1,282 matches
-
pe care are să i-l aplice studentului, ca unui șobolan: un experiment pe care nu-l mai încercase până atunci. Gândul la felul cum are să-l pună cu botul pe labe pe ăsta îl umplea de satisfacție, parcă ar fi futut o curvă bună. S-a sculat brusc în picioare și a părăsit încăperea. Vlad a rămas complet derutat: ce fusese asta și ce urmează? Douăzeci și patru de ore n-a mai apărut nimeni (doar un gardian oarecare ce i-a strecurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
gesturile mici. Fanache a ridicat din umeri: asta e situația, asta e ce a aflat, asta e ce i-a transmis. Stătea drepți, iar în sinea lui se bucura că-i strica lui Gârmoci chiolhanul de la care el fusese exclus. Futu-i mama lui de bou, el stă la răcoare, la o berică rece și la mititei, cu curvele, iar eu..., își zicea Fanache în gând, dar pe obrazul lui nu se deslușea nimic din gândul otrăvit. Șefii orășelului Serenite s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
îmi făcea ochi dulci, la vremea respectivă, colega mea de bancă, Popescu Denisa, care, la un moment dat, mi a spus, înroșindu-se, ce înseamnă CFR citit de la stînga la drepta, apoi invers și iarăși de la stînga la dreapta : „Carol Fute Regina, Regina Face Copii, Copiii Fac Rele“. Acest pont pe care mi l-a vîndut nu m-a făcut însă să mă îndrăgostesc de ea. De curînd, am primit un e-mail de la Denisa, care m-a găsit cu ajutorul site-ului
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
exploatați) France adaogă cu tot atâta spirit cât și candidă răutate: "...Selon le mérite de chacun, on peut dire à peu près d'avance, s'il est vraiment plagiaire. Sardou l'est fatalment lorsqu'il emprunte, et Shaklespeare ne le fut jamais, quoique celui-ci ait infiniment plus volé que celui-là..." * Despre diversele pericole care amenință tinerețea la tot pasul, ca și despre numeroasele rătăciri și erori de care epoca aceasta e presată de la un capăt la celalt, cine n-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
diverse lucruri împreună, amestecate în umbră, sub invizibile bătăi de aripi de îngeri, formară acolo ceva nou, neașteptat, de o nobleță și de o candoare incomparabile. Noul născut sorbi tot amestecul acesta cu prima sa înghițitură de aer. "Et ce fut l'âme de M. Bornier." Fantezie de poet, desigur. Oare doctrinele și sistemele care încearcă să explice misterioasa formațiune a sufletului uman sau să lămurească procesul prin care o generație transmite celei care-i urmează caracterele și însușirile ei proprii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe care o asemenea judecată a putut-o provoca în sânul unei societăți atât de senzibilă, sub raportul prestigiului ei, ca cea franceză și nu numai în sânul acestei societăți, al acestui mediu, dar chiar în lumea întreagă... "L'affaire fut une crise humaine" zice Leon Blum în amintirile sale recente. O criză profundă care, dacă n-a avut nici cursul nici violența unei revoluțiuni, n-a zdruncinat mai puțin autoritatea câtorva din principiile și ideile care dominau ordinea de atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
-lea, romantismul devenind un „stil popular”. „Les oeuvres roman tiques sont les premières - depuis l’invention de l’imprimerie - à avoir bénéficié de gros tirages. Le roman- tisme a été le style populaire par excellence. Premier né de la démocratie, il fut dorloté par la masse.” „Operele romantice sunt primele - de la inventarea tiparului - care au beneficiat de mari tiraje. Romantismul a fost stilul popular prin excelență. Întâiul născut al democrației, el a fost copilul răsfățat al maselor.” (trad. mea, A.M.) Acest stil
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cuvinte "urâte" la școală și le-a folosit în prezența bunicii. Aceasta a hotărât să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele două cuvinte? Deoarece bunica a pus accentul pe cuvintele "eu nu vreau" și "în această casă", copilul a decodificat mesajul în sensul că nu e nimic greșit dacă el va
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
plătit. Vorbea urât, te Înjura de nimica toată, te pălmuia. Începea, În primul rând, că, după ce spunea bună dimineața, că te găsea acolo, Îți trăgea câteva palme așa, că te cunoaște... Și după aia zicea: „Ca să n-adormi! Și acuma futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, treci la treabă. Să-mi spui mie cutare și cutare. Scrie!” După ce scriam eu ceva și nu știu ce, așa... „Dă Încoace! Ai Început să bați câmpii, aaa?” „Păi, atâta știu”... „Nuuu, futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ca să n-adormi! Și acuma futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, treci la treabă. Să-mi spui mie cutare și cutare. Scrie!” După ce scriam eu ceva și nu știu ce, așa... „Dă Încoace! Ai Început să bați câmpii, aaa?” „Păi, atâta știu”... „Nuuu, futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, nu așa! Uite ce declară ăsta!” Bineînțeles că unele le inventa, ca să-i meargă lui ancheta. „Bine, mă, futu-ți Dumnezeu’ mă-tii! La ora asta eu trebuia să fiu la meci și, din cauza ta și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eu ceva și nu știu ce, așa... „Dă Încoace! Ai Început să bați câmpii, aaa?” „Păi, atâta știu”... „Nuuu, futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, nu așa! Uite ce declară ăsta!” Bineînțeles că unele le inventa, ca să-i meargă lui ancheta. „Bine, mă, futu-ți Dumnezeu’ mă-tii! La ora asta eu trebuia să fiu la meci și, din cauza ta și la alți măgari nenorociți și inconștienți, stau eu acuma aici, În loc să mă duc eu să văd meciu’ lu’ Dinamo”... Cât ați fost În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un căpitan - stai, cum Îi spunea? -, domnu’ „Ferometal”, așa Îi spunea, că avea toată dantura Îmbrăcată, că așa Îi plăcea lui... Și m-a scos afară: „Banditule, ieși afară! Ia uite-l cât e de mic, și e bandit notoriu... Futu-ți Dumnezeu!” Pac, o cizmă, două În fund, pe spinare nu mai zic... Și zice: „Unde e crucioiu’, mă?”. „Care crucioi, dom’le?” Am trecut cu crucea aia prin multe percheziții, dar nu m-a găsit nimeni. În primul rând
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Început să râdă și să-i ia la mișto pe ăștia după secție: „Când ai intrat, bă, pe secție, când ai intrat?”. Și eu am spus, că țineam minte, că era proaspătă treaba: „Păi, În luna cutare, seara cutare”... „Ei, futu-le muma-n cur, că nu și-au făcut treaba! Ce faceți, bă, golanilor, uite ăsta cu ce cruce a intrat. Bine că n-a intrat și cu o cădelniță și voi să nu vedeți!” Și mi-a smuls crucea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
obraznic, dacă a văzut că ăsta nu ține cont de nimic și tot repetă... zice: „Domnu’ colonel, eu sunt nebun.”. „Și eu sunt nebun”... „Vă cred!” L-a prins pe picior greșit cu asta... (râde - n.n.) Zice: „Te prind eu, futu-ți Dumnezeii mă-tii de bandit.” Și pac cu cravașa peste mutră... Da’ nu l-a băgat la izolare. A fost o figură de care am râs noi mult timp... cum domnul colonel a luat plasă. Și de la Jilava unde
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
M-au prins de două ori la poartă... O dată din ce motiv: că m-am dus la w.c. Într-un loc nepermis... Eu n-am știut În momentul ăla că se mutase locul și un major zice: „Rămâi În poartă, futu-ți Dumnezeul mă-tii!”. Brigada cutare... „stai!”. Și m-a oprit În poartă și mi-a dat vreo 10-15 la fund. Acuma te punea să numeri, ca să vadă când leșini (râde - n.n.) și nu știu când am leșinat sau cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au crezut că-s la baie, și ăia de la baie au fost scoși și duși În cameră toți, și eu am rămas singur aicea. Și când m-au văzut: „Ce faci aici?”. „Păi, am rămas aicea, că”... „No, ia și fute-l!” Iartă-mă acuma, da’ asta a fost! „Da’ ce-are?” „Întreabă-l!” „Ce-ai, mă?” Zice: „M-o Împușcat În fund”. Domne, avea prins un cartuș exact În mușchiul fesier... Și atuncea am văzut pentru prima oară plagă Împușcată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
găsește: „Drepți! Două sute de salturi!”, Am făcut... și așa curgea apa pe mine, de parcă am dat cu coasa..., că eram În zeghe și pantaloni. Și zic: „Hai, mă’ Ioane, măi, asta ți-o trebuit... Nu mai mănânc eu mălai niciodată, futu-i mălaiul mamei lui”. Și ne vede iar și zice: „Mă, bandiților, ați vrut să dați foc la tarlaua de porumb! Cum vă cheamă? Rămâneți În poartă și luați 25 la fund”. N-o fost valabil ceea ce am zis noi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
te băga Într-un cerc de indivizi de ăștia care-ți spuneau: „Bă, noi Îți vrem binele, bă. Recunoaște, bă, ce-ai făcut și scapi de iadul ăsta”... „Păi da, domnule, dar n-am făcut nimic”... „N-ai făcut nimic? Futu-ți Dumnezeu’ mă-tii!” Și te luau ăștia la bătaie. La Uranus am făcut și eu, cum se zice, greva foamei. Am zis: „Domne, cu mine nu stați de vorbă până nu-mi aduceți comandantul Închisorii”... Vine o namilă de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Încercați să faceți o organizație. Eu sunt un tip solitar, Îmi văd de treburile mele, stau la bibliotecă... Ar fi trebuit să mă cunoașteți bine, domnule! Cum să mă băgați pe mine În rahatul ăsta?” „Și nu vrei?” Zice: „Eii, futu-ți mama ta de bandit, ai să putrezești În Închisoare. Lasă că o să fii condamnat!”. Deci ăsta a fost ultimul cuvânt... Câți oameni erați la Uranus? Eram mulți Închiși acolo, că ședeam grămadă, și câte doi În pat. Eram atât
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
burta la pământ, eu am primit șase kile de slănină de acasă... Asta a fost formidabilă chestia, dacă l-am Înduplecat eu pe ăsta... De multe ori o lua după mine când mergeam, pe unde mergeam, și Îi spuneam: „Mă, futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, eu tot te omor pe tine! Ies eu de aici, că n-o să mă las omorât de tine, și tot te omor”. Îi spuneam când eram numa’ noi doi... Păi mă bătuse destul, cât mă-sa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Într-o curte și am intrat Într-o casă. Acolo, ăsta care m-a condus a dispărut și a apărut un căpitan dă artilerie, care ulterior am aflat că Îl chema Alexandru, și mi-a zis: „Tu ești Veleanu, mă, futu-ți dumnezăii mă-tii de bandit! Banditule!”. Și atunci l-am Înjurat și eu. Am zis: „Bă, să nu mă-njuri!”. Căpitan el, căpitan io. Domne, au venit Încă vreo trei-patru ofițeri, am aflat numele lor la urmă: locotenentul-major Dan
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și a Început un cor de 30 dă popi să cânte... Vă dați seama, sărea pușcăria... Imediat s-a alarmat. A venit acolo Cârstocea, Lupu, toți gardienii. După ce s-a terminat slujba pe la 11: „Șef de cameră, ieși afară! Bă, futu-ți dumnezău mă-tii, crezi că aici e biserică? Aici ești la episcopie?”. (râde - n.n.) „Ia salteaua În brațe!” Pe sală exista, din loc În loc, câte o saltea. Mi-a dat 25 de bastoane la fundul gol... Am suportat, n-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
crezut că sunt Într-adevăr pușcăriaș... „Ia vino! Ce cauți, mă, aici?” Da’ eu zâc: „Pă’ să nu-l bagi În măsa pă-l dă m-a adus aici?”. (râde - n.n.) Și ei atuncea, că aveau bastoane la ei: „Bă, futu-ți dumnezeu mă-tii, tu nu te iei cu noi aicea, că te batem acum! Ce-ai făcut? Ce-ai fost tu afară, mă?”. Zâc: „Vă rog să nu vă supărați..., am fost mai mare În grad ca dumneavoastră!”. „Bă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și mai iau vro bătaie dracu’ pe-aici!”. Și-am bătut În ușă. Prima dată vine Ștefan ăsta cu Bărbuică... Era noaptea, peste 12 noaptea... Trop-trop pe sală... „Care bați, mă?” „Eu, la 48, domne!” Și vine, deschide vizeta: „Bă, futu-ți dumnezeu’ mă-tii! Vrei să te omor În bătaie? Ce mă deranjezi?”. „Domnu’ locotenent”, zâc, „venim de pe drum, n-am mâncat de două zile. Făceți-vă pomană, poate a mai rămas pe la bucătărie ceva arpacaș..., ce-o fi, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
zâc, „venim de pe drum, n-am mâncat de două zile. Făceți-vă pomană, poate a mai rămas pe la bucătărie ceva arpacaș..., ce-o fi, că murim de foame aicea!” „Ia uite, bă! Ce, bă, aici e Crucea Roșie? E azil? Futu-vă dumneză... Nimic!” Și... zdranc cu ușa. A plecat... (zâmbește - n.n.) După vreo juma’ dă oră, auzim trop-trop-trop pe sală iară. Domne, deși să zâcea c-a fost cel mai rău gardian din pușcării, ne-a adus un hârdău cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]