1,374 matches
-
a transcendat spațiul cartezian pentru a-i întoarce iubirea. Asta mi-a oferit ghețarul în schimbul celei mai pure dintre prietenii. Am mers an de an să schiez în același loc, în care a dispărut prietenul meu. Am sperat că odată ghețarul mă va compensa într-un fel pentru marea mea pierdere. În portofelul scuipat din măruntaiele lui, singura rămășită lumească a prietenului meu, am găsit fotografia. Am trăit ani de zile cu o ființă în două dimensiuni ce mi-a dăruit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
zile cu o ființă în două dimensiuni ce mi-a dăruit dragostea ei deplină. Atât de deplină, încât într-o gară tristă de provincie a eșuat în dimensiunea a treia. Din păcate o uitasem deja, am înțeles prea târziu darul ghețarului... După ce-am abandonat grupul de femei, m-am așezat la o masă pe o terasă; trei bărbați ce semănau întrucâtva între ei stăteau de vorbă, povesteau despre iubitele lor din tinerețe. Cel mai vârstnic se numea sicraN și mototolea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pot protesta, nu pot decât răspunde la întrebările ei directe, ca și cum controlul asupra mea a fost complet luat de ea. Eu devin o biată ființă fără voință și memorie, rătăcită, care nu poate decât să contemple fără să întrebe nimic. Ghețarul Mereu veneam aici primăvara și schiam pe ghețar cu prietenul meu. Veneam an de an și mai vin chiar și acum, deși au trecut douăzeci de ani de atunci, doar că acum vin singur. Ghețarul și-a schimbat între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ei directe, ca și cum controlul asupra mea a fost complet luat de ea. Eu devin o biată ființă fără voință și memorie, rătăcită, care nu poate decât să contemple fără să întrebe nimic. Ghețarul Mereu veneam aici primăvara și schiam pe ghețar cu prietenul meu. Veneam an de an și mai vin chiar și acum, deși au trecut douăzeci de ani de atunci, doar că acum vin singur. Ghețarul și-a schimbat între timp înfățișarea, nu mai este la fel de înfricoșător și straniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
contemple fără să întrebe nimic. Ghețarul Mereu veneam aici primăvara și schiam pe ghețar cu prietenul meu. Veneam an de an și mai vin chiar și acum, deși au trecut douăzeci de ani de atunci, doar că acum vin singur. Ghețarul și-a schimbat între timp înfățișarea, nu mai este la fel de înfricoșător și straniu cum mi s-a părut atunci, în ziua accidentului, și multă vreme după aceea. Cu vârsta, și-a lărgit coapsele de la baza vârfului, iar umerii ascuțiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și-a schimbat între timp înfățișarea, nu mai este la fel de înfricoșător și straniu cum mi s-a părut atunci, în ziua accidentului, și multă vreme după aceea. Cu vârsta, și-a lărgit coapsele de la baza vârfului, iar umerii ascuțiți de ghețar tânăr din trecătoarea stâncilor abisale nu mi se mai păreau atât de amenințători, zăpada și-a pierdut acea consistență rugoasă și cristalină făcând schiurile să geamă la fiecare cotitură. Continui să vin aici să schiez de unul singur, ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
făcând schiurile să geamă la fiecare cotitură. Continui să vin aici să schiez de unul singur, ca să mă pot gândi și să pot fi cu prietenul meu. De fapt, nu știu dacă a fost un accident, cert este că acest ghețar continuă să exercite aceeași fascinație și atracție asupra mea și va continua s-o exercite cât timp voi trăi. Pesemne, continui să vin aici să-mi cer drepturile, ghețarul mi-a luat ceva foarte de preț și eu revin în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu știu dacă a fost un accident, cert este că acest ghețar continuă să exercite aceeași fascinație și atracție asupra mea și va continua s-o exercite cât timp voi trăi. Pesemne, continui să vin aici să-mi cer drepturile, ghețarul mi-a luat ceva foarte de preț și eu revin în speranța să obțin sau să-i pot cere ceva în schimb. Adesea m-am gândit la ghețarul care mi-a dat deja ceva în schimb, trebuie să-mi fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
timp voi trăi. Pesemne, continui să vin aici să-mi cer drepturile, ghețarul mi-a luat ceva foarte de preț și eu revin în speranța să obțin sau să-i pot cere ceva în schimb. Adesea m-am gândit la ghețarul care mi-a dat deja ceva în schimb, trebuie să-mi fi dat, căci așa ar fi corect: să-mi fi restituit ceva în schimbul celei mai pure dintre prietenii, de care ești capabil doar când ești foarte tânăr. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
-mi fi restituit ceva în schimbul celei mai pure dintre prietenii, de care ești capabil doar când ești foarte tânăr. Prin urmare, continui și azi să vin să schiez aici de unul singur, să încerc să înțeleg sensul acestei întâmplări; mesajul ghețarului. Schiam pe văile largi și generoase, prietenul meu, mereu în spate, aluneca exact pe urmele mele, ca într-un ritual. Îmi plăcea să-i ascult scrâșnetul schiurilor cum zgâriau zăpada în urma mea. Și doar schiurile lui făceau un zgomot aparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pârtia nu se mai vedea, era ascunsă de un perete uriaș și gheboșat de stâncă. În fapt, nu părea să fie niciun pericol, căci, imediat sub acest perete monstruos, pârtia oficială se deschidea larg și lin din burta umflată a ghețarului. Acolo l-am pierdut pe prietenul meu. Nu-mi pot explica cum. Căci îmi amintesc perfect și astăzi cum am auzit scrijelitul schiurilor lui în urma mea, după ce-am sărit peste peretele abisal, chiar și respirația i-o mai aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ce ascundea pârtia, l-ar fi devorat, l-ar fi supt cu toată abstracțiunea și ferocitatea lui imaginară, la fel cum Hades a răpit-o pe Persephone din tărâmul celor vii. Tot de-atunci, am început să mă gândesc la ghețar ca la o prezență feminină, la coapsele largi cu formele sale moi și ondulate, la fascinația sa translucidă, rece și devoratoare. Testamentul ghețarului. Fotografia Totuși, o urmă a prietenului meu s-a găsit... Portmoneul său bine închis în buzunarul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
răpit-o pe Persephone din tărâmul celor vii. Tot de-atunci, am început să mă gândesc la ghețar ca la o prezență feminină, la coapsele largi cu formele sale moi și ondulate, la fascinația sa translucidă, rece și devoratoare. Testamentul ghețarului. Fotografia Totuși, o urmă a prietenului meu s-a găsit... Portmoneul său bine închis în buzunarul cu fermoar al pantalonilor a fost găsit în vale, câteva zile mai târziu. Cum a ajuns acolo, cum l-ar fi putut pierde prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a găsit... Portmoneul său bine închis în buzunarul cu fermoar al pantalonilor a fost găsit în vale, câteva zile mai târziu. Cum a ajuns acolo, cum l-ar fi putut pierde prin buzunarul închis etanș este greu de imaginat. Ca și cum ghețarul ar fi scuipat înapoi dintre măruntaiele lui acest obiect contondent, nedigerabil, ce ținea strict de legăturile lui cu această lume. Am intrat în posesia portofelului în care am găsit două obiecte de interes, pe care le mai păstrez și astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
expresive călcau ușor aerul în semn de adio. Aproape că mă enervam când luam fotografia s-o contemplu și mă întâmpina aceeași postură a ei de mai înainte. Am trăit multă vreme contrariat de darul prietenului meu, sau poate al ghețarului, această ființă splendidă, ce trăia aparent numai pentru mine în spațiul ei bidimensional, ce-mi trimitea câte-un semn subtil din lumea ei plată, la fel cum încercăm și noi adesea să transcendem timpul, încercând să ne expandăm fără prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pentru totdeauna. Apoi m-am îndrăgostit aievea de o fată adevărată, nu la fel de frumoasă ca Marny, superficială, extrovertită, exotică și vaporoasă, adică exact ce-mi trebuia ca să ies din această stare de confuzie și dezorientare în care m-a aruncat ghețarul, în care trăiam cu un acut sentiment al pierderii și ireversibilității. Totuși, ea nu avea sau nu o interesa să mă cunoască și să mă înțeleagă cu toate detaliile și subtilitățile ființei mele, așa cum m-a cunoscut Marny. Cu timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
latente, neconcretizate încă, pentru că la ele ne gândim continuu și ne bucură clipa. Pe masă, pe lângă cupele de vin, se află un platou cu banane pentru a reține atenția lui M.M., fotografia unei fete frumoase dăruită prietenului meu de un ghețar, Okurina mototolită, în fața lui sicraN, laptopul, floarea-soarelui și celularul Pulcheriei, o carte pentru copii, intitulată "Darurile Mării", și "Povestea Poveștilor" a lui Creangă, într-o ediție îngrijită cu ilustrații. Și fiecare dintre oaspeții mei țin câte o oglindă cu două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
albe ale vilelor și ale clădirilor de apartamente erau ca niște monolituri temporale cristalizate la marginea drumului. Aici, pe Costa del Sol, nimic nu se Întîmpla de două ori, iar locuitorii pueblelor erau deja doar stafiile lor Înșile. Încetineala de ghețar cu care se mișcau lucrurile pe aici Îmi afectase Încercările de a-l elibera pe Frank din Închisoarea Zarzuella. La trei zile după Înmormîntarea lui Bibi Jansen, am plecat de la hotelul Los Monteros cu o valiză plină de haine curate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de cel mai multe ori, cei mai nemiloși... Ce ciudat că Hazel dă naștere unor astfel de speculații, comentai eu, simțind, în mod ciudat, că băteam câmpii. Eu tot mi-o închipui ca pe un cameleon, sau ca pe un ghețar, practic toată ființa ei e sub apă... Hugo mă urmărea îndeaproape, dar aveam ciudatul sentiment că nu auzea nimic din ceea ce-i spuneam. Și, într-adevăr, comentă, complet în afara subiectului: Chiar n-ai mâncat nimic, nu? Dacă stau să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
idila noastră, Încălzindu-și la soare aripile negre vătămate, cu marginile Înălbite de hibernare, pe speteaza unei bănci din Grădina Alexandrovski; sau dangătele clopotelor catedralei În aerul tăios, deasupra albastrului Întunecat al apelor unduitoare ale Nevei, eliberate cu voluptate de ghețari; iarmarocul din zloata presărată cu confetti de pe bulevardul Gărzii Călare În Săptămâna Mâțișorilor, cu vacarmul lui de scheunături și pocnituri, cu jucăriile lui de lemn, cu strigătele vânzătorilor de rahat și cu acei diavoli cartezieni denumiți amerikanskie jiteli („locuitori americani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
și să încălzească sufletul, gheața se extinde și acoperă sclipirile solare... După cum am spus, ne pîndește un soi de răceală, un îngheț planetar... ai văzut gerurile astea și vremea? Nici soarele nu are cum să schimbe iarna... deși ar trebui. Ghețarii nu sînt veșnici, deși ghețurile polare ar părea astfel... nici soarele nu e veșnic, de altfel... totul în această lume este relativ, trecător și schimbător. Totul este fragil și aparent, iluzoriu și în curs de transformare... mereu altfel, mereu la
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
aparent, iluzoriu și în curs de transformare... mereu altfel, mereu la fel... Chiar și noi, chiar și ceea ce simțim, ceea ce devenim sau sîntem în stare să aducem în această lume, totul este asemenea soarelui care pare infinit de luminos sau ghețarilor care rămîn încremeniți în răceala lor din vremuri inimaginabile... ceea ce sîntem depinde de ceea ce simțim, iar înghețul care pîndește în viitor, furtunile de zăpadă, viscolul tăios, noaptea rece a iernii, toate acestea pot fi efecte permanente ale unui exterior sau
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
Un post specializat în "clacă de maidan", cu ciocli profesionalizați, își propune să despice firul în opt. Ce credeți despre cele întîmplate? întreabă o moderatoare, care nu poate deschide gura și vorbește printre dinți. Eu cred că este doar vîrful ghețarului. Este grav că nu se pot preveni astfel de... Sîntem în UE și trebuie să... granița. Cine-i de vină? Evident că PD-L și PSD, monstruoasa coaliție. La vamă se cumpără posturile... Partidele le vînd pe bani grei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nesimțite, ca o șoaptă. Putea să stea minute În șir cu tâmpla sprijinită de umărul meu, iar În secunda următoare ridicării capului să mă privească așa cum te uiți la un străin, ori putea, În decurs de o clipă, să topească ghețarii din mijlocul pupilelor, transformându-i În vulcani mititei aruncători de lavă. Petrecea mult timp la fereastră, fumând și urmărind forfota necuvântătoarelor și, așa cum o vedeam, cu profilul suprapus imaginii orașului dat pierzaniei de miile de mașini, părea o Împărăteasă romană
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și, În câteva secunde, mă trezeam În sufrageria unui războinic Masai, care urmărea Animal Planet pe-o plasmă cât peretele. O eroare de numai câțiva metri a GPS-ului m-a făcut să nimeresc odată nu În inima congelată a ghețarului Uppsala, ci Într-un salon de masaj. Altădată, explorând teritoriile neumblate de pe malurile Amazonului, un trib de indieni m-a Însoțit pe tot parcursul călătoriei, Încercând să-mi vândă o pereche de blugi. Cum ațipeam o jumătate de oră, mă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]