1,784 matches
-
avem parte. Intrarea țării în normalitate înseamnă și o politică fiscală stabilă, eficientă, simplificată și suportabilă. Cerința este exprimată și de asociațiile investitorilor străini care acuză birocrația și corupția din administrația centrală și locală.” Iată în continuare depoziția d-lui Gilbert Wood, președintele Consiliului Investitorilor Străini: „Membrii noștri vin din economii mature și trebuie să se înțeleagă că nu dorim să obținem decât un mediu de afaceri competitiv, și nu tratamente speciale. Ne luptăm pentru acel mediu matur de afaceri pe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
publice 169 Cimitirul Thiais: o reflexie a mozaicului parizian 171 Un Mare Paris? 173 Concluzie 175 Repere bibliografice 177 În aceeași colecție, au mai apărut: Paul Sabourin, Naționalismele europene Jean Cuisenier, Etnologia Europei Daniel L. Seiler, Partidele politice din Europa Gilbert Luigi, Arhitectura în Europa Lucien Sfez, Simbolistica politică Claude-Jean Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare Jean Servier, Magia Christophe Charle, Jacques Verger, Istoria universităților Albert Labarre, Istoria cărții Jean-Paul Willaime, Sociologia religiilor Lucien Sfez, Comunicarea Jean Servier, Terorismul Pierre Albert, Istoria
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Luna pe cer trece [...] sfântă și clară [...],/ Stelele nasc umezi pe bolta senină,/ [...] Streșine vechi casele-n lună ridică 12. Toate aceste imagini, la care se vor adăuga suite întregi susținând demonstrația, trimit în prim-planul raționamentului just al lui Gilbert Durand, după care spațiul e constituțional o invitație la profunzime, la marea călătorie; un exemplu direct și eclatant: Copilul care întinde brațele spre lună are în mod spontan conștiința acestei profunzimi în vârful degetelor, și e mirat doar de faptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ibidem, p. 9. 7 Ibidem. 8 I.D. Marin, op. cit., p. 194-195. 9 Apud G. Călinescu, op. cit., p. 67. 10 Mihai Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 305. 11 Ibidem, p. 304. 12 Idem, Opere I, ed. cit., p. 231. 13 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977, p. 511-512. 14 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 231. 15 Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, loc. cit., p. 11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
11. 105 Idem, Opere I, ed. cit., p. 373. 106 Ibidem, p. 377. 107 Idem, Opere VII, ed. cit., p. 314. 108 Ibidem. 109 Ibidem, p. 300. 110 Ibidem, p. 187. 111 Ibidem, p. 191. 112 Ibidem, p. 139. 113 Gilbert Durand, op. cit., p. 425. 114 Ibidem, p. 427. 115 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 6. 116 Ibidem, p. 54. 117 Ibidem, p. 55. 118 Ibidem, p. 67. 119 Ibidem. 120 Ibidem, p. 75. 121 Lucian Blaga, Spațiul mioritic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a sacrului în cinematograful lui Andrei Tarkovski, ediția a III-a, Prefață de Manuela Cernat, București, Editura Arca Învierii, 2004. * Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Eminescu și romantismul german, București, Editura Universal Dalsi, 1999. * Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Mihai Eminescu, București, Editura Tineretului, 1963. * Durand, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolistică. Imaginarul, Traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, București, Editura Nemira, 1999. * Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Zoe, Eminescu și romantismul german, București, Editura Universal Dalsi, 1999. * Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Mihai Eminescu, București, Editura Tineretului, 1963. * Durand, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolistică. Imaginarul, Traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, București, Editura Nemira, 1999. * Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977. * Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Traducere de Paul G. Dinopol, Prefață de Vasile Nicolescu, București, Editura Univers, 1978
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
În cazul lui B., criticul și romancierul „luptă” de aceeași parte, de multe ori cu arme din același arsenal: cartea are o structură programatic „muzicală”, asemenea operei autorului comentat, lucrează cu un instrumentar critic provenind din aria franceză - critica arhetipală (Gilbert Durand), teoreticienii Noului Roman (Jean Ricardou) -, de asemenea, contextul cultural în care se plasează este cel al culturii franceze (cu trimiteri la Beckett, Gide, Robbe-Grillet și alți scriitori ai Noului Roman), iar „stilul” critic debordează de subiectivitate, înțelegând prin aceasta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
fost publicat în 1791 (partea I aici fiind The Economy of Vegetation). Ambele lucrări conțin germeni ai teoriei evoluționiste. Apare prima lucrare de ecologie oficial recunoscută, Istoria naturii și a trecutului regiunii Selborne / Natural History and Antiquities of Selborne de Gilbert White, în care se descrie fauna și floră zonei (200 ediții, una dintre lucrările cele mai populare din istoria Angliei). ¶ Lavoisier publică Tabelul a 31 de elemente chimice (la acestea a adăugat lumină și căldura, despre care credea că sînt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
incertitudinile științei, Editura Politică, București, 1980 [titlu original: Certitudes et incertitudes de la science, Editions Albin Michel, Paris, 1966] 15. ***Dictionary of Classical Mythology, Brockhampton Press, London, 1995 16. ***Dicționar de fizică, Ion Dima (coordonator), Editura enciclopedica română, București, 1972 17. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală, univers enciclopedic, București, 1998 [titlu original: Leș structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, Paris, 1992/1960] 18. Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Arhetipuri și repetare, univers enciclopedic, București, 1999 [titlu original
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ibid., p. 289. 101 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 16. 102 Ibid., p. 17. 103 William Blake, Cărțile profetice, Cei patru Zoa, IV, 142, p. 243. 104 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 23. 105 Ibid., p. 24. 106 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 128. 107 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 55. 108 Ervin Laszlo, Evolution: The Grand Synthesis, 1987. 109 Iisus însuși le spune Apostolilor: Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Iisus însuși le spune Apostolilor: Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi." (Cf. Ioan, 13,15). Citat de Eliade. 110 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 36 și urm. 111 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 298. 112 Milton, I, 24, 48 și 67 (BCW: 490): "Bowlahoola is nam'd Law by mortals [...] Bowlahoola is the Stomach în every individual man." Foster Damon numește acest exemplu "unul dintre definițiile enigmatice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cunoscute. Beneș (p. 28), căruia i se dă inițiala „N.”, se numea Eduard. Din bibliografie lipsesc memoriile lui Eden (lord Avon), care adaugă unele amănunte despre tratativele de la Moscova cu inflexibilul Molotov, și biografia monumentală a lui Churchill de Martin Gilbert. A fost utilizată ediția Kimball a corespondenței Churchill-Roosevelt, din care vol. III, care cuprinde perioada februarie 1944 - aprilie 1945, se intitulează Alliance Declining. Reproducem aici textul original (în publicația românească, documentele sunt retraduse după o primă traducere în limba franceză
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
semnificație"567. Mircea Eliade a ales această din urmă logică, pentru că a văzut în gândirea simbolică însăși o altă logică decât cea obișnuită. Încercând să descrie această logică a imaginarului, a mitului, a visului, a simbolului, a fantasticului în genere, Gilbert Durand arată 568 că ea este imposibil de asimilat în cadrele logice clasice. În această logică, identitatea are un alt statut, deoarece fenomenele din lumea imaginarului sunt "non-separabile". De asemenea, principiul terțului exclus își pierde valabilitatea, deoarece există aici "o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, vol. 3, 4, Editura Tehnică, București, 1997, 1998. Dumitriu, Anton, Soluția paradoxelor logico-matematice, Editura Științifică, București, 1966. Dumitriu, Anton, "Știință și cunoaștere", în Eseuri, Editura Eminescu, București, 1986. Durand, Gilbert, Aventurile imaginii, Editura Nemira, București, 1999. Dutilh Novaes, Catarina, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în Revista de filosofie, Tom LII, nr. 3-4, București, 2005. Eliade, Mircea, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Sacrul și profanul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
563 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, p. 44. 564 Adrian Marino, op. cit., p. 154. 565 Cf. Sergiu Al-George, op. cit., pp. 182-187. 566 Adrian Marino, op. cit., p. 182. 567 Jean-Jacques Wunenburger, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 259. 568 Gilbert Durand, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică, Editura Nemira, București, 1999, pp. 175-180. 569 Ibidem, p. 178. 570 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, p. 411. 571 Ibidem, p. 412. 572 Sergiu Al-George, op. cit., p. 192. 573 Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
călătoriile descendente Am zăbovit, în două din mai vechile mele cărți 502, asupra „lumii de dincolo”, cu precădere asupra Iadului, loc certificat al supliciilor și al acelei „geografii subpământene”, parte a acelei „geografii legendare, eschatologice și infernale” (de care vorbește Gilbert Durand în Structurile antropologice ale imaginarului), țintă obsesivă a intențiilor de cunoaștere ale oamenilor Veacului de Mijloc, căci - observa B. P. Hașdeu - niciodată Iadul n-a avut atâția vizitatori ca în Evul Mediu. Păcătoșii se chinuiau în acest loc (unul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
GHIGLIONE, R. "L`homme communicant", Paris, Armand Colin, 1986. 48. GHIGLIONE, R.; BONNET, C.T.; RICHARD, J.F. (Eds.) "Traite de psychologie cognitive". „Cognition, representation, communication”. Paris, Dunod, 1990. 49. GIB AKIN - „Varieties of Managerial Learning, Organizational Dynamics”, N.Y., 1982. 50. GILBERT, P., GILLOT, CLAUDINE - „Management des apparences et magie du verbe”, "Le Journal des psychologues", nr.110, 1993. 51. GIRARDET, R. - „Mituri și mitologii politice”, Instit. European, Iași, 1997. 52. GOGUELIN, P. Cent ans du management: auteurs et acteurs, "Le Journal
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
reducerea este de 10 %; • pentru 3 cărți comandate reducerea este de 15 %; • pentru 4 cărți comanate reducerea este de 20 %; • pentru 5 cărți comandate reducerea este de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30%. Colecția ABC • Arhitectura în Europa, Gilbert Luigi, 200 p, 43.000 lei • Comunicarea, Lucien Sfez, 160 p., 46.000 lei • Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand, 176 p., 48.000 lei • Istoria cărții, Albert Labarre, 144 p., 49.000 lei • Magia, Jean Servier, 200 p., 59
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Duane, Career Information, Career Counseling And Career Development, a VI-a ediție, Allyn and Bacon Publishing Company, Massachusetts, 1997. 12. Krumboltz, J. D., Hamel, D. A., Guide To Career Decision-Making Skills, New York: Educational Testing Service, 1977. 13. Landscheere Viviane de, Landscheere Gilbert de, Definirea Obiectivelor Educației, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979. 14. Neenan, Michael; Dryden, Windy, Life Coaching A Cognitive-Behavioural Approach, 2002, Taylor and Francis. 15. Neukrug, Ed., The World Of The Counselor An Introduction To The Counseling Profession, Brooks/Cole
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
pe care am atașat-o atât scrierii eliadești, cât și celorlalte proze grupate sub auspiciile terorii supranaturale. Critica recentă, racordată la gândirea teoretică europeană, a discutat Domnișoara Christina în raport cu sintagmele puse în circulație de marele discipol al lui Gaston Bachelard, Gilbert Durand, i.e. regimul diurn și regimul nocturn, care subîntind imaginarul în ansamblul său. Astfel, Gheorghe Glodeanu pornește de la o confesiune autobiografică a lui Eliade, atribuind regimul diurn personei științifice, iar pe cel nocturn personei artistice a omului de cultură, și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prin ea, să ajute la elucidarea multor probleme specifice construcției metodologiei didactice. Aceasta cu atât mai mult, cu cât pedagogia Însăși, privită Într-o perspectivă praxiologică, nu ar fi altceva decât o „știință a acțiunii aplicată la viața școlară”- după Gilbert Leroy (1974), iar praxiologia didactică- teoria acțiunii didactice (instructive) eficiente. B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogictc " B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogic" Esența și valoarea pragmatică ale metodei nu pot fi deduse decât prin raportare la specificul procesualității
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de predare/Învățare; fiecare este o nouă Încercare de a găsi o cale În acest univers al acțiunii și al creației pedagogice; fiecare metodă reprezintă doar un element al uneistrategii pedagogice mai cuprinzătoare. „Se pare că greșeala didacticii tradiționale - susține Gilbert Leroy - constă nu În faptul că se recurge la Învățământul ex cathedra, ci În extinderea aplicării lui la toate activitățile școlare, admițând că această tehnică poate atinge toate obiectivele.” (1974, p. 84) Învățământul tradițional este criticat tocmai pentru că a recurs
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
descoperire de noi adevăruri - o veritabilă creație intelectuală. Și, În același timp, ca metodă de explorare, de investigație și, abia după aceea, ca un produs finit, ca o sumă de cunoștințe ori ca un ansamblu deadevăruri definitive. Așa cum subliniază și Gilbert Leroy, „...știința nu este atât o acumulare de date și de legi elaborate, ci un fel anumit de a culege datele, de a le interpreta, de a desprinde din ele principii, de a le pune În aplicare la nivelul realităților
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inițiativă și spontaneitate de gândire. Or, dirijarea excesivă, generează pasivism și conformism, oferă doar iluzia participării la descoperirea efectivă a adevărurilor, când de fapt elevilor nu le sunt lăsate decât firimiturile cercetării. Un asemenea pseudodialog nu constituie nimic altceva, după Gilbert Leroy, decât un Învățământ expozitiv camuflat, În sensul că profesorul „Încearcă să-i facă pe elevi să spună ceea ce ar trebui să expună el singur” (1974, p. 29). Cercetările psihopedagogice care s-au Întreprins de mai mulți ani (J. Piaget
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]