3,100 matches
-
recreate, directly or indirectly, an often imaginary journey to exotic locations, to the erotic universe or even to death. The journey is symbolically represented by aquatic or fluid metaphors either related to the passage of time or to memories that get lost. Everything seems to be part of a strange ritual of initiation - strange because, more often than not, it ends in failure or disappointment. The poet is generally under the impression that this ordinary world is unfamiliar to him so
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
l-ar ținti cu precizie ar căpăta o notorietate temporară, figurând pe o listă care, pentru câteva clipe, îi va apărea cititorului oarecare ca o parte a unui total, o unitate în atât de interesanta sumă totală a victimelor" (Regular GET NO GLORY 171). Prin aceasta Crane intuia una din consecințele epistemolgice cu efecte foarte adânci în curentul principal al jurnalismului practicat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, și anume că o știre despre faptele din lumea înconjurătoare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Battery, New York City (marele centru de imigrare Ellis Island fiind pe atunci în curs de renovare, în urma unui incendiu). Astfel, Cahan nu a scris numai despre experiența evreilor în SUA, dar și despre experiența altor grupuri etnice. În "Can't Get Their Minds Ashore" ("Cei care nu pot ajunge la țărm și cu mintea", n. trad.), "Cahan surprinde natura poliglotă a imigrării din acea perioadă. Acesta adoptă ceea ce la prima vedere e departe de a fi o abordare sofisticată, descriind consecutiv
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și moartea obiectivată, printre alte abstractizări. Acest articol amintește de observația lui Stephen Crane cum că mortalitatea obiectivată din curentul dominant al jurnalismului devine, în cele din urmă, puțin mai mult decât "cifrele din suma interesantă a oamenilor uciși" (Regulars get no glory, 171). "Detaliul intuit" al lui Hemingway este într-un contrast puternic cu "înțelegerea" faptelor abstracte a lui Linton Wells. Aceeași analiză ar putea fi aplicată și în cazul articolului care urmează după cel al lui Hemingway, un reportaj
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
publicat în ziare, "informație" cu un statut fenomenalist, era corect, existând o singură scăpare: includea și singura victimă ce trebuia să figureze pe lista morților. Dar această informație reprezenta o singură "unitate din suma totală, mai interesantă, a răniților" (Regulars Get No Glory - Soldații nu primesc nici o glorie, n. trad. 171). Mai mult, după cum remarca John Hellmann, "adevărul mai mare" al lui Talese este "o formulare esențială a nevoii ce i-a determinat pe noii jurnaliști să renunțe la limitările jurnalismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Which Is to Come, Ed. James Blanton Wharey, ediția a 2-a, Oxford: Oxford UP, 1960. Bush, Douglas, English Literature in the Earlier Seventeenth Century, 1600-1660, ediția a 2-a rev., ed. Oxford: Oxford UP, 1962. Cahan, Abraham, "Can't Get Their Minds Ashore", Commercial Advertiser 11 Noiembrie 1898, Grandma Never Live in America: The New Journalism of Abraham Cahan, Ed. și introducere de Moses Rischin, Bloomington: Indiana UP, 1985, 113-16. ―, "Pillelu, Pillelu!", Commercial Advertiser 1 Aprilie 1899, Grandma Never Live
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Related Pieces, Ed. R. W. Stallman și E. R. Hagemann, New York: New York UP, 1966. ―, "The Open Boat", Scribner's Magazine Iunie 1897, Retipărit în Great Short Works of Stephen Crane, Introducere de James B. Colvert, New York: Harper, 1968, 277-302. ―, "Regulars Get No Glory", New York World 20 Iulie 1898, Retipărit în Reports of War: War Dispatches: Great Battles of the World, Charlottesville: UP of Virginia, 1971, Vol. 9 din The University of Virginia Edition of the Works of Stephen Crane, Ed. Fredson
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
remarcabilă amplitudine, circumscrisă unui evantai problematic divers, acoperind fapte istorice disipate de-a lungul a peste o mie de ani. Între altele, în cuprinsul prezentei lucrări autorul abordează chestiuni legate de identitatea etnico-culturală a ausonilor, raporturile de convergență dintre etnonimele geți și goți, avatarurile elementului vlah răspândit în zona Muntelui Sinai, contactele dintre autohtoni și migratorii pătrunși din stepele eurasiatice, caracterul vasalității colectivităților agricole față de neamurile nomade, mentalul comunită ților protoromânești și românești în epoca crepusculară a migrațiilor, raporturile politice ale
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
frate apărut să-i năruie visele, se situază între anii 1086 - 1091, când Imperiul Bizantin reușește să-i invingă pe barbari și să se statornicească temeinic la Dunărea de Jos . Pentru Ana Comnena, pecenegii sunt sarmați și misi, iar cumanii geți ; ungurii sunt daci, localnicii nu sunt denumiți, fiind considerați ca rebeli, răsculați impotriva imperiului.Ceea ce surprinde este nu atât limbajul arhaizant, cât faptul că acesti barbari - pecenegii și cumanii - “având liniște au arat pamântul, semănând miei și grâu” . Or, din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
discuție era în uz și la mare cinste, din moment ce Ovidiu, poetul exilat la Tomis de Augustus, invoca pe ausoni în versurile sale. În legătură cu exilul lui Ovidiu sunt de reținut cel puțin două aspecte legate de istoria geților : primul se referă la faptul că limba geților era suficient de evoluată ca să poată fi turnată în versuri, Ovidiu învățând limba “barbarilor” geți și scriind în această limbă, dar scrierile lui în getă s-au pierdut, iar al doilea aspect
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din moment ce Ovidiu, poetul exilat la Tomis de Augustus, invoca pe ausoni în versurile sale. În legătură cu exilul lui Ovidiu sunt de reținut cel puțin două aspecte legate de istoria geților : primul se referă la faptul că limba geților era suficient de evoluată ca să poată fi turnată în versuri, Ovidiu învățând limba “barbarilor” geți și scriind în această limbă, dar scrierile lui în getă s-au pierdut, iar al doilea aspect se referă la faptul că geții știau să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sale. În legătură cu exilul lui Ovidiu sunt de reținut cel puțin două aspecte legate de istoria geților : primul se referă la faptul că limba geților era suficient de evoluată ca să poată fi turnată în versuri, Ovidiu învățând limba “barbarilor” geți și scriind în această limbă, dar scrierile lui în getă s-au pierdut, iar al doilea aspect se referă la faptul că geții știau să asculte poezie și să facă aprecieri asupra conținutului. Dacă Ovidiu n-ar fi scris Ars
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că limba geților era suficient de evoluată ca să poată fi turnată în versuri, Ovidiu învățând limba “barbarilor” geți și scriind în această limbă, dar scrierile lui în getă s-au pierdut, iar al doilea aspect se referă la faptul că geții știau să asculte poezie și să facă aprecieri asupra conținutului. Dacă Ovidiu n-ar fi scris Ars amandi ( Arta de a iubi - n.a.), e problematic să fi avut asemenea informații despre strămoșii noștri direcți. Iată ce scrie Ovidiu în “Tristele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ars amandi ( Arta de a iubi - n.a.), e problematic să fi avut asemenea informații despre strămoșii noștri direcți. Iată ce scrie Ovidiu în “Tristele” : “Ce trebuie să faceți voi, cei născuți în cetatea ausonică / dacă astfel de fapte îmblânzesc pe geții sălbatici” , iar în “Epistulae ex Ponto” Scrisori din Pont, de la Marea Neagră ) scrie : “Cei mai mulți oameni de pe aici nici nu se sinchisesc de tine / prea frumoasă Romă și nu se tem de armele soldatului ausonic” . Este adevărat că “cei de pe aici”, din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
unguri . Cât privește teoria formării poporului și a limbii române în sau și în Panonia, ar putea fi susținută numai dacă se admite că Panonia a fost o subarie a Romaniei Orientale, în care populația romanizată a tracilor, missilor, ilirilor, geților și dacilor deveniți latinofoni s-a putut mișca în voie în acest spațiu, ca spațiul lor istoric, până la trecerea slavilor la sudul Dunării,la anul 602, dar și după această dată, deoarece nu este firesc să privim venirea slavilor ca
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Panoniei, în Ardeal, Moldova și Țara Românească, în momentul venirii ungurilor, Schlözer îi identifică cu dacii latinizați : “Acești valahi nu sunt nici bulgari nici wälche (celți), ci vlahi, urmași ai marei și străvechei seminții de popoare a tracilor, dacilor și geților, care și acum își au limba lor proprie și cu toate asupririle, locuiesc Valahia, Moldova, Transilvania și Ungaria în nunăr de milioane. Vor fi fost, timp îndelungat, apăsați de goți și apoi de huni și de alții; de toți însă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
limba lor proprie și cu toate asupririle, locuiesc Valahia, Moldova, Transilvania și Ungaria în nunăr de milioane. Vor fi fost, timp îndelungat, apăsați de goți și apoi de huni și de alții; de toți însă „s-au eliberat” . CONFUZIA DINTRE GEȚI ȘI GOȚI SAU CUVÂNT ÎMPREUNĂ DESPRE COSMETIZAREA ISTORIEI Căutând prin pâcla vremii urmele geto-dacilor și urma Daciei lor, căci despre o Geție documentele antice nu vorbesc, semn că Strabon, geograful, a avut dreptate să zică ce-a zis că, adică
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ȘI GOȚI SAU CUVÂNT ÎMPREUNĂ DESPRE COSMETIZAREA ISTORIEI Căutând prin pâcla vremii urmele geto-dacilor și urma Daciei lor, căci despre o Geție documentele antice nu vorbesc, semn că Strabon, geograful, a avut dreptate să zică ce-a zis că, adică, geții și dacii sunt unul și același popor, vorbesc aceeași limbă, mare mi-a fost mirarea să aflu că Dacia noastră care o știm de la Burebista și Decebal, a migrat spre nord-vest, iar cronicarii medievali, iscoditori de legende și genealogii, au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în Danemarca, căreia i- au zis Dania - Dacia. Ba și români de-ai noștri, contemporani, cu înclinație și prea plecare apuseană au zis că, dacă Dania este Dacia din nordvestul Europei, atunci trebuie să căutăm originea dacilor printre germani, iar geții sunt altceva, veniți ca indo-europeni mai târziu cu o mie de ani față de daci, dar că, trăind împreună, au vorbit aceeași limbă , dându-se ca autoritate numele lui Barry Cunliffe, care zice că „Dacia a fost o largă confederație de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
îmbrățișată cu entuziasm de reprezentanții Școlii Ardelene, care susțineau, dintr-o pornire națională și politică, puritatea poporului și limbii române, fără să realizeze că furnizau argumente celor care negau autohtonia românilor în propria lor țară. Să fi pierit oare și geții din Câmpia Română, din Dobrogea și cei de pe amândouă maluri ale Dunării? Cine a avut interesul să-i facă pierduți pe strămoșii noștri direcți și să-i arunce într-un colț al istoriei, de unde cu greu și într-un
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
strămoșii noștri direcți și să-i arunce într-un colț al istoriei, de unde cu greu și într-un târziu au fost scoși? Istoricii romani nu aveau interes să vorbească de dacii învinși, mai amintesc doar de dacii liberi, cât despre geți, aceștia vor fi confundați, treptat, treptat cu goții foederați ai Imperiului, care, plecând spre vestul Europei, vor lua cu ei ceea ce nu aveau: un trecut istoric glorios. Încă din vremea lui Traian începuse să se folosească ambele denumiri etnice, când
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fi confundați, treptat, treptat cu goții foederați ai Imperiului, care, plecând spre vestul Europei, vor lua cu ei ceea ce nu aveau: un trecut istoric glorios. Încă din vremea lui Traian începuse să se folosească ambele denumiri etnice, când daci, când geți. Medicul lui Traian, Titus Statilius Crito, care a participat la războaiele daco-romane, numește, în cartea sa „Getica”, pe daci „geți”, iar pe Decebal „căpetenia geților”, și vorbind despre Traian spune că a strivit pe „trufașii geți”. La același autor dacii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
aveau: un trecut istoric glorios. Încă din vremea lui Traian începuse să se folosească ambele denumiri etnice, când daci, când geți. Medicul lui Traian, Titus Statilius Crito, care a participat la războaiele daco-romane, numește, în cartea sa „Getica”, pe daci „geți”, iar pe Decebal „căpetenia geților”, și vorbind despre Traian spune că a strivit pe „trufașii geți”. La același autor dacii liberi din nordul provinciei Dacia erau numiți când „daci”, când „geți” . Făcând parte din marele neam al tracilor, cei mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Încă din vremea lui Traian începuse să se folosească ambele denumiri etnice, când daci, când geți. Medicul lui Traian, Titus Statilius Crito, care a participat la războaiele daco-romane, numește, în cartea sa „Getica”, pe daci „geți”, iar pe Decebal „căpetenia geților”, și vorbind despre Traian spune că a strivit pe „trufașii geți”. La același autor dacii liberi din nordul provinciei Dacia erau numiți când „daci”, când „geți” . Făcând parte din marele neam al tracilor, cei mai numeroși după neamul iuzilor, dar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
etnice, când daci, când geți. Medicul lui Traian, Titus Statilius Crito, care a participat la războaiele daco-romane, numește, în cartea sa „Getica”, pe daci „geți”, iar pe Decebal „căpetenia geților”, și vorbind despre Traian spune că a strivit pe „trufașii geți”. La același autor dacii liberi din nordul provinciei Dacia erau numiți când „daci”, când „geți” . Făcând parte din marele neam al tracilor, cei mai numeroși după neamul iuzilor, dar și dezbinați, numiți „marii anonimi” ai istoriei, cu un rol modest
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]