2,287 matches
-
formează moleculele CMH clasa II. De exemplu, produsul locusului genic DQB1 este catena DQβ care se asociază cu o catenă DQα, spre a forma o moleculă DQ. La nivel ADN, locii genici HLA se prezintă sub multiple forme (polialelie). Locii genici pentru catena grea CMH clasa I adăpostesc 49 alele HLA-A, 99 alele HLA-B, 34 alele HLA-C, 123 alele HLA-DR, peste 45 alele DQ, peste 68 alele DP. Numărul total de alele prezente la nivelul populației generale diferă în limite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clasa I adăpostesc 49 alele HLA-A, 99 alele HLA-B, 34 alele HLA-C, 123 alele HLA-DR, peste 45 alele DQ, peste 68 alele DP. Numărul total de alele prezente la nivelul populației generale diferă în limite mari pentru fiecare locus genic. De exemplu, în locusul DRB1 s-au descris peste 100 alele, pe când în locusul genic DRA au fost identificate doar două alele. Fiecare individ uman însă, poartă un set limitat de alele HLA, de exemplu: două alele distincte, în locusul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HLA-DR, peste 45 alele DQ, peste 68 alele DP. Numărul total de alele prezente la nivelul populației generale diferă în limite mari pentru fiecare locus genic. De exemplu, în locusul DRB1 s-au descris peste 100 alele, pe când în locusul genic DRA au fost identificate doar două alele. Fiecare individ uman însă, poartă un set limitat de alele HLA, de exemplu: două alele distincte, în locusul HLA-A, două în locusul HLA-B, două în locusul HLA- C ș.a.m.d. Numai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se constituie o colecție enormă de alele HLA, ceea ce este în contrast cu diversitatea moleculelor imunoglobulinice și a receptorilor celulelor T, pentru care într-un singur individ poate fi produs un spectru enorm și divers de receptori de antigene, prin recombinarea segmentelor genice și prin mutație somatică. Deoarece, în populația generală există multe alele HLA, cele mai multe persoane neînrudite poartă două alele diferite într-un anumit locus genic și sunt heterozigote. Indivizii care poartă două alele identice într-un același locus genic din ambii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
individ poate fi produs un spectru enorm și divers de receptori de antigene, prin recombinarea segmentelor genice și prin mutație somatică. Deoarece, în populația generală există multe alele HLA, cele mai multe persoane neînrudite poartă două alele diferite într-un anumit locus genic și sunt heterozigote. Indivizii care poartă două alele identice într-un același locus genic din ambii cromozomi omologi sunt homozigoți pentru acel locus genic. Această situație este întâlnită doar la gemenii monozigotici, fiind rarisimă în populația generală. Fiecare alelă HLA
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
recombinarea segmentelor genice și prin mutație somatică. Deoarece, în populația generală există multe alele HLA, cele mai multe persoane neînrudite poartă două alele diferite într-un anumit locus genic și sunt heterozigote. Indivizii care poartă două alele identice într-un același locus genic din ambii cromozomi omologi sunt homozigoți pentru acel locus genic. Această situație este întâlnită doar la gemenii monozigotici, fiind rarisimă în populația generală. Fiecare alelă HLA este desemnată prin numele locusului genic urmat de un asterisc și un număr care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
generală există multe alele HLA, cele mai multe persoane neînrudite poartă două alele diferite într-un anumit locus genic și sunt heterozigote. Indivizii care poartă două alele identice într-un același locus genic din ambii cromozomi omologi sunt homozigoți pentru acel locus genic. Această situație este întâlnită doar la gemenii monozigotici, fiind rarisimă în populația generală. Fiecare alelă HLA este desemnată prin numele locusului genic urmat de un asterisc și un număr care indică alela prezentă. De exemplu, A*0201 reprezintă o alelă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
poartă două alele identice într-un același locus genic din ambii cromozomi omologi sunt homozigoți pentru acel locus genic. Această situație este întâlnită doar la gemenii monozigotici, fiind rarisimă în populația generală. Fiecare alelă HLA este desemnată prin numele locusului genic urmat de un asterisc și un număr care indică alela prezentă. De exemplu, A*0201 reprezintă o alelă din locusul HLA-A, pe când simbolul DQA1*0601 reprezintă o alelă din locusul HLA-DQ, pentru catena α. Primele două cifre denotă numărul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu alelele care codifică molecule ce poartă specificitatea serologică DR1, deși molecula DR codificată de DRB1*0103 nu este tipată serologic ca DR1. Ultimele două numere ale cifrei ce desemnează o alelă reprezintă ordinea în care a fost determinată secvența genică. Bunăoară, A*0201 a fost prima alelă HLA A2 secvențiată, următoarea fiind A*0202. Alelele noi sunt incluse în rapoartele anuale ale comitetului de nomenclatură al OMS (Hurley, 1997). Există diferențe semnificative în frecvența alelelor HLA între diferite populații umane ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
decât pentru transplantul de alte organe. Există date potrivit cărora împerecherea donor-receptor pentru alele HLA -DRB1 este importantă în descreșterea riscului de respingere de transplant față de o boală a gazdei receptoare, deși, pentru moment, importanța împerecherii alelelor la alți loci genici nu este clară. Odată cu izolarea și identificarea genelor HLA, a devenit posibilă utilizarea tehnicilor de analiză a ADN în tipajul HLA printre care sunt: hibridizarea probei oligonucleotidice cu specificitate de secvență (SSOPH), reacția de polimerizare în lanț (PCR), analiza polimorfismelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fi purtate de individul testat (vezi în tabel DRB1*0402 sau DRB1*0414). Nivelul cel mai înalt de rezoluție este cel în care este determinată alela purtată de individ în regiunea CMH, fără echivoc (tabelul 12.1). Similitudinea dintre locii genici HLA și alelele HLA adaugă un plus de complexitate și dificultate în identificarea moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiunea CMH, fără echivoc (tabelul 12.1). Similitudinea dintre locii genici HLA și alelele HLA adaugă un plus de complexitate și dificultate în identificarea moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o singură genă primordială copiile rezultate suferind diversificare prin mutație și recombinare genetică între locii genici și alele. Această origine graduală (geneză succesivă) a alelelor HLA impune ca aplicarea metodologiei de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Similitudinea dintre locii genici HLA și alelele HLA adaugă un plus de complexitate și dificultate în identificarea moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o singură genă primordială copiile rezultate suferind diversificare prin mutație și recombinare genetică între locii genici și alele. Această origine graduală (geneză succesivă) a alelelor HLA impune ca aplicarea metodologiei de tipare bazată pe analiza ADN să se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o singură genă primordială copiile rezultate suferind diversificare prin mutație și recombinare genetică între locii genici și alele. Această origine graduală (geneză succesivă) a alelelor HLA impune ca aplicarea metodologiei de tipare bazată pe analiza ADN să se bazeze pe o abordare în mai multe etape în procedura de identificare a alelelor HLA. În cadrul unei asemenea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pot obține rezultate de tipaj de rezoluție redusă sau intermediară. Pe baza acestor rezultate vor putea fi selectați primeri care asigură amplificarea doar a unui anumit subset de alele sau doar a uneia dintre cele două alele existente în locusul genic HLA al unui anumit individ. Un al doilea set de oligonucleotide poate fi utilizat în identificarea alelei prezente în materialul testat. Atât în tipajul serologic cât și în cel bazat pe analiza ADN pot apare erori, după cum pot apare discrepanțe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
single nucleotide polimorphysm - SNP) la nivel de genom uman. Unele au fost deja asociate cu modificări semnificative asupra efectului medicamentelor și astfel pot fi folosite pentru a prezice răspunsul clinic. Majoritatea efectelor medicamentelor sunt determinate de interacția dintre diferiți produși genici care influențează răspunsul la terapie. Astfel, tratamentele actuale sunt rezultatul direct al înțelegerii bazelor epidemiologice, moleculare și genetice ale unei afecțiuni cu aplicare în practica clinică. Un scop major al următorilor ani va fi înțelegerea etiologiei și patogenezei bolii, precum și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezintă pericol de infecție, deoarece nu mai conțin celule vii. Ca surse de țesuturi și organe, utilizate în transplant ar putea fi utilizate și alte specii de animale. Implantarea intracraniană a celulelor de împachetare murine, conținând gene utilizate în terapia genică retrovirală, aplicată la pacienții cu glioblastom, reprezintă de fapt, o formă de xenotransplant. Cel mai mare pericol al transplantului de celule și organe de la porc la om nu este legat atât de mult de incompatibilitățile fiziologice ale xenotransplantului sau de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dintre ele. Probele corespunzătoare regiunii netraduse 3’ a ARNm reasociază cu cel mai mare număr de fragmente genomice. Familiile multigenice ale clonelor individuale de T. brucei au fost demonstrate prin experiențele de hibridare . Se pune însă problema relației dintre familiile genice care codifică diferitele serodeme. Unele gene VSG și proteinele codificate apar în mai multe serodeme. Altele pot fi unice pentru o anumită serodemă, ceea ce denotă faptul că, spre deosebire de majoritatea genelor și a familiilor genice, cel puțin unele gene VSG evoluează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pune însă problema relației dintre familiile genice care codifică diferitele serodeme. Unele gene VSG și proteinele codificate apar în mai multe serodeme. Altele pot fi unice pentru o anumită serodemă, ceea ce denotă faptul că, spre deosebire de majoritatea genelor și a familiilor genice, cel puțin unele gene VSG evoluează foarte rapid. Ori de câte ori o clonă de Trypanosoma își modifică tipul variant de antigen, are loc represia genei VSG care a fost exprimată anterior și inducția activității unei gene care codifică o nouă variantă antigenică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de flagelină este rezultatul unor procese de inversie a promotorului prin care operonul H2 este indus și respectiv, represat. Pentru schimbarea tipului sexuat la drojdia de bere Saccharomyces cerevisiae , segmentele cromozomale care conțin genele și promotorii sunt desprinse din locusul genic de rezidență printr-un sistem enzimatic specific bazat pe endonucleaze și sunt inserționate într-un situs de activare, prin intervenția unor enzime specifice. Trypanosoma a adoptat, cu unele modificări, acest ultim mecanism pentru procesul de inactivare/activare (switching) al genelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la nivelul unei alte telomere, pentru a fi exprimate. Astfel, expresia unei gene VSG singulare necesită în primul rând localizarea ei într-o regiune telomerică corespunzătoare. În al doilea rând, este esențial ca regiunea telomerică să fie activată pentru expresia genică. A treia condiție pentru exprimarea unei gene VSG este ca genele omologe de la nivelul altor regiuni telomerice potențial active să fie silențiate. Deși sunt cunoscute mai multe căi pentru inserția genelor VSG în regiuni telomerice cu potențial de activare, modalitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru exprimarea unei gene VSG este ca genele omologe de la nivelul altor regiuni telomerice potențial active să fie silențiate. Deși sunt cunoscute mai multe căi pentru inserția genelor VSG în regiuni telomerice cu potențial de activare, modalitatea în care expresia genică în acele regiuni este activată sau represată nu este cunoscută. Unele experiențe recente sugerează că modificările epigenetice la nivelul resturilor citozină din regiunile telomerice ar putea fi asociate cu absența expresiei genice. Regiunile telomerice silențiate și cele transcrise activ au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu potențial de activare, modalitatea în care expresia genică în acele regiuni este activată sau represată nu este cunoscută. Unele experiențe recente sugerează că modificările epigenetice la nivelul resturilor citozină din regiunile telomerice ar putea fi asociate cu absența expresiei genice. Regiunile telomerice silențiate și cele transcrise activ au sensibilitate diferită la acțiunea endonucleazelor de restricție. Inserția unei copii a genei VSG în situsurile telomerice potențial active se realizează pe diferite căi. O copie a unei gene silențiate de bază numită
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
electroforeză în gel cu câmp pulsatoriu, precum și prin blotting ADN (fig. 15.3). Transpoziția duplicativă a unei copii a genei pentru VSG implică, alături de împerecherea dintre repetițiile în tandem lungi de 76 perechi de baze, de pe partea 5’ a secvenței genice și recombinarea omologă între capătul 3’ al unității transpozate și capătul 3’ al VSG pe care aceasta o înlocuiește. Datorită migrației catenei, punctul de cross-over al recombinării poate să apară, în principiu, oriunde în regiunea omologă, care se extinde în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
oriunde în regiunea omologă, care se extinde în regiunea codificatoare 3’, spre terminalul regiunii netraduse. Astfel, orice copie exprimată, desemnată ELC (Expressed Linked Copy) poate fi alcătuită dintr-un amestec de secvențe, unele derivate de la gena veche, altele de la copia genică nou-venită. Apar astfel două elemente care contribuie la presiunea selectivă pentru conservarea capătului 3’, unul reprezentat de menținerea structurii terminalului carboxi- al VSG și altul reprezentat de menținerea unei secvențe care promovează recombinarea omoloagă. Lungimea ADN dintre regiunea codificatoare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]