1,296 matches
-
de mână, măi Pavele, să te duci cu dânsul, așa oblojit și chinuit cum e, la curtea boierului și să ceri să-ți plătească durerea acuma, îndată? Pavel întoarse capul spre cârciumar, încurcat, în vreme ce împrejurul lui se înălțau alte îndemnuri gălăgioase: ― Du-te, Pavele!... Că bine zice Cristea! Aide, Pavele, nu mai sta în cumpănă!... Trebuie să-ți plătească! În sfârșit țăranul bâigui șovăitor: ― Aoleu, oameni buni, mă mânați să mă stâlcească și pe mine?... Că doar n-o să se sperie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai asudat ca alte dați, căci afară bătea soarele și, dând mâna plictisit cu câțiva, șoptind "bonjur, monșer", se prăvăli pe un scaun liber de lângă Roșu. Intrarea lui, ca unul ce culegea informații politice din izvoare înalte, potoli zelul limbuților gălăgioși. Observând că tace, ca să-și dea mai mare importanță, Roșu îl întrebă ironic, dar și curios: ― Ai adus ceva, Antimiule? ― Ceva foarte important, nene Roșule! exclamă reporterul patetic. Din nenorocire nu pentru noi, cu toate că pe noi ne privește de aproape
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
le prefect, că ni-e munca în zadar și ne omoară sărăcia! ― Adică vreți alte învoieli? zise Boerescu candid. Apoi stați, măi băieți, că... ― Nu mai vrem învoieli!... Să ne dea nouă pământul, că noi îl muncim! îl întrerupseră alții gălăgios. Atunci Miron Iuga, nemulțumit de întorsătura ce o ia consfătuirea aceasta, făcu semn cu mâna că vrea să spuie și el ceva. Țăranii făcură liniște. Boierul cel bătrân era pentru ei adevăratul stăpân respectat, al cărui cuvânt trebuie totdeauna ascultat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
răi și stau liniștiți, numai să le dați pământ, că fără pământ nu pot trăi! Iacă v-am spus eu ce vrea satul, că dacă vorbesc toți deodată nu-i chip de înțelegere! Din toate părțile țăranii izbucniră în aprobări gălăgioase, toate cuprinzând cuvântul "pămînt", încît glasul mulțimii părea un cor în multe voci, repetând nesfârșit același refren: ― Pămînt!... Pămînt!... Pămînt! Prefectul Boerescu se zăpăci puțin și dădu în altă polologhie de explicații: că el înțelege dragostea și nevoia lor de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să plece imediat cel puțin la Costești, la un medic, altfel se prăpădește băiatul. Pe urmă, cu o sforțare desperată, ridică pe Aristide de jos, îl luă în brațe ca pe un copil mic și porni cu el printre țăranii gălăgioși, care totuși se dădură la o parte și-i făcură loc, să traverseze ograda până la trăsura pregătită de adineaori lângă care vizitiul se învîrtea uluit. Și pășind greu, cu feciorul în brațe, urmat de doamna Platamonu și de două servitoare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
umble. Numai lângă rondul din fața castelului Trifon Guju îndrăzni să chiuiască gros și prelung, parc-ar fi vrut să-și încerce curajul și să spargă liniștea care-i amorțea pe toți... Cei mai mulți, intrați pe dincolo, prin curtea conacului, erau mai gălăgioși. Dinaintea lor porumbeii se ridicară în văzduh, iar orătăniile se împrăștiară orăcăind speriate. De prin grajduri și acareturi apăreau slujitori și argați de toate felurile, privind cu o curiozitate copilărească sosirea satului, râzând, schimbând glume, parc-ar fi venit la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
atârna o pușcă de vânătoare, veșnic încărcată. O smuci din cui. Afară toate limbile se dezlegară. Numai Luca Talabă îi strigă lui Trifon că nu face bine împungîndu-se cu boierul cel bătrân. Din toate părțile se ridicau în schimb aprobări gălăgioase: ― Bine făcuși, Trifonică!... Nu te lăsa!... De ce să-l asuprească și să-l batjocorească?... Trebuia să-i pui mîna-n beregată și... Un glas subțire strigă, mai departe, stârnind veselie împrejur: ― S-a încins moșul, fraților, nu-i fie de deochi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
încălzească inima, bolborosi singur: ― Iacă, l-a săturat Dumnezeu și de pământ, și de toate! Capitolul XI PETRE PETRE 1 Toată noaptea spre sâmbătă cerul Amarei fu însîngerat de jocul flăcărilor ce mistuiau castelul Iuga. Mulțimea de țărani, furioasă și gălăgioasă, nu se dădea deloc dusă, parcă și-ar fi pierdut somnul. Chiotele unei bucurii năprasnice înăbușeau trosniturile focului, în lumina roșie, oamenii viermuiau ca niște umbre fără odihnă, cu glasuri aspre, hârbuite, care se topeau într-un zgomot straniu, izbucnit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sosirea trupelor în regiunile răsculate. Numai Titu Herdelea își păstrase seninătatea. El era ferm convins că toate știrile cu tulburările țăranilor trebuie să fie mult exagerate. Observase că în România oamenii nu cunosc decât extremitățile, zeflemeaua sau tragedia, deopotrivă de gălăgioase și nestatornice. Așa cu răscoala aceasta; întîi toată lumea a luat-o ca o diversiune politicianistă, un ingenios mijloc de a răsturna guvernul, iar acuma toată lumea e desperată și anunță prăbușirea țării. Grigore Iuga era mai îngrijorat chiar decât Baloleanu. Aseară
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aveți încredere că vom face tot ce este posibil ca să vă alinăm măcar în parte suferințele! La braț cu Boerescu își croi drum printre oamenii desperați și înfuriați. Numeroase glasuri lăcrimoase repetau același strigăt: ― Ne-au sărăcit tîlharii!... Cel mai gălăgios și mai amărât era colonelul pensionar Ștefănescu, care-l petrecu până la trăsură, jelindu-se: ― Am rămas calic, domnule prefect!... Toată munca mea de patruzeci de ani e cenușă și ruină!... N-am avut nici o apărare. Și-au bătut joc de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să... Cuvintele se revărsau ca o vâltoare de scântei gata să aprindă tot ce întîlnește în cale. Glasul se ridica stăpânitor peste vuietul mulțimii, parc-ar fi fost al unui cântăreț extraordinar acompaniat de un uriaș cor barbar. În fața gloatelor gălăgioase soldații, de o parte și alta a șoselei, stăteau neclintiți, negri și reci ca niște mașini în formă de oameni. Numai ochii pe fețele negricioase clipeau cu luciri arzătoare. Pe șosea, între cele două ziduri de soldați, ca într-o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gardul dinspre ograda conacului, din care numai câțiva stâlpi se mai aflau în picioare, se îngrămădeau toți oamenii curții, cu Isbășescu în frunte și cu argații la urmă. Nevasta logofătului și bucătăreasa Profira plângeau cu sughițuri multe, dar fără bocete gălăgioase, rușinate parcă de răceala lui Grigore. Ochii lui, roșii și tulburi, cuprindeau în aceeași privire amândouă coșciugurile. Erau la fel de mari, din același lemn, parc-ar fi fost comandate de mult. În sufletul tânărului Iuga dăinuia o liniște resemnată. Gânduri multe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pietruit. Se lărgea doar odată cu ivirea primelor case. Ca din pământ începeau să crească borduri, iar când sub tălpi asfaltul se netezea și, de o parte și de alta, țâșneau blocuri, Petrache pătrundea cu stânje neală în lumea forfotitoare și gălăgioasă. Vălătuci de tot felul ieșeau din gurile și nările oamenilor, din țevile mașinilor, din instalațiile de încălzire cu burlane răsucite în afară, din scânteile firelor electrice ori din jerbele de lumină care brăz dau întunericul. Totuși, lui Petrache i se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lemnul de culoarea cărnii uscate. Se sprijini de poartă, chiar peste acele semne. Se priviră astfel, vreme îndelungată, până când flăcăul, părând să înțeleagă, încuviință și se întoarse la treburile sale. Veni multă lume în ziua aceea. Grupuri de copii, cupluri gălăgioase, chiar și câțiva străini care se înclinau întruna râzând și fotografiind fără încetare. Petrache privi absent vânzoleala. După ce plecă și ultimul vizitator, iar funcționarii încuiară încăperile cu armuri și tablouri, mai rămase o vreme, ca să se convingă că era cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
eunucilor. Cu ambele brațe ridicate în aer, părea un vultur ce-și întinde aripile ca să-și ia zborul de pe marginea unei stânci. Noi nu îndrăzneam să ne mișcăm. Nurorile - Nuharoo, eu, doamnele Yun, Li, Mei și Hui - îi înduram discursul gălăgios și așteptam momentul în care ne va permite să plecăm. Îngustându-și ochii, ne-a întrebat: Ați auzit de istoria din țara aia îndepărtată în care oamenii au ochii parcă albiți și părul de culoarea paielor? Peisajul alcătuit de fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
întrebai în fiecare clipă de unde-i venea vocea aceea și dacă mai rămăsese ceva pentru cuvântul următor"137. Unul poreclit "Tarzan", un tânăr robust cu ochi albaștri și cu părul cârlionțat și încâlcit, rivaliza cu poetul barbar. Era "cel mai gălăgios dintre gălăgioșii de la Tabou: când îl apuca nebuneala, se așeza în fața orchestrei și începea să urle niște "tra la la-uri" care nu aveau absolut niciun fel de suport ritmic; din orchestră, era până la urmă oarecum fascinant". Unul dintre amicii
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fiecare clipă de unde-i venea vocea aceea și dacă mai rămăsese ceva pentru cuvântul următor"137. Unul poreclit "Tarzan", un tânăr robust cu ochi albaștri și cu părul cârlionțat și încâlcit, rivaliza cu poetul barbar. Era "cel mai gălăgios dintre gălăgioșii de la Tabou: când îl apuca nebuneala, se așeza în fața orchestrei și începea să urle niște "tra la la-uri" care nu aveau absolut niciun fel de suport ritmic; din orchestră, era până la urmă oarecum fascinant". Unul dintre amicii lui Boris
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vin la el bunele bătrîne ale diplomației pentru a-1 îngriji și a-1 acoperi de bandaje care se schimbă în adevărate lanțuri. Nefericitul geme mai tare ca oricînd, în vreme ce Europa își spune: "Ce-o mai fi vrînd țîncul ăsta gălăgios? Niciodată nu-i mulțumit. Ai face bine să taci, țestoaso!"". Punctul de vedere al lui Alecsandri este tragic. Scriitorul pleacă de la o constatare locală și știe, fără să o spună explicit, să sustragă deciziilor și angajamentelor locale perspectivele reamenajărilor mai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dar îndrăzneață. Pentru fiecare dintre ei, masa este mulțimea dezlănțuită, pradă instinctului, fără conștiință, fără conducător, lipsită de orice disciplină, adică exact așa cum o vede înțeleptul ori cum și-o închipuie fiecare dintre noi pe baricade. Acest monstru enorm, isteric, gălăgios, înspăimîntă: S-ar spune, scria Freud, că e suficient ca un număr imens, ca mii de oameni să se afle laolaltă pentru ca toate cîștigurile morale ale fiecăruia-n parte să dispară, în locul lor rămînînd doar cele mai primitive atitudini psihice
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dar nu-mi plac cei al căror nume începe cu litera A; Da, îmi plac vecinii mei, dar nu-mi plac cei care au colorat astăzi forme geometrice; Da, îmi plac vecinii mei, dar nu-mi plac cei care sunt gălăgioși etc. 3. șTIREA ZILEI „EU șI FRĂȚIORII MEI” Scop exersarea abilităților de comunicare: dezvoltarea conceptului de sine. Obiective: să precizeze existența altor copii în familie, identificându-i drept frați; să descrie prin câteva cuvinte trăsăturile specifice vârstei fratelui; să stabilească
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
ce au văzut (în șoaptăă; să se deplaseze de la un tablou la altul (în liniște); să petreacă mai mult timp în fața unui obiect care-l atrage. Paleta roșie cuprinde ceea ce nu este permis (Ce nu este voie!): să nu intre gălăgios în sala de expoziții îmbulzinduse; sa nu vorbească tare sau să râdă zgomotos; să nu se deplaseze continuu dintr-un loc în altul; să nu întrebe mereu însoțitorul (și colegii pot avea nedumeriri!); să nu atingă exponatele sau alte obiecte
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
pare să fie cea mai "populară" (din punctul de vedere al criticilor lui Nixon, desigur); pe de altă parte, dacă aceștia reprezintă, conform portretului pe care adresa lui Nixon din 3 noiembrie 1969 îl realizează în privința lor, o simplă "minoritate gălăgioasă" în timp ce, nu-i așa, "majoritatea tăcută" respinge o astfel de opțiune nu înseamnă, oare, întreabă Campbell, că strategia respectivă nu este atât de "populară" pe cât o descrie Nixon la început? Observăm, evident, că în acest caz criticul trece, cu nonșalanță
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
unifica națiunea. Campbell argumentează că, în ciuda "votului de încredere"302 pe care americanii l-ar fi acordat, conform statisticilor, președintelui lor, discursul a "jucat un rol important în exacerbarea conflictului"303 dintre "majoritatea tăcută" a suporterilor lui Nixon și "minoritatea gălăgioasă" a dizidenților. Dacă apelul la statisticile obținute post-adresa din 3 noiembrie nu afectează, de această dată, argumentarea criticului cu toate că, în mod sigur, l-ar fi afectat dacă cifrele ar fi arătat diferit rămân observațiile directe ale lui Campbell în ce privește discursul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a "folosi ideile ca imagini"391. Astfel, retorica lui Hitler identifică Viena, pe temeiul "metodei legăturilor asociative"392, unui "Babel al vocilor"393, nicăieri mai bine ilustrat decât în contextul parlamentului vienez, "un exemplu extrem de drastic de scindare, de diaspora gălăgioasă, cu mișcări care reduc persoana la o masă dezintegrată de fragmente, în cazul în care aceasta ar încerca să cuprindă totalitatea dezacordurilor"394 ce o caracterizează. Efect al apariției, pe fondul "structurii imperiale catolice", a "variatelor mișcări separatiste de factură
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care au reușit să coaguleze ultimul grup de avangardă În literatura franceză, În jurul editurii Minuit, pe ultimii i-am numit « esteți », dar ei sînt, datorită afinităților elective, mai puțin reprezentați. O categorie aparte sînt scriitoarele, majoritatea autoficționare, voci puternice, uneori gălăgioase, care vorbesc - În ciuda faptului că nu o recunosc aproape niciodată - o altă limbă. Nu e vorba aici de discriminare sexuală. Scriitura feminină e preluată mai nou de cei mai tineri romancieri de la Minuit, debutați după 1990, așa cum o mare scriitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]