3,294 matches
-
fantoma viselor în vânt, sub vraja timpului furtuna, prin glasul toamnei delirând, Te pierzi în lacrimi și regrete, ce-n suflet varsă nostalgii, când soarta șterge iar portrete, din străzi pustii și ruginii. Mai simți cum te cuprind fiorii, îți geme sufletul plăpând, văzând cum plâng prin streșini norii, ce se revarsă pe pământ. Se frâng și visele din lună, îngândurat prin geam privești, la cerul care iar adună, tristețea toamnei ca-n povești. Te pierzi privind în depărtare, vezi ramul
DESTINUL TOAMNEI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342868_a_344197]
-
regnul animal ! Și de-l hrănești, de-i stingi durerea, De-i stâmperi setea, când mai treci, Își pune-n slujba ta puterea, Și te va respecta pe veci. Iar la final, în prag de moarte, Cere să-l ierți, gemând ușor, Că pleacă și că se desparte... Și că rămâi făr-ajutor. Să ne-nclinăm a mulțumire În fața cailor uitați, C-au dus în spate-o omenire Și ne-au fost carne, robi și frați! Referință Bibliografică: CÂNTAREA CAILOR UITAȚI / Nicolaie
CÂNTAREA CAILOR UITAȚI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342986_a_344315]
-
sunt eu decât un fir de lumină să car în spate durerile lumii?’’, mă-ntreb... se strecoară în sufletul meu mă strâng de gât și-mi taie respirația mi se-așează pe umeri, mă dor până-n măduva oaselor ...și-aleargă gemând leoaica din mine imploră pământul, marea și cerul s-aline destine sub razele calde și reci ale stelei de ieri ce-așteaptă și astăzi cuminte să vină Liubastra Referință Bibliografică: sub steaua dragostei / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SUB STEAUA DRAGOSTEI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343011_a_344340]
-
Alina Avram Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plâng morții noștri de sub glodul tare De răsună-n cele patru zări, Vuiet și larmă se îngână-n zare Când neamuri păgâne se văd în depărtări. Gem morții noștri de durerea din oase Că nu-s aici înc-un război să dea, Cu sufletu-n lacrimi si hainele roase Țara înapoi să o ia. Trec morții noștri pe rând în uitare Fără colivă sau parastas, Se pierd ca
PLÂNG MORŢII NOŞTRI. de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343322_a_344651]
-
două movilițe. Mângâia aceste daruri ale naturii și le acoperea cu sărutări. Prindea mugurii între dinți apoi îi sugea ca un prunc aflat la sânul mamei sale, în timpul alăptării. Săndica tresălta așezată comod pe sexul său mișcându-și fesele și gemând de plăcere. Băgă mâna sub elasticul slipului și începu să tragă de el. - Nu crezi că aici nu mai este apetisanta studentă de care ți-a fost jenă să-ți scoți slipul pe plajă la 2 Mai? Eu nu sunt
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
dar, indiscutabil, se simte influența lui Shah Jahan în sala tronului prin folosirea tipicei incrustări a marmurei. Acesta era locul unde împăratul întâlnea oficialii și asculta pe cei ce veneau cu petiții. În apropiere, se află mică Nagina Masjid sau Gem Mosque. O ușă conduce de aici spre Bazarul doamnelor, unde soseau femei comerciante cu lucruri pentru doamnele curții mugale. Nu era permisă însă intrarea bărbaților, exceptandu-l pe împăratul Akbar care s-a distrat copios vizitandu-l deghizat în femeie
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
ca buni prieteni ce se considerau, luându-și la revedere. După plecarea lui Ștefan, Minela merse să vadă dacă nu cumva i s-a răcit ceaiul. Era încă destul de fierbinte. Se așeză în fața măsuței și își unse cu miere și gem câteva feliuțe de pâine. Dalia în pat continuându-și lectura, asculta cum ronțăie mamă-sa feliile crocante de pâine și cum soarbe zgomotos din ceașca cu ceai. O privea distrată cum își țuguia buzele să nu se frigă. Gândul că
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
dreptatea Ta? Vărsatu-s-au sudori martirice, Umbre crucificate pe nedrept, Arme ce-au murmurat cea din urmă demnitate, Ca noi astăzi să sperăm a trăi liberi la sânul mamei, Să putem grăi-n limba noastră eminească... Dar, vedeți voi, națiunea încă geme, încă strigă! Ea n-a scăpat de jugul celor ce-o mulg pentru fățărnicii, Celor care se dau drept moraliști, dar care-n realitate Nu-s decât niște pigmei neciopliți, Stafii pline de meningită imorală. Ah, unde ești tu Țepeș
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului La capătul tăcerii sunt eu, țipătul ultimilor străjeri ai neamului, prigoniții în Siberii pentru iubire de Patrie, condamnați la moarte pentru vrednicie, huiduiți, bătuți, schilodiți pentru păcatul de fi Român. La capătul tăcerii geme pământul de minciuna sovietică făcând din străbuni dușmani ai poporului, torțe vii în lagăre comuniste cu cenușa împrăștiată în vânt, să li se uite și urma! Dar sufletul lor înrămat în lespezi de piatră nu uită. Sufletul lor mai strigă
LA CAPĂTUL TĂCERII (ÎN MEMORIA STRĂBUNILOR MEI DEPORTAȚI) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343152_a_344481]
-
năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile. Parcă atâta zăpadă nu a fost în luna martie, în nicio iarnă ca în acel an. Gligor Creangă își făcea de lucru prin atelierul său de fierărie, numai să nu o
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
schimbat această kalimeră Tot Grecii, ce lovind în caterinci, Au debarcat oi,capre cu tilinci Pe țărmurile Mării-n chip de sfera. Așa încât, nu după multă vreme, Văzând c-al lor negoț prosperă-n lume Și cala de barbare grâne geme Au scris ei cuvenitul, dreptul nume De „Pontos Euxeinos” pe trireme - Marea Ospitaliera - vechi renume! COLONIZAREA GREACĂ Histria, Tomis, Callatis, Odessos, Heracleea Pontica, Sinope, Colonizarea greacă, în sincope, Messembria, Phanagoria, Chersones, Trapezunt, Phasis, Dionysopolis, Cu băi la care n-ai
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
auzeam altfel... AH, TOAMNĂ... Invazia culorilor galben, maro, Nu ascultă de frunze, nici de ființe, Nici gâzele nu-și au cuvântul acolo, Culorile-și cos, din frunze, altițe. În broderia urcușului greu, O toamnă începe cusutul pe dos, Și frunzele gem, suspinând-n apogeu, Pământul le îmbracă generos... Ah, toamnă, copleșești ființa, Culorile-ți stropite sunt de călimară, Rodește-n tine vița, se vaietă sămânța, Vreau să te iau cu mine în primăvară. CÂNTEC DE TOAMNĂ Copacii resemnați își leagănă destinul
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
mare neștiută, necitită Carte ... Monahii de la Nil s-au stins prin vreme ... Monahii de la Nil s-au stins prin vreme Și i-au urmat cei din a Nytriei munți Apoi cei din Sinai, tăcuți, desculți, În Palestina, unul nu mai geme. Nu mai răspund chemărilor supreme Nici schivnicii Bizanțului cei culți; ΄n Asia Mică n-ai pe cin s-asculți Aici s-au înălțat ale lui Allah steme ... Cei ce-au supraviețuit în persecuții Și-au căutat o nouă Galilee; N-
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
ca vântul în nopțile de iarnă, promisiuni...deșarte. Apoi a sosit Primăvara cu o nouă lumină, cu alai de flori și fluturi, a urmat Vara, fierbinte ca însăși patima iubirii lor... Cărarea secretă a prins din nou viață, iar stejarul gemea sub frunzișul bogat, învăluit în parfumul teilor din jur...Pașii ei călcau pe vechile urme încrustate pe cărare, obrazu-i înfierbântat se lipea tandru, de scoarța magicului stejar, cu un sărut plin de candoare ... Îi mângâie scoarța-i bătrână, ridicând ochii
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
aleși după sprînceană Iar tu de sari pîrleazul voiasă și ferice Ferește-te de gîndul nărăvitor ce-și plînge Adesea cu obidă și uneori cu frică Splendoarea-mpodobită cu visuri ce-o furnică Dar sari ! acesta este obstacolul din noapte Cînd gem cu voluptate în pomi fructele coapte Că începutul lumii nu s-a desăvîrșit Și mai avem o clipă să fim într-un sfîrșit &&& Se-aude, hăt, departe, cum cade o secundă, Tu-ți pui rochia albă și-n păr îți
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului moartea a ascuns ochii adevărului oameni dar numai oameni, nu și suflete astăzi "plâng" cu ochii uscați pentru viitorul la fel ca și cel de ieri pași tăcuți târăsc inutil străzile sub ei gem morții sub arsură sunt oare numai ei de vină? @ viorel muha Nu vreau trebuie să fim copaci căci din ei ne cresc ramuri trebuie să fim rădăcini, adânci, căci din noi nu vreau să crească spini nu vreau în viață
TAVERNA MORŢII de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343677_a_345006]
-
Și o dumitriță. În brumă de toamnă, Prin frunze ruginii, Tăcută în palmă, Gândeai nebunii... Ca pe-o fructă coaptă Te-aș fi cules atunci. Îmi spuneai în șoaptă: „Ascult plânsul de prunci”. Tânjeam pentru-n sărut. Vântul prins-a geme. Duioasă, mi-ai cerut Flori de crizanteme. Ți-am oferit trei flori, Un dar de-al toamnei sol. Eram doi bieți actori, Jucam și noi un rol... E iarăși toamnă. Dorul vrea să-mi cheme Acea frumoasă doamnă, Olm de
DOUĂ CRIZANTEME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343731_a_345060]
-
cu dorul meu De vei fi a mea poveste. Te-oi purta pe lacu-ncins Să-ți arăt cum arde-n noapte, Cu săruturi să te-aprind Și să te topesc cu șoapte. Haide, vino-n codrul meu Să asculți cum geme dorul, Să te-adii pe frunze verzi, Să te las să-mi furi amorul. Să vii la izvorul dulce Ce jelește-amar în noapte, Vreau, iubite, să cunoști Patima ce-mi zace-n șoapte. Vreau în iarna mea să vii Să
ORICÂND TE IUBESC de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340145_a_341474]
-
Maslu...din cele peste 25 de saloane mi s-au alăturat în tăcere celelalte mame. Nu le chemasem. O forță invizibilă le aducea în salonul nostru și nimeni nu le spunea nimic. În pătuțuri, copiii bolnăviori nu se auzeau nici măcar gemând...asistentele participau tacit de pe culoar. Pe parcursul slujbei, lacrimilor mele li s-au alăturat lacrimile celorlalte mame. Zeci de mame în genunchi se rugau alaturi de mine pentru sănătatea copiilor lor. Pe pat, prins între perfuzii și aparate, copilul meu primea
CU SUFLETUL ÎN SCĂLDĂTOAREA VITEZDA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340135_a_341464]
-
scurg doar vise, și ușa n-are nici o clanță. Dar de-oi vorbi cândva, odată, nu vei mai ști să mă oprești Iar glasul meu se va-nălța mai sus de sferele cerești, Și poala lacrimilor curse va prinde-ncetișor să geamă Și-abia atunci, de ce-o să spun, să-nceapă să îți fie teamă... Referință Bibliografică: Și iarăși tac. Dar de-oi vorbi... / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1988, Anul VI, 10 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ȘI IARĂȘI TAC. DAR DE-OI VORBI... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340147_a_341476]
-
beat fiind, a pierdut controlul și s-a răsturnat într-un șanț, s-a rostogolit de câteva ori, a avut mare noroc că nu a murit. L-au găsit niște muncitori care mergeau la muncă, mai mult mort decât viu, gemea și abia mai avea glas să strige după ajutor. A stat ceva timp acolo până l-au găsit, abia l-au scos de sub mașină. Au chemat salvarea și, din păcate, are probleme destul de grave, nu-și prea poate mișca picioarele
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340138_a_341467]
-
apoi mă strânse cu putere să-mi rupă rezistența învârtoșată. Simțeam zvâcnirile corpului ei ca o pasăre care se zbate când i se retează gâtul. M-am descărcat și eu, apoi m-am uitat prostit la ceea ce ni se întâmpla... Gemea și tresărea, transfigurată de plăcere, încât îmi era teamă să nu facă vreun atac de cord din cauza unui asemenea efort la vârsta ei. Privind-o cum era așezată lângă mine, pe patul vraiște și mototolit, răsuflând din greu, marcată de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
grijă, să nu stric minunea unui veac de așteptare, te pretuiesc. Cerul deschide foi de timp, pe care le rupe fărâme și le presară peste noi. Calea se acoperă de bucăți de hârtie și slovă de argint, tu lovești. Pădurea geme fin, asemeni unui muribund, eu mă rog! Ajung în lumea noastră, este liniște, totul îngropat în zăpadă. Geamurile sunt trase, ușile-s închise iar urme pe zăpadă nu se văd. E ca și cum nu ar locui nimeni aici. Singurul lucru ce
ZI PIERDUTĂ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377423_a_378752]
-
mărgăritare... Curg licurici în cale-ți pe cărare, Lud optimism imaculat spre mâine. Te văd arzând sub valuri de lumină, Viu, râul îți păstrează nepătată A tălpii urmă, ancestral săpată, În lut, pentru-anotimpul ce-o să vină. Curg mii de stropi gemând pe pielea-ți rece, Lumina lunii mângâind, lin, visul... În tine se ascunde necuprinsul A tot ce-i bun din vara care trece. Copil cu tentă de-a spori misterul Vei fi femeia inimilor toate, În ere adumbrite de păcate
FECIOARA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377454_a_378783]
-
-ne România înapoi ! Singura soluție, înc-o Revoluție ! Ceaușescu, ieși din groapă, să-l vezi pe Băse la apă ! Noi suntem sclavi și murim de foame, Voi furați și ne dați bastoane! Eu sunt vierme, tu ești vierme,de durere țara geme! Arabul român, printre unguri pe Mureș, Așteaptă cuminte, să treacă cel iureș. Învins, Zeus chiamă pe-Arab, să-l sărute... Tute pă mande, mande pă tute ! Lumea e aprinsă, nu se liniștește, Simte că se-ascunde, ceva mișelește. Și strigă
AMBULANŢA (NOUA REVOLUŢIE) de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377473_a_378802]