4,138 matches
-
forme de manifestare sau componente ale acesteia: 1. normele: ca standarde de comportament, transformate adesea în prescripții limitative; 2. regularitățile de comportament: ca elemente stabile și repetabile de interacțiune între membrii unei organizații; 3. filosofia: ca set de valori ce ghidează politicile de tratare a angajaților și clienților; 4. valorile dominante: ca valori majore concretizate în produse reprezentative, dar și atitudini; 5. climatul organizațional: ca sentiment general, transmis prin stări psihice sau prin modul de interacțiune a membrilor unei organizați cu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dominante: ca valori majore concretizate în produse reprezentative, dar și atitudini; 5. climatul organizațional: ca sentiment general, transmis prin stări psihice sau prin modul de interacțiune a membrilor unei organizați cu oamenii din exteriorul acesteia; 6. regulile: ca elemente ce ghidează întreaga orientare a organizației. Plecând de la definiția pe care a dat-o culturii organizaționale, Schein consideră că aceasta este un fenomen care există pe mai multe niveluri. El sugerează că există o concretizare a culturii în elemente exterioare individului, dar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
asiduă este centrată pe relația cu clienții și încurajează oamenii să mențină un înalt nivel de angajament în desfășurarea activității. 3. Cultura ca pariu al organizației este asociată organizațiilor cu un mare risc în desfășurarea activității, caracterizate prin procese lente ghidate de prudență. 4. Cultura ca proces este reprezentată de sistemul birocratic clasic. Apărută în același deceniu ca și precedenta clasificare, cea a lui Graves (1986) este bazată tot pe un cvartet. Etichetele tipurilor identificate sugerează un anumit tip de relație
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acțiune pentru modificarea culturii organizaționale" Având în vedere complexitatea subiectului și costurile potențiale deosebit de mari în cazul unei abordări cu un grad avansat de rigurozitate științifică, pentru modificarea culturii organizaționale într-un context strategic dat este preferată o schemă pragmatică ghidată de recomandările lui Schwartz și Davis (1981) și Schein (1986, 1999) și focalizată pe artefactele culturale. Această abordare este cu atât mai justificată cu cât ideea că forma precede conținutul nu e lipsită de sens nici în management. Evaluarea nivelului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de scară - sau din marketing - de exemplu, ciclul de viață al industriei după modelul ciclului de viață al produsului. Se consideră că există un număr de lucrări de management modern, între care Porter (1980, 1985) sau Kotler (2002), care au ghidat dezvoltarea structurii conceptuale a modelelor celor mai cunoscute. Instrumentarul asociat acestor tehnici a fost axat inițial pe utilizarea unei matrice bidimensionale, în care erau poziționate reprezentările entităților de gestionat, familii de produse sau afaceri. Acesta era menit să realizeze următoarele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de portofoliu" Pentru managementul portofoliului de afaceri, bazat pe instrumentarul matriceal, etapa inițială presupune alegerea tipului de matrice care va fi utilizată: BCG, McKinsey, Arthur D. Little sau alte tipuri care nu sunt analizate în această lucrare. Deși poate fi ghidată de mai multe criterii, alegerea cea mai rezonabilă este cea care vizează modelul pentru care sunt asociate cele mai solide competențe de analist în domeniu ale utilizatorului. Cum fiecare tip de matrice ridică numeroase probleme asociate modelului, cea mai „bună
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în Româniatc "10.1.3. Particularități ale structurilor organizaționale în România" Până în 1990, modelarea structurilor organizaționale era o problemă abordată centralizat, fiind asociată cu o decizie exterioară organizației. Decizia „științifică” aparținea, în ultimă instanță, unor decidenți politici, chiar dacă aceștia erau ghidați de tehnicieni ai domeniului. Rezultatul a fost că, după mai multe decenii de conducere „științifică”, s-a ajuns la o relativă standardizare a structurilor organizaționale pentru firmele care aveau un profil al producției asemănător, inclusiv din punctul de vedere al
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
au oferit un sprijin anonim. La Metabras, suportul principal a fost oferit de domnul Adrian Ceposu. A mai fost tracasată sistematic doamna Antonia Ceposu, care a oferit o perspectivă integratoare cercetării. Georgeta Manuela Pora, Dragoș Dedu și Valentin Corban au ghidat eforturile „tehnice” de cercetare pe teren. La ICCO, motorul principal al suportului a fost domnul Doru Acsinte și stafful său, în principal domnișoara Simona Pop, fără a omite contribuția esențială a doamnei Mirela Rădulescu. Alături de ei au fost domnii Cornel
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
producători din țările foste socialiste. Poziționarea producătorului de motoare în filiera economică este relativ dezavantajoasă. Tripleta furnizor-producător-consumator în cazul motoarelor electrice prezintă câteva caracteristici interesante, dar defavorabile verigii intermediare. Presiunile asupra acesteia sunt extreme, dacă nu există politici de atenuare ghidate de stat. Aceste politici ar trebui să reprezinte un sistem coerent de protejare a producătorilor autohtoni prin măsuri antidumping, concomitent cu protejarea principiilor și a corectitudinii pieței libere. În aval există un distribuitor care găsește diferiți utilizatori industriali ce încorporează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu care era firma obișnuită, dar și o reflectare a poziționării firmei într-un mediu concurențial internațional. Dacă până în 1990 exportul firmei se derula prin intermediul unor organizații de comerț exterior de stat și rezultatele erau filtrate de un sistem centralizat ghidat de priorități politice, după 1990 firma a eliminat aceste verigi intermediare și a fost obligată să-și dezvolte competențe comerciale proprii. Statul își pierdea poziția specială în care era și proprietar al firmei, și partener la câștig prin firmele de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și competențe. Chiar dacă au existat forțe centrifuge care însemnau la un moment dat primatul politicului în fața competenței pe linia de producție, nucleul valorilor menționate și grupul purtătorilor lor s-au păstrat. Chiar în anii ’80 mai existau muncitori care erau ghidați de vechile valori interbelice. Deși erau puțini, se putea remarca faptul că erau talonați de un grup mai numeros de salariți intrați în firmă în anii ’50 și ’60, care preluaseră ștafeta sistemului. Aceasta este explicația pentru faptul că în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
principiile după care se conduc în recrutare, se numără și cel potrivit căruia nu se iau oamenii de la concurenți, chiar dacă aceștia par a fi avantajoși din punctul de vedere al experienței profesionale. S-au preferat oameni care dovedesc că sunt ghidați de valori, printre care se include respectul față de muncă, chiar dacă experiența profesională asociată domeniului este deficitară. Seriozitatea și abordarea „corectă” a muncii se consideră că se formează mai greu decât deprinderile tehnice. Pe această linie, se consideră a fi abateri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dezvoltare a unei strategii de același tip pentru viitorul apropiat. Diferențierea este legată de imagine, de stilul de lucru, de gama de produse, dar și de valorile de bază asociate modului în care se percepe afacerea. Direcțiile strategice care vor ghida activitatea viitoare a firmei sunt sintetizate într-o declarație ce pune urmărirea calității în prim-planul preocupărilor. Declarația este transformată în document oficial de lucru. Calitatea este legată de creșterea cifrei de afaceri, a numărului de clienți activi și a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prevenire a actelor de terorism. Firma-mamă ICCO, prin Departamentul de Dezvoltare, realizează coordonarea proiectelor ce implică mai multe firme ale grupului, concentrându-se asupra actvităților de antrepriză generală în construcții industriale și civile. Ea caută noi oportunități de afaceri și ghidează formarea noilor firme din grup. În perspectiva anilor următori, va asigura reprezentarea exclusivă în România a producătorului american de elicoptere Bell Textron. Se va face consiliere, vânzare și suport service pentru toată gama de elicoptere marca Bell. În caseta III
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
promovarea dezvoltării tinerilor; - promovarea activităților fizice și a sportului; - sprijinirea conservării mediului; - furnizarea ajutorului de urgență; - participarea și parteneriatele multisectoriale. Responsabilitatea socială este reflectată în standardele de management corporativ și în cele ale eticii afacerii. Activitatea generală a firmei este ghidată de un număr de nouă coduri și politici generale, ce au fost revizuite în 2004, deși au fost create sau actualizate între 2000 și 2002. Toate acestea, începând cu codul comportamentului în afaceri și codul etic și terminând cu principiile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
culturi de creștere economică bazată doar pe profit, cu efecte negative asupra dezvoltării per ansamblu. În timp, au existat Încercări de uniformizare a politicilor de dezvoltare, un exemplu În acest sens fiind și cel din 1989, după care s-au ghidat Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, ceea ce se numește „Washington Consensus”: disciplină fiscală, eliminarea deficitelor, impozitarea veniturilor pe baza unor rate de profit moderate, rate de dobândă real pozitive, bazate pe condițiile pieței, și nu artificial stabilite, rate de schimb
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Înțeleasă tema sporirii capitalului intelectual prin folosirea cunoașterii. Este știut că În cadrul unei organizații sunt angajați, profesioniști În diverse domenii, care contribuie mai mult la sporirea capitalului intelectual În comparație cu ceilalți colegi. Aceștia, pe lângă rolul lor formal În organizația respectivă, Își ghidează activitatea pe baza principiilor și metodologiei Managementului Cunoașterii. Luând În considerare una dintre proprietățile cunoașterii, aceea de a fi mobilă, este din ce În ce mai important ca acei specialiști cu un nivel ridicat de cunoaștere, cu deprinderi și abilități eficiente, să nu fie
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
căreia Platon concepea cultura. El vede în cultură „un sistem ordonat de sensuri și simboluri în funcție de care se desfășoară interacțiunile sociale”. Platon nu este în acest sens și așa cum se pretinde în genere, autorul unei concepții străine considerentelor pragmatic-istorice care ghidează sistematic modernitatea. Ideile sale rămân fundamental compatibile cu acea știință a guvernării (epitactike téchne) în care a crezut cu toată ființa sa atunci când a propus contemporanilor săi modelul regelui-filosof. Legătura dintre cultură și putere trebuie să-i fi apărut în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
implicată în constituirea mai multor aptitudini complexe (capacitatea de reprezentare spațială poate interveni în aptitudinea pentru arhitectură, pentru mecanică sau chiar pentru anatomie). Diferența ar consta mai curând în perspectiva din care sunt grupate aptitudinile. Din perspectiva psihologului care se ghidează după structura funcțiilor psihice, se disting aptitudinile generale și de grup. Din perspectiva consilierului de orientare școlară și profesională, care se orientează după profesiile existente, sunt utilizate aptitudinile complexe. 2. Aptitudinile generale: inteligențatc "2. Aptitudinile generale\: inteligența" 2.1. Definirea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Cu ani în urmă, în didactică era prezentat ca principiu al învățământului și „principiul interesului”, subliniind tocmai însemnătatea acestui aspect pentru trăinicia învățării. b. Un alt aspect îl constituie necesitatea cunoașterii efectelor, a rezultatelor învățării, ele fiind de natură să ghideze eforturile ulterioare. E. Thorndike, cel care a formulat cunoscuta „lege a efectului”, a realizat o experiență simplă. A cerut unor persoane să tragă linii cu creionul pe o coală de hârtie, linii având exact 4 cm. Ele erau însă legate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
largă, aceasta poate fi definită ca fiind relația bazată pe co-împărtășirea unei semnificații. Dacă informația este premisa absolut necesară unui act de comunicare, ea nu este însă și suficientă. Absența înțelegerii acelei informații și a cadrului relațional care să-i ghideze și să-i fixeze semnificația, anulează „starea de comunicare”. O propoziție într-o limbă necunoscută există ca informație, dar, în absența cunoașterii limbii, deci a înțelegerii ei, ea nu ne va comunica nimic. La fel un gest atipic culturii noastre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor grupuri sociale. Ea este o operație cognitivă simplă, care-i ajută pe indivizi să pună ordine în percepțiile lor asupra mediului social. Tajfel a imaginat așa-numita paradigmă a grupului minimal, o situație experimentală în care comportamentul subiecților este ghidat doar de activitatea lor de categorizare. Psihologul social englez a repartizat elevii adolescenți în două grupuri absolut la întâmplare, făcându-i însă pe subiecți să creadă că au fost incluși în grupul „Kandinsky” sau în grupul „Klee”, potrivit preferințelor estetice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
justificată, să-i convingem să abandoneze această idee? Și dacă, dibaci, vom ști să invocăm argumente convingătoare, iar ei se vor declara gata să renunțe la ea, putem avea încredere că decizia aceasta este definitivă și că ea le va ghida de acum înainte comportamentele? Astfel de credințe cu privire la misiunea școlii, la capacitatea proprie de a influența performanța elevilor, la motivația elevilor, la natura cunoașterii apar la orice profesor. Credința este un concept cognitiv și afectiv totodată, căci se referă la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stării învățământului, adresăm profesorilor întrebări despre cauzele reușitei și eșecului școlar în general, ei vor alege mai curând cauze externe (situația socio-economică, mediul familial). Această diferență (grupul elevilor se află sub influența condițiilor sociale, în vreme ce comportamentul unui elev anume este ghidat de cauze interne) mărturisește acceptarea unui determinism social asupra căruia nu se poate interveni. Între cauzele externe pomenite pot apărea și cele ce țin de școală (organizare, înzestrare materială etc). De fapt, și decalajul semnalat mai sus, între atribuirile generale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a făcut din acest fenomen una din temele ei cele mai incitante. Și psihologia procesului educațional îl tratează, demonstrând influența reprezentărilor asupra desfășurării acțiunii educative. În interacțiunile cotidiene, oamenii utilizează adesea credințe și expectanțe (sau așteptări) despre ceilalți ca să-și ghideze conduitele. Acțiunile lor pot face ca partenerii să se comporte în așa fel încât să confirme expectanțele inițiale. Potrivit lui Robert Merton, „autorealizarea profețiilor este la început o definiție falsă a situației, ce produce un nou comportament, iar acesta, la rândul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]