7,151 matches
-
Iordachescu Ionut Declarațiile lui Traian Băsescu despre o posibilă unire a Republicii Moldova cu România sunt de natură să împiedice integrarea europeană a Chișinăului, scrie cotidianul Nezavisimaia Gazeta, citat de presa română. Ziarul rus invocă posibilitatea ca instituțiile europene să amâne semnarea acordului de asociere cu Republica Moldova. "Recentele declarații ale președintelui român Traian Băsescu privind posibila unificare a țării sale cu R.Moldova ar putea împiedica integrarea europeană
Rușii spun că Băsescu blochează integrarea R. Moldova în UE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35715_a_37040]
-
putea să nu aibă timpul și energia necesare pentru a aștepta nuanțarea declarațiilor lui Băsescu, interpretându-le în sensul propriu". Declarațiile președintelui României "ar ptea fi luate chiar ca pretext pentru amânarea acordului între UE și Moldova", mai scrie Nezavisimaia Gazeta. Președintele Traian Băsescu spunea pe 12 august, în timpul unei vizite la Izvorul Mureșului, Harghita, că cei mai mulți români își doresc unirea cu Chișinăul, dar că există o parte considerabilă a moldovenilor care refuză contopirea. "Cereți unirea și o veți avea, dar
Rușii spun că Băsescu blochează integrarea R. Moldova în UE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35715_a_37040]
-
în fața necunoscutului. Ne întrebăm și așteptăm. Culegem în fiecare zi câte o știre din presă și o despicăm până la miez, ca să vedem nu numai ce spune, dar și ce ascunde. Și așteptăm să ne tot pice de la prieteni câte o gazetă românească, ca să ne spună mai de-a dreptul ce cred și ce simt românii de toate tendințele. Astfel, am avut surpriza să-ți citesc articolul despre un anumit cârmaci. Așa este! Suntem toți niște golani. Toți universitarii cu dragoste de
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
afilieri). Excepție, în toate sensurile, face un anume Paul Cialâc, pe care tocmai temnița l-a determinat să se apropie de literatură. El ar fi trimis în 1935 (pe când se afla în penitenciarul Constanța) un număr de trei poezii unei gazete de stânga, „Șantier”, care nu întârzie să le publice, nu doar în virtutea provenienței sociale (omul era muncitor în triajul gării), ci și fiindcă talentul nu lipsea. E drept că versurile lui sunt corecte (și are dreptate Mircea Anghelescu să vadă
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
202, marți, 13 mai 1941, p. 1, col. 5-7, jos și p. 2, col. 1-5, jos. (Mențiuni critice); Anii de drum și de ucenicie ai lui Ion Vlasiu, în Steaua, 13, nr. 10, 1962, p. 45-54; Lecturi intermitente (V) în Gazeta literară, 13, nr. 26 (712), joi, 30 iunie 1966, p. 1 și 3; Lecturi intermitente (VI) în Gazeta literară, 13, nr. 28 (714), joi, 14 iulie 1966, p. 1 și 3 și Ion Vlasiu la 60 de ani în Tribuna
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
Anii de drum și de ucenicie ai lui Ion Vlasiu, în Steaua, 13, nr. 10, 1962, p. 45-54; Lecturi intermitente (V) în Gazeta literară, 13, nr. 26 (712), joi, 30 iunie 1966, p. 1 și 3; Lecturi intermitente (VI) în Gazeta literară, 13, nr. 28 (714), joi, 14 iulie 1966, p. 1 și 3 și Ion Vlasiu la 60 de ani în Tribuna, serie nouă, 12, nr. 19 (589), 9 mai 1968, p. 7, col. 1-2, sus. 2. Ion Vlasiu - Drum
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
puțin cunoscută. Desigur, și în această direcție s-au înregistrat contribuții demne de apreciat. Cea dintâi s-a datorat lui Alexandru Talex, care a reunit, în 1936, în volumul Cruciada mea sau a noastră, articolele lui Panait Istrati publicate în gazeta Cruciada românismului la sfârșitul vieții sale, în 1934-1935. A trecut apoi mult timp până când o parte din publicistica lui Panait Istrati a fost scoasă la lumină. O primă selecție a făcut Al. Oprea în volumul Pentru a fi iubit pământul
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
Feodosiev, din Ucraina, pentru cele publicate în fosta U.R.S.S., în timpul vizitei scriitorului nostru din anii 1927-1929, în urma căreia a scris celebra sa Spovedanie pentru învinși. Primul volum reflectă participarea lui Panait Istrati la mișcarea muncitorească și sindicală, colaborând la gazeta România muncitoare, pledând pentru apărarea condiției umane, respectarea drepturilor omului și justiție socială. De pildă, articolul Satirii noștri politici și votul universal, din 5 iulie 1909, are și rezonanțe actuale: "E caracteristic faptul cum caută oamenii aceștia să convingă lumea
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
dar mult mai frumos e să rămâi ceea ce te-ai născut." Volumul al treilea este axat îndeosebi pe colaborarea lui Panait Istrati la Cruciada românismului. într-o întâmpinare, din 28 februarie 1935, declara că a acceptat să scrie în această gazetă "cu condițiunea absolută ca Cruciada să se mențină la o egală distanță de fascism, de comunism și de antisemitism huligănesc." Articolele din cele trei volume demonstrează că Panait Istrati era stăpân pe mijloacele de expresie, că talentul său înnăscut, cultivat
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
forța morală care să-i braveze ororile. Drumul cărui politician mai poate trece în aceste condiții prin Berlin? La cuvântul de cinstire pentru eroii neamului, va adăuga așa dar orice bun Român cuvântul de dispreț pentru noii trădători. Vladimir Streinu "Gazeta", nr. 730 - 18 august 1936 * * * Histeria 1936 Vom însămânța iarăși convenția calendaristică a noului an cu semnificații sufletești. E secretul de viață al oricui, să se mintă la capătul a douăsprezece luni cât mai din plin. Și de puține ori
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
grozăvia ce trebuie să urmeze. Nu, să nu privim spectacolul histeric al anului 1936. Ar însemna să ne prefacem în stană de sare ca femeea lui Loth, ca imprudenta femee a lui Loth, în fața priveliștei incendiate dinapoia ei. Vladimir Streinu "Gazeta", nr. 843 - 31 decembrie 1936 * * * Un om de stat, om politic și politician E de la sine înțeles că, întrebându-ne ce este un politician, nici pe departe nu poate fi vorba despre omul de stat. Acesta, în felul său, adică
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
la baza campaniilor împotriva lor. Sunt detestabili, murdari, imorali, abjecți. Dar, din nenorocire, prea curatele idealuri concepute de oamenii de stat se realizează cu sprijinul lor, ei constituind soclul imund al tuturor oamenilor de stat. Sunt dar necesari? Vladimir Streinu "Gazeta", nr. 1142, 24 decembrie 1937 * * * Spulberarea unei confuzii Deobicei, oamenii politici apelează nu la dreapta judecată a țării, ci la impulsiunile ei, când vor să determine un curent de opinie publică. Nu e vorba, bine înțeles, de o dibăcie drăcească
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
lumii politice nu au decât o satisfacție neînsemnată, deoarece în politică, adică în știința folosirii sensibilității colective, confuziile se spulberă numai în concret, - niciodată însă în dispoziția publică de a le hrăni. Dispar confuziile istorice, rămânând veșnic confuzionismul. Vladimir Streinu "Gazeta", nr. 928, 11 aprilie 1937
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
Carol I, ținta „complotului infernal“? Dar ceea ce duce la incendierea relațiilor bilaterale este asasinarea profesorului român Ștefan Mihăileanu (ecouri ale evenimentului se regăsesc și în mai multe articole ale lui Caragiale din această perioadă). Ca student, Mihăileanu editează la București gazeta „Macedonia” și, ulterior, „Peninsula Balcanică” în paginile cărora militează împotriva revendicărilor bulgare în Macedonia și a VMOK. Considerat organul de presă al românilor naționaliști macedoneni, „Peninsula Balcanică” susține o „luptă energică contra Comitetului Suprem de la Sofia, contra politicii naționaliste bulgarofile
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
contra politicii naționaliste bulgarofile din Macedonia și contra procedurilor de a strânge bani ce ne reamintesc cu frică de renumita Mafie italiană”, după cum consemnează o publicație rusă a timpului. Articolele lui Ștefan Mihăileanu au ecou puternic, fiind preluate în numeroase gazete locale, fapt care irită comunitatea bulgară din București. Asumându-și prerogative de tribunal revoluționar, Comitetul Suprem Macedonean îl condamnă pe autor la moarte și însărcinează un tânăr de 18 ani, Stoian Dimitrov, cu punerea în executare a sentinței. Crima se
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
dar nu și în actele lui de stimulare a valorilor tinere, a curentelor noi, din proză mai ales. Pe protagoniștii onirismului, pe D. Țepeneag, pe Vintilă Ivănceanu, pe Florin Gabrea, pe Mazilescu, pe Turcea, Sami Damian i-a sprijinit la „Gazeta literară”, ca și, de altfel , pe ne-onirici, pe N. Velea, pe Ștefan Bănulescu, pe Sorin Titel, pe Norman Manea, pe Sânziana Pop. „Strategia non-polemică, dar corozivă a șaizeciștilor“ i s-a impus lui Alex Goldiș, cercetătorul ei de peste decenii
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
atenția că „nimic în poezie nu poate fi mai presus de imaginație” și a conchis, de asemenea, poetic, că descoperirea Graalului le rămâne cititorilor. Dumitru Țepeneag a povestit, în maniera ludico - nonconformistă, plină de vervă, circumstanțele înlesnirii debutului său în „Gazeta literară” de Sami Damian, cu care înainte jucase șah pe Lipscani. Rolul realizării sintezei i-a revenit profesorului Mircea Martin. Acesta și-a exprimat aprecierea față de exemplaritarea nu doar literară, ci mai ales morală a celor doi scriitori. În cadrul sesiunii
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
Muntele cântă" și alta fără titlu, compusă din două părți: I. patru terține și un vers și II. încă patru terține]. 3. Nu a apărut cu acest titlu în revista Viața Românească. Prima colaborare la această prestigioasă revistă se numește Gazeta de stradă, 4, nr. 6, iunie 1951, p. 53-55. 4. Vasile Gh. Popa (n. 1912 - m. 1976), profesor, folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane" din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada (1947-1973). Remarcabile sunt cărțile
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
Iordachescu Ionut Gazeta comunității românești din New York, ”New York Magazin”, titrează pe prima pagină a ediției de miercuri, că încetează, din momentul publicării rezultatelor recensământului 2011, să-i mai recunoască lui Traian Băsescu calitatea de președinte al României. Cifrele oficiale ale recensământului populației, date
New York Magazin nu-l mai recunoaște pe președintele Traian Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36478_a_37803]
-
PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI CETĂȚEANULUI BĂSESCU TRAIAN ȘI CERE DEMISIA LOCATARULUI ILEGAL DE LA COTROCENI, DEOARECE ACESTA A FOST PUS ÎN FUNCȚIE ÎN MOD ABUZIV, ÎN URMA UNEI DECIZII ILEGALE DATE DE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A RUȘINII NAȚIONALE”, se arată în prima pagină a gazetei. Editorul Grig Gulian, a transmis cotidianul.ro, că ”NYM este prima publicație care ia această poziție, iar pozele din dreapta sus și cuvântul "DEMISIA!" de pe prima pagină vor rămâne acolo până când Băsescu Traian va demisiona, va fi demis sau își va
New York Magazin nu-l mai recunoaște pe președintele Traian Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36478_a_37803]
-
benzină din San Pedro, între Marbella și Algesiras, o mașină cu un text în germană pe portiere. Facem cunoștință cu proprietara, editoare a unui săptămânal destinat nemților care locuiesc, permanent sau temporar, în orașele și satele presărate de-alungul coastei. O gazetă informativă din care poți afla, printre altele, în ce biserici și la ce date poți asista la slujbele unor preoți germani. La Soto Grande, într-un super-mercado, mă surprinde un sector cu fel de fel de produse numite cu litere
M o n d i a l i z a r e... by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/3400_a_4725]
-
tot sufletul pentru solicitudinea ce-mi arată partidul și d[umnea]v[oastră] personal. Regret însă că trebuie să vă adresez aceste rânduri pline de amărăciune. De trei săptămâni a apărut o critică răuvoitoare a lui M[ihai] Gafița în Gazeta literară. Acolo, printre alte năzbâtii, mă critică fiindcă nu arăt în Cronica de familie pe muncitori și comuniști. Dar Cronica e romanul unei familii de mari moșieri, ea arată critic vechiul regim. N-am abordat în ea nici mica burghezie
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
și pune în scenă niște lucrări literare care nu plac nimănui, nu folosesc nimănui, și sunt lăudate de frică. Tovarășe Țugui, vă rog, să se isprăvească odată campania surdă pe care o duce Beniuc împotriva mea, prin vorbe, intrigi, prin Gazetă, prin direcția gen[erală] a editurilor, pe toate căile. Nu mai pot și nu mai știu ce să fac ca să am măcar trei luni de liniște. Vă rog să nu uitați că nici Moromeții, nici Setea nu au eroi muncitori
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
Bucovinei despre care a scris cărți importante. Petru Dumitriu i se adresează în calitatea pe care o deținea atunci - Șef al Secției de Știință și Cultură a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (1955-1960). 5. Mihai Gafița - Petru Dumitriu în Gazeta literară, 6, nr. 28 (278), joi, 9 iulie 1959, p. 1 și 3 + 1 foto bust Petru Dumitriu. (Anul XV). Pasajele care l-au iritat pe scriitorul Petru Dumitriu sunt: „Vom putea constata, de asemenea, că sensul celor trei volume
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
delegat din partea S[ocietății] S[criitorilor] R[omâniț] la Congresul presei latine, întrucât vreau să particip. Societatea delegându-mă, cred că voi primi de la biroul congresului și un program, în cazul când el nu s-ar publica din vreme în gazete. Îmi iau voie să-ți mai reamintesc despre permisul meu pe C[ăile] F[erate] R[omâne], demult și pe drept revendicat: s-au mai retras unele permise, în tot cazul se apropie decembrie. Rugându-te să te sesizezi oficial
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]