11,589 matches
-
din pedagogie un om, să faci un om dintr-un candidat la geniu... să faci oameni, oameni din carne și oase; cu partenerul vieții tale să-i faci, în dragoste, în dragoste, în dragoste și nu în pedagogie! Geniul! Vai, geniul! Geniul se naște și nu se face, și se naște dintr-o îmbrățișare, cea mai intimă, cea mai drăgăstoasă, mai adâncă decât a celorlalți; se naște dintr-o clipă pură de amor, de amor pur, sunt sigur de asta; se
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
pedagogie un om, să faci un om dintr-un candidat la geniu... să faci oameni, oameni din carne și oase; cu partenerul vieții tale să-i faci, în dragoste, în dragoste, în dragoste și nu în pedagogie! Geniul! Vai, geniul! Geniul se naște și nu se face, și se naște dintr-o îmbrățișare, cea mai intimă, cea mai drăgăstoasă, mai adâncă decât a celorlalți; se naște dintr-o clipă pură de amor, de amor pur, sunt sigur de asta; se naște
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
se naște dintr-o îmbrățișare, cea mai intimă, cea mai drăgăstoasă, mai adâncă decât a celorlalți; se naște dintr-o clipă pură de amor, de amor pur, sunt sigur de asta; se naște din impulsul cel mai inconștient. La zămislirea geniului, părinții pierd conștiința; numai cei care o pierd când se iubesc, cei care ca în vis se iubesc, fără umbră de veghe, zămislesc genii. Ce păcat că datoria de a demisiona mâine nu-mi permite să dezvolt această luminoasă teorie
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de amor pur, sunt sigur de asta; se naște din impulsul cel mai inconștient. La zămislirea geniului, părinții pierd conștiința; numai cei care o pierd când se iubesc, cei care ca în vis se iubesc, fără umbră de veghe, zămislesc genii. Ce păcat că datoria de a demisiona mâine nu-mi permite să dezvolt această luminoasă teorie! La zămislirea geniului trebuie ca părinții să cadă în inconștiență; cel ce știe ce face când face un copil, nu va face geniu. La
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
conștiința; numai cei care o pierd când se iubesc, cei care ca în vis se iubesc, fără umbră de veghe, zămislesc genii. Ce păcat că datoria de a demisiona mâine nu-mi permite să dezvolt această luminoasă teorie! La zămislirea geniului trebuie ca părinții să cadă în inconștiență; cel ce știe ce face când face un copil, nu va face geniu. La ce gândea tatăl meu când m-a zămislit ? La cariocineză 26 sau lucruri din astea, desigur; la pedagogie, da
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
zămislesc genii. Ce păcat că datoria de a demisiona mâine nu-mi permite să dezvolt această luminoasă teorie! La zămislirea geniului trebuie ca părinții să cadă în inconștiență; cel ce știe ce face când face un copil, nu va face geniu. La ce gândea tatăl meu când m-a zămislit ? La cariocineză 26 sau lucruri din astea, desigur; la pedagogie, da, la pedagogie; îmi spune conștiința! Și așa am ieșit! Sunt un mizerabil, un infam, am comis o infamie... !". Sosește ora
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
don Fulgencio, nici don Tenebrencio ce să mă facă să pierd, nici nu se va atinge de alți copii. Îl voi educa eu, eu singur, căci îmi va fi de folos experiența trecutului, îl voi educa eu dacă va ieși geniu, Petrilla; te asigur că fiul tău va fi geniu și nu se va îndrăgosti stupid; îl voi face geniu. Cu care Petrilla pleacă consolată, dorind a îndeplini totul bine. Când Marina află totul și marea decizie a soțului său, îl
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să pierd, nici nu se va atinge de alți copii. Îl voi educa eu, eu singur, căci îmi va fi de folos experiența trecutului, îl voi educa eu dacă va ieși geniu, Petrilla; te asigur că fiul tău va fi geniu și nu se va îndrăgosti stupid; îl voi face geniu. Cu care Petrilla pleacă consolată, dorind a îndeplini totul bine. Când Marina află totul și marea decizie a soțului său, îl îmbrățișează mai întâi pentru aceasta, pentru nobilul spirit pe
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Îl voi educa eu, eu singur, căci îmi va fi de folos experiența trecutului, îl voi educa eu dacă va ieși geniu, Petrilla; te asigur că fiul tău va fi geniu și nu se va îndrăgosti stupid; îl voi face geniu. Cu care Petrilla pleacă consolată, dorind a îndeplini totul bine. Când Marina află totul și marea decizie a soțului său, îl îmbrățișează mai întâi pentru aceasta, pentru nobilul spirit pe care îl demonstrează, și cade apoi plângând în brațele celei
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Însemnări pentru un tratat de cocotologie, Editura Institutul European, Iași, 2011. Traducere și note de Carmen Bulzan, cu o prefață de Teodor Dima. 2 Teoria geniului, a cărui paternitate o datorăm lui Schopenhauer, este acceptată de Nietzsche în concepția sa despre supraom, apoi de ideologia nazistă a superiorității rasei. 3 "Eu însă vă spun: oricine se mânie pe fratele său, vrednic va fi de judecată; și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
sacralitatea lor, participând la legătura omului cu divinitatea. Pentru societățile arhaice, mitul nu constituie o simplă povestire, o ficțiune, este realitatea însăși. Istoria culturii umane nu a conservat aceste mituri nescrise, ci pe cele „povestite” și, prin urmare, modificate grație geniului creator al lui Homer, Hesiod, Stesihoros, Solon, Simonide, al tragicilor greci. Erau mituri străvechi, din etapa preliterară miceniană, transmise oral prin aezi și rapsozi. De la miturile „vii” se ajunge așadar la literaturizarea lor, termenul „mythos” căpătând sensurile „fabulație”, „ficțiune”2
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
petic de cer" ce-?i este Ing?duit din imensul orizont al universalit??îi: „Deasupra tuturor gloriilor efemere ?i de?ert?ciunilor legate de patimile noastre omene?ți, un singur punct r? mane fix, necl?tinat de nici o catastrof? istoric?: geniul. Vechea Helad? a pierit de mult, dar geniul lui Homer, al lui Eschil sau al lui Platon a supravie?uit tuturor naufragiilor ?i va supravie?ui chiar dac? ultimul descendent al Greciei clasice va fi ?ters de pe suprafa?a p
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din imensul orizont al universalit??îi: „Deasupra tuturor gloriilor efemere ?i de?ert?ciunilor legate de patimile noastre omene?ți, un singur punct r? mane fix, necl?tinat de nici o catastrof? istoric?: geniul. Vechea Helad? a pierit de mult, dar geniul lui Homer, al lui Eschil sau al lui Platon a supravie?uit tuturor naufragiilor ?i va supravie?ui chiar dac? ultimul descendent al Greciei clasice va fi ?ters de pe suprafa?a p?mântului. Lumea medieval? a disp?rut de mult
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
preo?îi ?i regii c? utau „al vie?îi În?eles". Singura dintre cet??ile lumii antice pe care Eminescu o descrie În toat? m?re?ia ?i splendoarea să, este cea a vechilor poe?i Grecia antic?, expresie a geniului uman devenit cântec ?i poezie. Chiar dac? vechea Grecie, „cu domele sale albe str?lucind În lumina soarelui" s-a risipit În undele m?rii, cântecele lui Orfeu, preschimbate În murmurul valurilor, o redau nemuririi, amintind mereu c?, odinioar? „pe
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cum reu???te Eminescu s? creeze spa?îi poetice unice folosind mereu acelea?i elemente de peisaj (luna, soarele, stelele, p?durea, codrul, lacul, teiul etc.) reprezint? una dintre coordonatele artistice care confer? unicitate operei sale; este vorba despre capacitatea geniului s?u poetic de a proiecta propriile st? ri ?i tr?iri suflete?ți asupra universului descris. Orice peisaj este o stare a sufletului" afirmă Amiel, referindu-se la proiec?ia subiectiv? a eu-lui asupra spa?iului descris. Iar sentimentul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o natur? care prin ea Ins??i se sustrage trecerii timpului ?i pe de alt? parte de for?a crea?iei artistice (simbolizat? de Orfeu), cetatea Greciei era, În aceast? lumea a libert??îi ?i frumuse?îi, un simbol al geniului uman constructiv devenit cântec ?i poezie. ??scut? din „Întunecată mare", cetatea care „poart?-n ceruri a ei temple ?-a ei sarcini de ninsoare" are privilegiul de a se Întoarce tot În natur?, În marea care-i cânt? „sublima durere" din
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
motivelor ?i a temelor crea?iei eminesciene este mult mai cuprinz?toare. Astfel, G. C?linescu identific?, sub genericul „teme romantice": „facerea ?i desfacerea", „luna", „lumile siderale", „muzică sferelor", „cristalul", „regnul vegetal", „straturile", „mortul frumos, viul cadaveric", „dublul", „magnetismul", „nebunia", „geniul", „femeia titanic?", „omul ve?nic", „speran?a", „iubirea", iar sub sintagma „cadrul fizic" „somnul", „visul", „doma ?i apă", „zborul uranic", „halucina?îi de timp ?i spa?iu", „erotică", „Venera serafic?" ?i „cadrul psihic"„germina?ia", „geologia s?lbatic?", „borealismul", „floră
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
col? al universului, alteori „tentativă conținu? de a cosmiciza spa?iul", n?scut? din „instinctul creator, demiurgic", din dorin?a de a da via?? oric?rui spa?iu inert, de a crea in-creatul prin „originalitatea, ineditul, for?a creatoare" a geniului s?u poetic. Alteori descoperim În paginile crea?iei lirice eminesciene o autentic? „viziune arhitectonic?" (Zoe D.Bu?ulenga ) a poetului Amphion ce construie?te În imagina?ia să peisaje „transcendente" (G. C?linescu), fantastice situate În inima p? mântului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
destin amar, st?pane?te lini? tita ?i str?lucitoarea privire a lunii simbol al unei naturi impasibile: „ ?i pe to?i ce-n ast? lume sunt supu?i puterii sor?îi Deopotriv? -i st?pane?te rază ta ?i geniul mor?îi!", spre lumină c?reia sufletul poetului se opre?te Ins?, ca În fă?a unui vis, cu uimire ?i Încântare: „Între ziduri, printre arbori ce se scutur? de floare, Cum revărs? luna plin? lini?tita ei splendoare! Mii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
veac", fie s?răci ce cuget? la „ziua cea de mâine", cu to?îi Împ?rt??esc aceea?i soart?: „ De?i trepte osebite le-au ie?it din urna sor? îi, Deopotriv?-i st?pane?te rază ta ?i geniul mor? îi; La acela?i ?ir de pătimi deopotriv? fiind robi, Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi! ". Exist? Ins? o cale de a transcende „multiplicitatea dezordonat?? ?i contradictorie a aparen?elor" cunoa?terea, mediat? prin contemplă?ie: „??ci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
aceea?i soart?: „ De?i trepte osebite le-au ie?it din urna sor? îi, Deopotriv?-i st?pane?te rază ta ?i geniul mor? îi; La acela?i ?ir de pătimi deopotriv? fiind robi, Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi! ". Exist? Ins? o cale de a transcende „multiplicitatea dezordonat?? ?i contradictorie a aparen?elor" cunoa?terea, mediat? prin contemplă?ie: „??ci În propria-ne lume ea deschide poartantr? rii". Identificându-se astfel cu Eul universal, poetul într? În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este prin urmare, aceast? expresie superioar? a „nep??? rii triste" {,, Piar?-mi ochii tulbur?tori din cale; / Vino iar În sân, nep?sare trist?; Că s? pot muri lini?țiț, pe mine /Mie red?-m?! "): „Asta vrea s? spun? abstragerea geniului, triumful spiritului care I?i Învinge, prin chiar faptul de a-lgândi ?i de a-l cuprinde, tragicul existen?ei". „Imagine-cheie a viziunii fantastice a lui Eminescu", lumina lunii coexist? În poezia să „că o virtute În acela?i timp evocatoare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cer steaua depinde ?i Îmbla scriind soarta a omului n?scut. Cand moare a lui suflet aripele ?i-a-ntins ?i renturnând În ceruri pe drum steaua a stins ". (Povestea magului c???tor În stele) Excep?ie face omul de geniu a c?rei patrie originar? nu este steaua-Înger, ci gândul ce descinde din esen?a superioar? a demiurgului: „ ??-n lumea dinafar? tu nu ai mo?tenire, A pus În tine Domnul nemargini de gandire. [...] Ast? nem? rginire de gand ce
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu str?lucirea razelor sale, Luceaf?rul este În poezia lui Eminescu steaua a ??rei lumin? nu va pieri niciodat?, Întruchipând Ideea, esen?a metafizic? a luminii, simbol al spiritului divin „destinat s? se Întrupeze cu lumina să pur? În geniu". În mijlocul miilor de stele sortite pieirii, Luceaf? rul e rază de lumin? desprins? din fuiorul ve? niciei: „ Un cer de stele dedesupt Deasuprai cer de stele ??rea un fulger nentrerupt ???? citor prin ele", este lumina care d? orizont spa? iului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
să Îl călăuzească, a Început cu Alboiu, apoi l-a luat pe Ion Gheorghe, a continuat cu Păunescu și cu Dinescu, pe Spinoza l-a abandonat repede, considerându-l prea sumbru, a trecut apoi la Camil Petrescu, la Somerset Maugham (Geniul și zeița, din păcate) și aidoma s a oprit la Nichita Stănescu, la Nietzsche (degeaba), la Marin Preda... Fiara acestei obsesii trebuia să se exprime. Degeaba o disprețuia pe Violeta, fiindcă oricum cuvintele lui nu puteau nimic În preajma ei - iar
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]