4,554 matches
-
prosperității și bunăstării, a câștigării libertății de mișcare în viața internațională în beneficiul intereselor naționale. Înainte de a purcede la relevarea adevărului istoric demonstrat de documentele cuprinse în volum, se impune semnatarului tentația de a aminti cititorului fapte ce țin de geneza celor două puteri democrat-populare în România și în China. Actul de la 23 august 1944, act la realizarea căruia participă și comuniștii reprezentați de Gheorghe Gheorghiu-Dej, care-și vor instaura puterea democrat-populară, le-a fost reproșat acestora de cominterniștii reprezentați de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
specialitate ale profesorului Schifirneț ar putea fi grupate în două categorii: cele din domeniul sociologiei generației și cele de sociologie a culturii; dintre acestea amintim: Generație și cultură (1985), Tineretul între permanență și înnoire (1987), Civilizație modernă și națiune (1996), Geneza modernă a ideii naționale (2001) etc. Cursul universitar Sociologie reprezintă, astfel, o încununare a unei bogate experiențe atât de studiu, de cercetare, cât și didactice. Lucrarea pe care o prezentăm este structurată în optsprezece capitole, fiecare capitol dezvoltând câte o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
rigoare și echilibru, limpezime și receptivitate” (G. Dimisianu), dovedind o admirație reținută, ce va conduce la editarea, în cinci volume, a operei complete a acestui autor (1976-1995). A. este de asemenea coeditor al lucrării Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (volumul Geneza, apărut în 1988, a fost distins cu premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române). În studiul introductiv al ediției, A., aducând date biografice noi, reconsideră rolul lui Nicolae Milescu Spătarul în cultura română, socotindu-l cel dintâi traducător al textului integral
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
texte: Sonetele sunt rodul experiențelor spirituale de tip isihast, senzualismul nu este decât o chestiune de limbaj poetic, cu alte cuvinte erosul se convertește în agapé (ca substanță), iar agapé se exprimă prin eros (ca limbaj). Primul volum de poezie, Geneze (1971), propune „scenarii” poetice care deghizează în metafore un scenariu liturgic: ambigua persoană a doua a poemului ascunde o persoană sacră, după cum, alteori, persoana întâi își asumă ipostaze divine, dinamica relației eu poetic - „celălalt” (există în fiecare poem un „tu
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Scriitorilor), oferă o fascinantă experiență de întoarcere a mitului, înțeleasă ca retrăire-reinventare a acestuia. Cinci poeme dramatice, Miorița, Du-te vreme, vino vreme, Meșterul Manole, Greul Pământului și Steaua Zimbrului, delimitează simbolic o vatră a spiritualității românești, un spațiu al „genezelor”, alcătuind un sistem poetico-filosofic articulat, ale cărui axe de referință sunt folclorul și istoria. În articolul Mitologia românească, inclus în volumul Din spumele mării. A. subscrie la interpretarea pe care Mircea Eliade o dă Mioriței, în care se regăsește „cheia
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
unor sensuri pierdute ori răstălmăcite în traducerile anterioare. SCRIERI: Miorița, cu o Predoslovie de Tudor Arghezi, București, 1966; ed. pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1999; Meșterul Manole, București, 1968; Du-te vreme, vino vreme!, București, 1969; Păhărelul cu nectar, București, 1969; Geneze, București, 1971; Steaua Zimbrului, București, 1971; Poeme cu măști. Du-te vreme, vino vreme! Miorița. Steaua Zimbrului. Meșterul Manole, București, 1972; File de acatist, Detroit, 1976; Istorii agrippine, București, 1976; Străinii din Kipukua, București, 1979; Greul pământului. O pentalogie a
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Ion Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport științific. Dintre studiile de teorie folclorică sunt de reținut excelentele contribuții ale lui Petru Caraman (Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români), Ion Diaconu (Psihologie și creație populară) și Gh. Pavelescu (Pasărea suflet), toate ilustrând aspecte ale reflecției contemporane în marginea fenomenelor ținând de cultura populară. O notă aparte, ca profunzime și subtilitate exegetică, aduc intervențiile lui Vasile
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
au convenit că s-ar putea defini o identitate individuală. Referințele materiale: posesiile (nume, teritoriu, locuire, vestimentație etc.), potențialitățile (putere economică, financiară, intelectuală), aparențele fizice (trăsături morfologice, semne distinctive etc.); referințele istorice: originile (acte de naștere, numire, filiație, mituri ale genezei proprii etc.), evenimentele marcante (influențe, transformări, rupturi, traumatisme etc.); referințele psihoculturale: sistemul cultural (premise, coduri, ideologie, valori structurate În sistem, expresii-produse artistice etc.) și, deopotrivă, repere psihosociale: sex, vârstă, statut, profesie, deținerea puterii, roluri sociale, motivație, strategie etc. Să luăm
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011. Bastiat, Fr., Proprietate și lege, www.mises.ro Bataille, G., Suveranitatea, Editura Paralela 45, Pitești, 2004. Bataille, G., Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994. Bălăceanu Stolnici, C.,; Berescu, M., Gândirea magică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009. Beaud, M., Istoria capitalismului de la 1500 până în 2000, Editura Cartier, București, 2001. Bertrand, R., Cunoașterea lumii exterioare , Editura Humanitas, București, 2013. Besançon, A., Anatomia unei stafii, Editura Humanitas, București, 2014. Block, W., În apărarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
11 Vezi Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005, vol. I, p. 24. 12 Thomas Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 45. 13 Apud. Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009. Trimiterea se face în prefața lucrării amintite. 14 Jon Elster, Comportamentul social. Fundamentele explicației în științele sociale, Editura ALL, București, 2013, p. 62. 15 Hegel a afirmat că "tot ceea ceste real este rațional
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
umane, vezi Ernst Mayer, De la bacterii la om. Evoluția lumii vii, Editura Humanitas, București, 2008, pp. 261-294, cap. 11, "Cum s-a dezvoltat omenirea" 58 Pentru alte cifre de ordin istoric, vezi și Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2000, pp. 15-16. 59 Apud. Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, pp. 41-42. 60 "Ceva s-a strecurat, în mod misterios între om și lume (...), nu mai există o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sălbatice", Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 123. 117 Apud. Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte definitorii, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 76. 118 Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009, p. 5. 119 În context autorii situează apariția lui Homo Sapiens cu 200.000 î.Hr. Noua cifră spune multe despre relativitatea cu care ne raportăm la această epocă de istorie veche. 120 Pentru o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și la evoluția inteligenței în general". Vezi Inteligența socială, Editura Curtea Veche, București, 2007, p. 375. 146 Vezi și Vasile Conta, Opere complete. Originea speciilor, Editura Librăria Școalelor, București, 1914, pp. 332-333. 147 Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea logică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009, p. 6. 148 Vasile Conta, Opere complete. Teoria ondulațiunii universale, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914, p. 237. 149 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 31. 150 Ibidem. 151 Ludwig Feuerbach, Esența
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Între două mari planuri, unul consacrat celor credincioși (Paradisul) și altul rezervat celor care au Încălcat prescripțiile canonice (Iadul). Iată una dintre primele configurări mitologice ale locului de pedeapsă eternă, așa cum apare ea În Apocalipsa lui Pavel, text a cărui geneză este plasată În Egipt, Între anii 240 și 250. La intrarea În infern, numeroși păcătoși stau spânzurați În copaci de foc, atârnați de picioare, de mâini, de limbă, de urechi. În șapte cuptoare se perpelesc În flăcări și urlă sufletele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
veac (Leș visages d'un siècle, 1925), Daimonion (1926), Eonul dogmatic (L'éon dogmatique, 1931), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne, 1933), Censura transcendență (La censure transcendante, 1934), Orizont și stil (Horizon et style, 1934), Spațiul mioritic (L'espace mioritique, 1936), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture, 1937), Artă și valoare (Art et valeur, 1939).822 Le système de pensée seră consolidé et finalisé plus tard, une fois la maturité artistique et philosophique atteinte, mais on
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
connaissance, 1943), en trois volumes : Eonul dogmatic (L'éon dogmatique), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), Cenzură transcendență (La censure transcendante) ; Trilogia culturii (Trilogie de la culture, 1944), comprenant leș volumes Orizont și stil (Horizon et style), Spațiul mioritic (L'espace mioritique), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture). En 1946 est publiée la Trilogie des valeurs, avec leș volumes Știință și creație (Science et création), Gândire magică și religie (Pensée magique et religion), Artă și valoare (Art
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BLAGA, Lucian, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. BLAGA, Lucian, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul insulei, Dacia, Cluj-Napoca, 1977. BLAGA
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
son poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde), qui ouvre son premier recueil, Poèmes de la lumière. 929 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. 930 V. Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 53 : " La matrice stylistique, leș catégories abyssales șont des freins transcendants ; elles
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît. V. également Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p. 54 : " C'est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l'imaginal ", op. cît., p. 131. 942 Lucian Blaga parle, en ce sens, du temps-bassin à jet d'eau, du temps-cascade et du temps-fleuve. V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît., p. 122-125. 943 Lucian Blaga, " L'Espace mioritique ", în Trilogie de la culture, op. cît., p. 269. 944 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, op. cît., p. 182-186
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
spiritul esteticii moderne, în antiromanțe. SCRIERI: Ares și Eros, Iași, 1978; Singurătatea lecturii, București, 1980; Bacovia, Iași, 1981; ed. 2, Iași, 2002; Introducere în opera lui Ion Minulescu, București, 1984; Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski, Iași, 1988; Nichita Stănescu. Geneza poemului, Iași, 1997; Bacovia după Bacovia, Iași, 1998. Traduceri: Raoul Girardet, Mituri și mitologii politice, pref. Gabriela Adameșteanu, Iași, 1997. Repere bibliografice: Ciobanu, Însemne, II, 308-311; Constantin Trandafir, Prea multe sfaturi, VR, 1979, 2; Virgil Mihai, Ares și Eros, ST
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
tratament oarecum experimental al stării lirice este continuat la alt nivel expresiv în Un anumit anotimp (1977), în care apar și unele reflexe filosofice, de nuanță existențialistă. Cum pentru poet viața este o călătorie onirică sub semnul veșnicei enigme a genezei, traversând un spațiu lipsit de repere, călătorie sfârșită cu „un naufragiu” „în toamnă și ceață”, iar „sensul poetic” „deformează cuvintele până la sânge”, textele sale au și ele o formă incoerentă și ludică. Aglomerări de enunțuri și imagini, uneori foarte îndepărtate
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
comunități creștine. Alți cercetători manifestă reținere față de eventualitatea prezenței apostolului în ținuturile românești, fără a o respinge, iar unii istorici apreciază informația lui Eusebiu ca fiind "dificil de verificat", încât tradiția constituită în jurul misionarismului Sf. Andrei în Scythia "frizează legenda". Geneza și evoluția tradiției scythice a misiunii Apostolului Andrei este interesantă. Astfel, în cea mai veche scriere apocrifă, "Acta Andreae", din a doua jumătate a secolului al II-lea d. H., se spune că Apostolul Andrei s-ar fi îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ca în multe părți ale lumii mediteraneene, viața religioasă a populației rurale din Scythia Minor era tributară fondului vechi de credințe ancestrale cultul străvechi al vetrei descoperit la Telița (Jud. Tulcea), atașamentul față de Hercule, ceea ce denotă conservatismul mediilor rustice, cauza genezei creștinismului popular între români.19 Așadar, în secolul al IV-lea, în Scythia Minor, păgânismul este o realitate, dar vechea religie era pe cale de stingere în fața creștinismului oficializat, apoi atotputernic. Existau în Moesia Inferior-Scythia Minor, încă înainte de Constantin, creștini izolați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
latinizare! Din această perspectivă, contribuția cea mai însemnată și originală a spațiului acesta la terminologia de origine latină a creștinismului românesc a fost vocabula creatio-în învățătura ariană aceasta a dus la cuvântul "Crăciun" contribuția cea mai importantă și singura la geneza creștinismului popular al românilor. Creștinii de la sud și est de Carpați nu abandonaseră complet vechile credințe, în secolul al IV-lea, ba mai mult, conviețuirea în cadrul acelorași forme de habitat cu păgânii, înrudirile, condițiile sociale au dus la conservarea îndelungată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]