16,377 matches
-
joacă feste (v. Mitică) cu-aceeași sublimă gratuitate cu care poetul scrie versuri, păcălindu-i pe ceilalți cu tot atîta ferfoare cu cîtă viața îl păcălește pe el, trăiește, întrucîtva, în sufletele acestor condamnați la îndoială, rătăcind în dîra unui geam luminat nu altfel decît o făcea, în esență, Rică. Poveștile unor case, ale unor camere, chiar, în care fotografiile înrămate văd multe, dau în vileag vieți care s-au întîlnit accidental. Formula care, într-un fel, a făcut carieră literară
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
ca și cum ar fi ieșit de la baia turcească: descheiat la paltonul negru, a cărui glugă se pleoștise somnoroasă pe-un umăr. Venea spre mine și nu-mi dădeam seama dacă mă vede ori dacă se uită prin carnea mea ca prin geamul trenului în viteză. Și privindu-l, oprită fără motiv pe trotuarul brumat, m-am trezit luată de pala unui vânt încins. Gura lui de foc în miezul dimineții de iarnă a fost ca becul lui Pavlov. Toată povestea s-ar
Bărbatul ca o acadea by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8586_a_9911]
-
în zdrențe și pescărușii orbi se roagă pentru mântuirea lumii Bântuirea Sunt copilul fantomă și bântui o clădire numită Pavilionul de Băi din orășelul Alcatraz Cu mintea zdruncinată fără argumente pe coridoare cu pereții scorojiți Mă caut în ochiurile de geam spart și scrijelesc uși cu vopsea albă crăpată de timp Umblu pe urmele hoților de faianță și spărgătorilor de țevi tânjesc la comoara ascunsă în seiful mare și ruginit de la parter Nu știu ce vreți voi de la mine care urc pe scara
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
o după-amiază pe jos de la revistă spre casă, coborînd pe Calea Victoriei, pe lîngă Palatul Regal, Biserica Krețulescu, admirînd noul hotel ce păstrează forma intrării la Teatrul Național interbelic, înainte de bombardament, am făcut dreapta, ocolind Cercul Militar. Pe o laterală, în geamuri, afișe ce anunțau expoziția în curs: "Jules Cohn Botea - Prima expoziție de HAISHIN. 11.02.-24.02.2008". Am intrat! De ce? În primul rînd, fiindcă mi-a atras atenția numele doctorului Cohn, o personalitate a medicinii pediatrice românești, un tip
Foto HAIKU by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8636_a_9961]
-
că viața e veșnică". Repetă din nou fraza aceasta care, trebuie s-o spunem răspicat, e prostească, bombastică și, stilistic, agramată. Oftă din rărunchi, privind în jur. În "camera cu șemineu", era curat, plăcut. În jurul ei totul era strălucitor - și geamurile, și vasele, și sufletul, și gândurile. Doar viața spirituală fusese pierdută. - E timpul prietene, e timpul să terminăm cu toate astea, spuse Uliana Vladimirovna. Pisica o privea atent în ochi. Uliana Vladimirovna coborî la subsol. Luă din debara o sfoară
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
un pas greșit acum și rămas bun lumii, rămas bun prietenilor, petrecerilor și balurilor iernii care mi-s așa de dragi, cînd muzica te amețește, cînd te înăbuși în saloane, pe cînd afară ninge în fulgi mari și vîntul biciuiește geamurile înghețate, cînd, ca într-o seră, parfumurile ți se urcă la cap; rămas bun observațiilor mele tăcute, care vin să-și ia loc lîngă atîtea altele, în portofoliul meu" (Piatra Teiului). în aceste ultime cuvinte extrase din încîntătoarea Piatra Teiului
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Eu exist, nu exist, exist... nu mai știu. Eu am vândut 4 ani; am primit în schimb 3 kg de cunoștințe, 5 km de amintiri, 1 coulomb de tristețe și 2 ore de fericire. Eu iubesc și trăiesc în gândul geamului albastru pestrițat de frunze. Eu am păscut câte puțin din tot ce mi-a fost dat. Eu pășesc acum mai departe, în viață. Eu mă despart de voi. Eu... 4 ani la Colegiu... nume pompos, indivizi și ciudați și prea
B by ANA-MARIA NECHIFOR () [Corola-journal/Journalistic/84099_a_85424]
-
pe bunicul meu bând. Fie c-o făcea acasă, vara la o masă din curte, sub un uriaș pom care-a produs ani în șir cele mai minunate mere roșii pe care le știu, fie, iarna, în bucătărie, lângă un geam de mici dimensiuni, ce dădea spre grădină, era învăluit în fumul de țigară, cu paharul de băutură ivit parcă dintr-o realitate paralelă. Vorbea puțin și inevitabil sentențios - făcuse primii ani de școală în Imperiu, "sub unguri" (cum obișnuia să
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
nopții (exact ca mentorul său din tinerețe, George Enescu, dispărut în aceeași lună mai din primăvara lui 1955) a închis ochii săi blânzi, senini, umeziți poate de o suferință ascunsă, compozitorul și muzicologul Theodor Grigoriu. Imprudența de a privi, pe geamul locuinței sale, schimbul de focuri de la Revoluția din 1989 (în zona Televiziunii Române), l-a costat „implantul” unor gloanțe răzlețe ce i-au sfârtecat trupul, fără putință de lecuire pâna la sfârșitul vieții. Timp de un sfert de veac, „muzicianul erou
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
crâncene pe lângă Capitală până s-au putut retrage cu desăvârșire armatele lui Hitler. Armistițiul fiind încheiat, luptele încetară, iar armatele biruitoare începură să se scurgă prin diferite părți ale țării. Într-o dimineață lucram la pian. Aruncându-mi privirile spre geam, văzui trecând pe uliță un cortegiu straniu. Mulți călăreți în haine militare, în frunte cu altul care ținea în mâini un bici de piele de culoare roșu aprins. În urma călăreților uruiau căruțe și furgoane. Cortegiul era încheiat de o cămilă
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
și chitare, ei fiind și autorii muzicii și textelor) alături de Velu Talpeș (voce, chitară) și Ciprian Postolache (voce, claviaturi). Invitați - Nica Zaharia (voce, chitară, folkistă bine-cunoscută, care contribuie cu două cântece - printre care și apreciatul său hit ”Colindul gutuii din geam” la cele 10 piese ale albumului). Au mai colaborat: Doina Solomon-voce, Daniel Bordeiu-voce, claviaturi. Orchestrații dense, mai apropiate de folk-pop decât de folkul tradițional, muzicieni de valoare la care se observă imediat experiența, texte care pendulează constant între umor și
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
chemare / la ospățul de taină / sub iarbă // și rămîn ciobit / de idee" (Prin pereți). Un gen de romantism ermetizat în pasta căruia găsim cioburi ale unui epos simbolic divulgă elanurile originare, disciplinate însă cîtuși de puțin radiate: "lumini moarte pe geam șarpele cernea / în limbi legate cu inel fluorescența / interioară de picioare sortite să alunece / pe ele însele cînd a atins pardoseala era / un bărbat tînăr neînceput de viață dar / terminat de moarte în verdele apoteozei / ochii lui de noapte sorbeau
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
tine poate nu m-ai uitat poate moartea e o altă țară din care o să-mi scrii Ploaie de vară Iarăși tu amăgitoareo cu fruntea limpede cu ochii de neculoarea apei ce mai cauți ce mai fredonezi bătând măsura pe geamuri ? Viitorul pe care mi-l dăruiai a fost, a trecut am jucat - am pierdut Dar tu vii cu fidelitățile tale de câine ud te ridici din oraș, din aburul pietrelor încinse din văzduhul văratec din verdele lumii și mă înhați
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7775_a_9100]
-
-l ține minte, cînd "purta perucă bicoloră/ Și împușca un om pe oră/ Tîlharul din Connecticut."? Care, pirat de soi, cum îl arată portretul lui Dan Stanciu, îl dezbracă pe sărmanul pelerin pinguin și-i face vînt din tren pe geam. Povestea, însă, se ridică și merge mai departe. Cu hopuri care iscă mici oftaturi și icnete de spaimă. Destul că le-am trăit, pe toate", spune Apolodor, întorsul din Lună. După o aventură completă, pe coasta golfului Terror, într-un
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
tratament. Nae Nicolae ar fi vorbit la telefon cu soția lui chiar în momentul în care s-a produs accidentul. Un accident dramatic. Mașina, târâtă sute de metri, a ajuns bună doar pentru fiare vechi, iar trupul bărbatului, proiectat prin geam, zăcea într-o baltă de sânge între șinele de tren.
Soția "Regelui imobiliarelor" a auzit sunetul morții by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77786_a_79111]
-
lupul Canetti, cu lupul Keats, cu lupul Ursachi." (p. 46); "Mă opream în dreptul ferestrei care da spre pajiștea cu iarba arsă de soare (...) Vorbeam cu voce tare. Ziceam "Kleist" sau "Trakl" și cuvintele acestea îndepărtau praful de pe mici porțiuni ale geamului." (p. 84). Păcat că eroului nostru nu-i vine în minte, în context, numele complet al lui Cervantes. Geamul s-ar fi curățat instantaneu, pe toată suprafața... Să revenim la întâmplările prin care trece acest ins ultra-reflexiv. După ce stă singur
Golden Gate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7784_a_9109]
-
iarba arsă de soare (...) Vorbeam cu voce tare. Ziceam "Kleist" sau "Trakl" și cuvintele acestea îndepărtau praful de pe mici porțiuni ale geamului." (p. 84). Păcat că eroului nostru nu-i vine în minte, în context, numele complet al lui Cervantes. Geamul s-ar fi curățat instantaneu, pe toată suprafața... Să revenim la întâmplările prin care trece acest ins ultra-reflexiv. După ce stă singur, zile și nopți întregi, într-o rulotă dintr-un parc de mașini devenit cimitir auto, emigrantul ilegal ajunge să
Golden Gate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7784_a_9109]
-
lui Villon, tradus așa, dumnezeiește, de Mircea Vulcănescu (în 1998, am aflat din cartea emoționantă a lui Ștefan Fay că Mircea Vulcănescu a avut în bibiblioteca sa personală o danaidă în marmoră, sculptată de prietenul său Mac Constantinescu...). Privesc pe geam. Ninsese apocaliptic. Zăpada acoperise, pentru o vreme, totul. Și zbuciumul, și bucuria. Taina albului stătea întinsă, imaculată, la picioarele mele. Nu cred că eram conștientă de ce mi se întîmplase. Nostalgia, însă, știam că nu este doar aceea a despărțirii. Intuiția
Radu Beligan - 90 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7792_a_9117]
-
scriitorii de-acolo "nu participă în marele dialog al literaturilor". Las deoparte afirmația stupefiantă că americanii ar fi, în lumea de azi, epitoma "izolaționismului" și a "insularității". Nu vorbesc de televiziune și de internet: e suficient să te uiți pe geam și ai să descoperi prezența celei mai "invazive" națiuni din istoria umanității. Însă chiar dacă aserțiunea ar fi exactă, o simplă parcurgere a laureaților din ultimele decenii te lasă visător: o fi Egiptul lui Naguib Mahfouz, Nigeria lui Wole Soyinka, China
De ce li se refuză scriitorilor americani Nobelul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7987_a_9312]
-
Nici locul său de refugiu nu este cruțat. Descrierea bombardamentului de la Florica, în timp ce familia era adunată la capela pentru pomenirea lui I. C. Brătianu constituie una din paginile cele mai cutremurătoare ale corespondenței trimisă lui Nelli. Biserica se zguduie din temelii, geamurile zăngăne gata să se spargă, totul e ca un seism infernal, trepidația fiind însoțită de bubuitul asurzitor al detunăturilor. Și pe fondul acesta apocaliptic oficierea parastasului continuă, chiar dacă preoților le tremură glasurile. Dinu are acum o primă confruntare lucidă și
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
de bani, în timp ce acasă brutăria îi aducea un venit sigur. Afacerea cu restaurantul începuse să meargă. Chiar dacă departe de nădejdile lui, cînd își făcea planuri la Slobozia, ieșea totuși în cîștig. Vasile geamgiul scotea bani frumoși de pe urma lui. Îi punea geamuri de trei ori pe săptămîmă și la restaurant și acasă, deși Pomenea polițistul și jandarmii lui își lungiseră rondurile pe peronul gării. Venise în orașul ăsta ca să rămînă, dar începuse să-și dea seama că nu va mai putea rezista
Pistolul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8022_a_9347]
-
oraș, dar nu voia să-și închipuie careva că se lasă intimidat de demonstrațiile de forță ale legionarilor. I-a trimis vorbă lui Stelian, chiar printr-unul dintre simpatizanții lui din regiment, să nu care cumva să se spargă vreun geam al cîrciumii cînd el e acolo. Stelian i-a trimis și el vorbă - că se miră că un român de onoare, ofițer al Armatei conduse de generalul Antonescu, frecventează o cîrciumă laolaltă cu jidani ca Haikis și cu inamici ai
Pistolul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8022_a_9347]
-
altă parte, oriunde, dar cîrciuma nu era a lui, așa că n-o putea vinde. Ar fi pierdut aproape tot. Speranța lui din noaptea aceea era micul aparat de fotografiat. Dacă nu-i putea prinde nimeni pe cei care-i spărgeau geamurile restaurantului și îl bătuseră, putea încerca el să-i prindă în poze, cînd fugeau de pe peron. Virginica lui adormise cu fața în sus și sforăia ușurel. Nu se mai atinsese de ea de vreo lună. Ei nu-i ardea de
Pistolul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8022_a_9347]
-
colțul alb și cu asta basta. În zilele cu vântul cel mai puternic, ea atârna la uscat cele mai mari cearșafuri. Își dorea ca mormonii să-i bată la ușă. Odată, de alegeri, a pus fotografia unui candidat conservator în geam, într-un oraș industrial, predominant laburist. Nu auzise în viața ei de sentimente tulburi. Lumea se împărțea în prieteni și dușmani. Dușmanii erau: Satana (în multiplele-i înfățișări) Vecinii de alături Sexul (în multiplele-i înfățișări) Trântorii Prietenii erau: Dumnezeu
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
detalii dilatate până la abnorm și terifiant ilustrând unul și același lucru, o angoasă profundă cu ceva din insolitarea oribilă a monștrilor. Lynch știe să creeze aceste efecte spectrale, psihedelice, care vibrează asemeni unui fluture de noapte izbindu-se bezmetic de geam, aceste momente halucinante în care fosforesecența putridă a viciului se întâlnește cu esența răului, unde, spre exemplu, aprinderea unui chibrit dobândește ceva malefic, apocaliptic. Pădurea fie ia aprte la o feerie argintată, hieratică de noapte rusă, fie se transformă într-
Ecce Homo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6914_a_8239]