața își arată zâmbetul și începe sărbătoarea primăverii, seninul vieții. Conform planificării, elevii din clasa a V-a au studiat zilele acestea personificarea, un procedeu
ALCHIMIA PRIMĂVERII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377185_a_378514]
-
lor, DRAGOSTEA, și amețea toata carnea mea slăbănoagă de un parfum neștiut de vanilie, până sub corcodușul bătrân în care tot așteptam, ghemuită, ca ei să adoarmă sătui, iar eu să mor legănată în aburii orezului cu dulceață, până sub frunzele tremurând a blestem, până sub lacrima pe care n-o vedea nimeni. Nu ești bună de nimic, obraznico ! de nimic nu ești bună! Ce tot asculți pe la uși? Apoi vrăbiile pe care le îngropam, închinându-mă, și uitarea în care
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
frumosul Iar gustul lor de ierburi E amar Ca visul tău Nu crede în iubirea- i Sălbatică de floare Ea are gusturi Pentru simțiri depline Nu pentru orice june Cu simțuri de poet ........................................................ Crezi Și noi simțim pădurea Crescând din frunze moarte Aripi ne invadeaza zilnic Cerându-ne polen Ne plânge cerul Cu furtuni în noapte Și tot mirosul nostru Ne pleacă în poeni Dar în sălbăticia asta De sentimente oarbe Nu doar culoarea Ne dă puteri sporite Ci însăși alergarea
FLOARE SĂLBATICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377195_a_378524]
-
adapă zâmbind Un trecător ....................................................... Vezi June blând Sălbatic ni-îi mirosul Creștem doar pe răzoare Și avem gust de ierburi Cu visele în floare Nu avem mari pretenții Și nici simțiri depline Avem Numai pădurea Ce ne hrănește zilnic Cu frunzele ei moarte Plătim tot în polenuri Mirosuri și priviri Pe oricine ne trece Poenile În simțiri De AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: floare sălbatică / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015
FLOARE SĂLBATICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377195_a_378524]
-
pot fi cu mine.. Doar..de ți-aș scrie verde-n față, Cum mă simt legat doar de-o ață, De-o speranță cam și stingheră, Că ai și dorința de a fi ea efemeră.. De-aș fi doar.. o frunză-n vânt Dorită de tine a fi unsă-n pământ, Și, de n-aș semna nici ce cobesc, Eu tot ți-aș spune ce îndrăgesc... Doar..de pare că nici nu prea reușesc, Pe-alături din vorbe tot nimeresc, Dar
DOAR... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377228_a_378557]
-
când strig: Prieteni, sus paharul, fiți veseli că n-am fost înfrânt. E zdrențuit al meu veșmânt, dar sufletul e plin de darul dat când mi-au spus să fiu icarul ce-arìpi să-și facă din cuvânt. Chiar dacă par o frunză-n vânt, cu sânge îmi pictez altarul în timp ce-mi simt fierbinte jarul ce-a fost incendiu în avânt. Șoapte În brațe inima mi-o strâng și îi șoptesc tandre cuvinte: Nu te speria când vezi că plâng și
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377229_a_378558]
-
și înaintă în mers apăsat spre magazin. Ajunse pe lângă un corcoduș neînflorit. Mai încolo era un salcăm și alți pomi. Crengile lor înălțate spre cer își cereau dreptul la viață, iar soarele promitea că în curând vor fi împodobiți cu frunzele verzi și pripea din ce în ce mai tare. Doamnei Mariana începuse să-i fie din ce în ce mai cald. Trase de fermoarul gecii și fularul se desfăcu ușor din jurul gâtului. Încercând să și-l aranjeze cumva, simți cum un braț o cuprinse de mijloc și altul
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
bunătate, pentru toți cei dragi alergi Și în orice-mprejurare cauți pe toți să-i înțelegi. Cand sărutul ți-este foc te asemuiesc cu vară, De te doare plâns de fluturi,esti la fel ca primăvară, Daca ploile amare strivesc frunză, te-ntomnezi, Porți victoriile luptând, învingi ierni și nu cedezi. Ai talanți nenumărați, esti izvor de apă vie, Plămădita din a rânii dragostei împărăție, Un poem plin de candoare, o steluța nestemata, Ești femeie, nu uita, pururi binecuvântata! Referință Bibliografica: Binecuvântata
BINECUVÂNTATĂ FEMEIE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377234_a_378563]
-
a furat pe cel de lângă tine, Facebook, email, whats app, youtube și altele, vezi bine, Au invadat prezentu-ntreg, intimitatea, gândul, Înghiți în sec, aștepți tacit ca să îți vină rândul. Un ciripit se-aude vag, vântul în ramuri bate, Foșnește trist frunza de fag, să mângâie nu poate, Te rogi să cadă netul sau, mai bine telefonul, Să poți ca să te conectezi, să-ți dea și ție tonul. Nu mai există romantism, parfum și flori presate, Nici poze cadru în album, nici
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
timp ilogic, pasul tău fugar Și nu e dimineață și nici seară Și nu există nici un fus orar. Prin porți de cer, haotică mișcare, Lumini și umbre peste tine vin Tu îți ferești privirea-ntrebătoare, Spre flori de măr...Cad frunze de pelin. Așa te treci, prin frământări și vise, În dulce, alb și miros ca din rai, Cuprinsuri noi în cele necuprinse Când sens Iubirii noastre iei sau dai. Și-ți simt pe piele calda răsuflare Chemare-ți sunt și
FLORI DE MĂR de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377249_a_378578]
-
ar fi putut imagina satul fără aceasta. Dar într-o vară trăiseră spaima că s-ar putea să rămână fără odorul lor! Fusese o zi de august. Căldura mușcase săptămâni. Nici o ploaie nu căzuse de la venirea primăverii. Satul mirosea a frunză arsă. Fântânile secaseră. Oamenii seceraseră grâul. Se temeau să nu li se aprindă șirele de paie prin ogrăzi. Îndesiseră slujbele de implorare a ploii. Veneau la troiță, se rugau, aprindeau lumânări și plecau pe la casele lor. Dar nu le tihnea
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
gânduri bune-mi pleacă-n zbor ! Către domni trimit "salut-uri", iar doamnelor, un "Mărțișor !" Mă doare respectuos de doamne ; de "Primăvară", am un dor Dar până ne-om vedea la "Gală", vă dau un "Tele-Mărțișor !" De sub pământul geruit, din frunze verzi iese ușor Un clopoțel al purității : Ghiocelul-Mărțișor ! Ce ne anunță clopoțind, că sosește primăvara ! O uvertură-a "simfoniei" (care-o dorim să vină) : vara ! Pe revere-n plin contrast, lângă doritul Mărțișor, Ghiocelul ne șoptește : n-aș fi făr
GHIOCELUL-MĂRȚIȘOR ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377265_a_378594]
-
Ar pleca-n plimbare cinci, Dar se plâng că n-au opinci; Se-nsoresc pe coastă șase Puțintel cam somnoroase; Au mai înflorit azi-noapte În livadă, cică, șapte Și-ncă opt mici, rotunjoare, Cu petale albioare. Apoi nouă, zvăpăiate, Ies din frunzele uscate Și, desigur, încă zece Pirotesc sub roua rece. Primăvara-i drept, sosește, Însă nu se prea grăbește! Referință Bibliografică: FLORILE DE PRIMĂVARĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1510, Anul V, 18 februarie 2015. Drepturi de Autor
FLORILE DE PRIMĂVARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377298_a_378627]
-
râdeai, așezându-ți dimineața pe ochi și mâna-ți de lut tremura, prinzând plopi, colibe făceai din fărâme de pâini să-ngropi înserarea ca pe-o șatră de câini. sub tălpile-ți reci, mușuroi de furnici cărau inocența-ți pe sub frunze, c-un bici, și tremur de vânt se-așeza, lin, în păr, să-ți simtă lumina cuprinzându-l cu dor. de tine uitai, doar, la mine gândeai, spuneai că eternul, e doar umbra din Rai, făcuseși un pled de prin
AMINTIRI DE CAFEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382118_a_383447]
-
Sub picurii câmpului A lui ființă îi urmează Până iată spre amiază Sus de tot când soarele Încălzind mioarele Pân” la tufe le conduce Unde umbra e mai dulce Pân” la tufe el le mână La răcoare și odihnă Verde frunză laz frumos În Bogata mea de Jos Un colț iată din Ardeal Până hăt mai sus pe deal Mugurii unde-n lumină Mai vor turma să o țină S-o hrănească pe alese Din privirile culese S-o hrănească pe
OGRĂDEASA-CÂNTECUL ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382120_a_383449]
-
dragoste, cu zel. Însă trăirile-s erotice, banale... Fără de cer, de duh și Dumnezeu. Baia Mare, 19 iunie 2016 Bat ramuri Bat ramuri în fereastră, Udate de reci ploi... Și parcă ar vrea să știe, Ce s-a-ntâmplat cu noi. Frunze salută vântul, Ce-aleargă iar grăbit, Ducând în brațe gândul, De dor împodobit. Cu șoapta lor suavă, Și zorii înlăcrimați, De-a ploilor zăbavă S-au așezat la sfat. În sunet de chitare, Iar vine să ne cânte, Iubirea serenade
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > TE-AM AȘTEPTAT Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Te-am așteptat în luna toamnei Când palidă era, ca soarele-mpărat. Prin frunze colorate și secate Din crengile cu desfrunzit uscat. Te-am așteptat prin ploaia albăstrie, Te-am așteptat sub cerul necuprins - Știind sub el ce se petrece În urma pașilor sclipind. Te-am așteptat din seară-n zori, În camera mea albă-argintie
TE-AM AȘTEPTAT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382142_a_383471]
-
și muzicale. Din compozițiile domniei sale (prelucrări folclorice) care s-au cântat pe scena Ateneului Român, au fost: Capriciu moldav, Capriciu transivan, Dragostea din ce începe, Bădișorul meu, Cântecul bețivei, Balada lui Ciprian Porumbescu - aranjament pentru pian, Triptic maramureșan, Mândruță bucovineancă, Frunză verde mărăcine, Badea-l meu e humorean, Satul meu bucovineran, O, lele Frevoniță, Are lelea, are măi!, Uite, mamă, Ionel, Aoleu, frate Peline! și romanța Din scrisori facem palate, versuri Marin Voican-Ghioroiu. La finalul spectacolului, artiștii susmenționați cu întreaga sală
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]