11,568 matches
-
apă. O ții și o lași să se unduie; simți mângâierea apei. Plutești în derivă și atingi, din când în când, o piatră pentru a-ți mai modela cursul. Acum toată apa ți se pare lină, calmă, iar cerul snin. Furtuna a trecut. Căci nu în câte greutăți am depășit stă fericirea noastră, nici în câte motive de bucurie avem. Trebuie să fim mulțumiți din interior, să zâmbim și să punem în acel zâmbet toate lacrimile de fericire sau durere ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
există învingători și învinși, ci doar suferință. Da, nimeni nu scapă. Nu există scăpare de murdăriile celorlalți. Trebuie doar să nu ne atingă, chiar dacă dispun de noi și suntem privați de libertate și astfel violați. Să închidem ochii până trece furtuna. Iar pofta de viață, pasiunea respirând din toți porii fizici și toate ițele minții trebuie să fie mai mare, încât să ne ferim de orice rău. Conștiința morală eliberându-le. În absurdul vieții, pentru că nimeni nu mai respectă regulile societății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de culori diferite, și diversitatea lor impresiona, năștea un sentiment direct din suflet. Bisericuța cea sfântă o privea ea de câte ori privea prin curte. Sfânt era și ceea ce simțea ea în suflețelul ei binecuvântat. El avea o curiozitate sclipitoare, iubire și furtună, sarcasm și îi lipsea orice suferință. Poate că ar fi vrut să iubească, dacă ar fi avut vreun astfel de sentiment, însă el nu cunoștea decât o tandrețe instinctivă și neîmblânzită pentru animale. În afară de acel sentiment, el nu avea nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ce trebuie impresionată, sau când fugi de el, căci vrea să-ți facă mozol și când te prinde te cruță, dar îi faci tu lui, și pe urmă te prinde și-ți fură un sărut, însă așa cum îți place ție. · Furtuna s-a oprit. Acum a ieșit soarele. Furtuna s-a oprit târziu în noapte. Și noaptea a rămas goală și pustie și îmi era mai frig ca oricând. Și dimineața a adus ceva nou și proaspăt, dulce ca roua. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
căci vrea să-ți facă mozol și când te prinde te cruță, dar îi faci tu lui, și pe urmă te prinde și-ți fură un sărut, însă așa cum îți place ție. · Furtuna s-a oprit. Acum a ieșit soarele. Furtuna s-a oprit târziu în noapte. Și noaptea a rămas goală și pustie și îmi era mai frig ca oricând. Și dimineața a adus ceva nou și proaspăt, dulce ca roua. Și toate au trecut. Acum a ieșit Soarele. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
se lăsa peste el cu o uriașă putere de apăsare, dorind dinadins parcă să prevestească evenimentele nefirești, ce aveau să se petreacă în continuare. O răbufnire năvalnică și furtunoasă a vijeliei stârnite afară îl trezi brusc. Era, într-adevăr, o furtună pornită în înspăimântător de pustia noapte, fără seamăn de sălbatic dezlănțuită în grozăvia și în măreția ei. Pesemne că un vârtej se abătuse în vecinătatea ferestrelor apartamentului amărât, în care locuia tânărul, căci vântul, în turbarea lui, își schimba aproape
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dorea religia de la el, se trăgeau la Eugen toate rădăcinile și vinișoarele, ce urcau tot acest clocot de idei și i-l treceau prin sita fină a rațiunii, vărsându-i-l apoi în suflet și formând în el acea aprigă furtună, pe care o simți în permanență cum te roade și te necăjește, mai ales când știi că nu posezi nicio putere, pentru a-i pune capăt. În acest suflet al său - metaforic vorbind -, se formaseră două tabere de luptă, și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
interioare, în totală tristețe și în deznădejde grea, așa un mediu este cel mai potrivit mijloc de îndreptare, pentru a te vindeca pe deplin de ele și a ajunge la liniștea din adâncuri... Este cumva curios că, pentru astfel de furtuni sufletești, nu s-a născocit până acum și vreun tratament medical alopat, care să se prescrie. Ar fi fost, într-adevăr, nostim! Amărăciunea este întocmai ca durerea de măsea, care, deși provine de la un mădular atât de mic și ascuns
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ocazia Festivalului Bon din august. Sezonul ploios ține de la începutul lui iunie până la mijlocul lui iulie, iar limba multiplică la infinit, cu o atenție a nuanțelor neegalată, deci intraductibilă, cuvinte pentru a desemna briza suflând printre frunzele verzi (ao-arashi, literal "furtună verde"), vântul verii (natsuarashi), briza ușoară, balsamică (kunpu), vântul parfumat (kaze kaoru), ploaia de la mijocul verii (u-no-hana kutashi, literal "florile de uno au putrezit"), căderea neașteptată de ploaie în amurg (yudachi), ploaia care aduce bucurie (kiu, venită în fapt după
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
doar făcând snorkeling în apropierea unei stânci. Dar, în ciuda întregii bucurii a contactului cu natura, fără exagerări. În anumite circumstanțe același peisaj poate suscita teamă. Când în ocean se declanșează furia uraganului sau pe vârfurile Alpilor suflă puternicul föhn, când furtuna zăpezii ne șuieră rece pe față sau ceața ne învăluie în timpul coborârii cu schiurile, când se termină oxigenul în scufundare, natura își arată cealaltă înfățișare, amenințătoare, uneori chiar înspăimântătoare. Natura, în manifestările sale mici sau mari, se poate arăta prietena
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
contradicțiilor existenței. Această instanță reprezintă cauza primă a încrederii mele continuu reînnoite în faptul că cineva dispune și ne conduce viața, în faptul de a datora cuiva existența noastră. Am motiv să simt bucurie pentru faptul că până și în furtunile vieții sunt oricum orientat și condus din ascuns. Iar ceea ce este valabil pentru mine este valabil cu siguranță și în cazul nenumărator altor persoane. Pentru a conclude: cine optează pentru o încredere rațională și spune da unei cauze, unui sens
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
bine sau pentru o zi mai mult sau mai puțin reușită. În același timp invocându-l pentru buna reușită a unei activități, întâlniri, conferințe, călătorie sau pur și simplu pentru ca în inimă să strălucească soarele chiar dacă afară plouă sau este furtună, uneori chiar și pentru prieteni sau rude bolnave ori care se află într-o situație critică. Unele dăți chiar și un "Odihnească-se în pace" pentru o persoană abia decedată sau un "Doamne ajută" pentru o țară sau regiune lovită
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
bine în special în contextul unei viziuni evoluționiste a lumii. Pasajele biblice unde apare spiritul sunt bogate în metafore și alegorii: perceptibil și totuși imperceptibil, invizibil și totuși puternic, vital precum aerul care se respiră, plin de energie precum vântul, furtuna... Toate limbile au o expresie pentru exprimarea acestui concept, dar genul diferit al fiecăreia dintre ele arată că spiritul nu se poate defini atât de ușor: spiritus în latină este la masculin ca și Geist în germană, ruah în ebraică
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un anumit ton legendar, ca de exemplu soarele oprit deasupra Gabaonului de către Iosua. Sunt prezente și în Noul Testament (iar asta nu ar trebui să fie pus sub tăcere în omelii): Isus care merge pe ape; înmulțirea pâinilor și a peștilor; furtuna calmată; cele trei reînvieri... Acestea sunt "miracole ale naturii" ce nu trebuie luate ad litteram. Și pentru oamenii de știință este util să știe că, dintr-un punct de vedere istoric, nu se poate demonstra că în Biblie sunt violate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care a fost decisiv și pentru Maria și primii discipoli: Fericită aceea care a crezut" (Lc., 1, 45). Același pe care Petru, cuprins de teamă, dar cu multă simpatie, îl învățase de la Isus: să meargă pe apă încrezător, nepăsător la furtună și valuri, dar cu privirea atentă la el. În sfârșit, același pe care Pavel l-a transmis credincioșilor făcând referire la Cristos: "Omul nu atinge dreptatea prin faptele legii, ci prin credință în Isus Cristos" (Gal., 2, 16; Rom., 3
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
asupra lucrurilor înconjurătoare, a condus pe om la ideea, că-n el sunt două elemente, absolut distincte: sufletul și corpul sau materia. Uluită însă de multiplele și variatele probleme pe care natura i le punea înainte nerezolvate (soarele, stele, fulgerul, furtuna, cutremurele, norii, ploaia, etc. etc.), cum și de alte probleme pe care le simțea, că se nasc înlăuntrul ființei sale sufletești și nu le putea da o explicație potrivită, necum să le rezolve imediat, omul ajunsese o jucărie, lăsată-n
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
etc. Omul primitiv neputându-și explica multiplele fenomene naturale pe care zilnic le observa, a-nceput să aibă față de unele admirație (ex. luna, stelele etc.); față de altele admirație și recunoștință (ex.: soarele, focul, lumina etc.); de altele frică (ex.: trăsnetul, furtuna). Neputând, de asemenea, să-și explice bunătatea și răutatea unor animale, au început să le divinizeze, să aibă un cult pentru ele cât și pentru unii oameni vii, cari excelau prin forță, vitejie și alte virtuți. Cultul acestora l-au
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
spun că-l iubesc și-l prețuiesc, dar explicațiile lui asupra lumii și a tainelor existenței nu m-au mulțumit niciodată. Nu am putut să cred în ele. Cum sunt, de exemplu, cele despre viața plantelor și despre norii de furtună ori explicația privind furtuna și bolta cerească sau atomii de oxigen și viteza luminii. Știința propriu-zisă nu satisface partea spiritual-estetică a ființei mele. Nu în măsura în care o fac literatura sau arta. Mama tăcea, dar eu cred că în adâncul ei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și-l prețuiesc, dar explicațiile lui asupra lumii și a tainelor existenței nu m-au mulțumit niciodată. Nu am putut să cred în ele. Cum sunt, de exemplu, cele despre viața plantelor și despre norii de furtună ori explicația privind furtuna și bolta cerească sau atomii de oxigen și viteza luminii. Știința propriu-zisă nu satisface partea spiritual-estetică a ființei mele. Nu în măsura în care o fac literatura sau arta. Mama tăcea, dar eu cred că în adâncul ei era de acord cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în general pricep vorbirea umană obișnuită. Dacă nivelul de abstracțiuni nu este prea ridicat. Unele subiecte pot, de asemenea, să fie dificile pentru mine. De exemplu științele exacte propriu-zise. Tata mi-a explicat despre adevărata natură a focului sau despre furtună și perioada glaciară. Spre rușinea mea, nu am înțeles nimic. Bunicul este cel care m-a introdus în lumea vorbirii. Iar el este umanist. El m-a luat de mână, introducându-mă în lumea spiritului, tot așa cum mama m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
avut nevoie vreodată întreaga parohie tata a tras un cablu până la o vergea ascuțită de aramă, care a fost fixată în vârful celui mai bătrân și mai înalt brad din spatele casei. Apoi nu i-a mai rămas decât să aștepte furtuna. Bufetul de la hanul din Norsjö era remarcabil. Mi-a plăcut mai ales toba tare din carne de vițel, puternic piperată și parfumată cu mirodenii, spata afumată de ren, heringul sărat și slănina în aspic. Dar îmi lipsea munca mea. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Knut Hamsun, după cum spunea bunicul meu: în timpul iernii stelele și tot iarna aurora boreală, un firmament de aripi, un incendiu în casa Domnului. Și din când în când - nu tot timpul, dar din când în când - trebuie să audă și furtuna. Uneori însă pot să-și ofere răgazul să se odihnească în tufele de iarbă-neagră, cu brațul sub cap. Da, a zis ea. E foarte frumos spus. Apoi i-am sugerat că ar putea foarte bine să aibă grijă de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
tocmai auzise din gura mea - cântatul neliniștitor la pian al mamei, copleșitoarele imagini ale lui Doré despre viața umană, reproducerea marilor opere scrise făcută de bunicul, Casa, memoria mea, din care nimic nu putea să dispară, scrisoarea nedeschisă de la tata, furtuna, averea moștenită, atacul brutal și monstruos al literelor asupra ochilor mei inflamați, toamna care mă aruncase jos de pe muntele Ava -, prin urmare când ea a încercat să relateze pe scurt totul, ca și cum și-ar fi pus întrebări și s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
am spus lui Manfred Marklund, deși probabil că nu era adevărat. Dar i le-am spus așa cum mi le spusese bunicul cu mult timp în urmă. în cele patru sute de milioane de ani care au trecut, am spus eu, ploaia, furtunile și înghețul au tocit munții până la înălțimea lor actuală. Ei scad mereu și devin tot mai mici. La început Ava a fost, probabil, un vârf alpin, da, și semăna cu Mont Blanc sau cu Matterhorn! Ce avem noi acum sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
creat universul. E chiar de presupus că el însuși era format din flogiston în cea mai pură formă. în orice materie se află inclus și flogistonul. Dar uneori izbucnește în afară, cu flăcări grandioase, întruchipat în foc, în explozie sau furtună ori în jar mistuitor și în arșița care topește totul. Chiar lumina, cea care nu va cădea niciodată peste aceste rânduri, este flogiston și nimic altceva. Când copacii și lăstărișul ard în pădure, când metalele sunt transformate în oxizi, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]