2,232 matches
-
munca câmpului, Frosi na din București îl întâlnește pe Iordache pe când se afla la Broșteni la culesul frunzei de dud; la cla ca care se organizea ză în sat pentru prelucrarea lânii, cum este cea organizată în septembrie 1797 de către ginerele lui Rusin Poienaru pentru „prelucrarea unor abale“. Cu această oca zie o serie de flă căi și fete se adu nă la locuin ța acestuia din satul Ulmu, județul Ilfov, inclusiv cumnata venită special din București pentru a-și ajuta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sate limitrofe sau vecine, 2. regiuni apropiate, 3. sate îndepărtate. Pentru familiile boierești această libertate de mișcare este mult mai re strân să, iar frec ven ta rea și cunoașterea tinerilor încep abia după ce părinții și-au dat acordul, iar ginerele a acceptat foaia de zestre. Abia acum tânărul boier începe să-și viziteze viitoarea mireasă, dar ei nu sunt niciodată lăsați singuri, ci întrevederea se desfășoară în prezența mamei sau a unui alt membru al familiei cu menirea clară de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
înzestrat-o și am măritat-o într-o casă bună, după un om de cinste“. alegerea îi aparține boierului, iar fiica și fiul au obligația de a se supune. Iată, de exemplu, cum își alege Constantin Bă lă cea nu ginerele. Tatăl se oprește asupra lui Constantin Racoviceanu din următorul motiv: este fiu de boier „cu iconomie de casă boierească“. Acesta este primul criteriu: junele apar ține aceluiași mediu social, este un boier ca și socrul. Al doilea criteriu este dat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este primul criteriu: junele apar ține aceluiași mediu social, este un boier ca și socrul. Al doilea criteriu este dat de reputația și averea familiei, tatăl socru știe că familia Racoviceanu are o situație economică bună, ceea ce-i va permite ginerelui să înceapă viața pe , propriile picioare cu ajutorul părții de moștenire și a zestrei primite. Din moment ce familia și-a dat acordul și i-a binecuvântat pe tineri, ea nu se poate sustrage de la livrarea celor promise. Boierul adaugă, pentru a fi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
informații despre starea economică și socială, educația copiilor, prestigiul și onoarea familiei. Uneori acestor criterii li se adaugă prietenia existentă deja întrecele două familii și pe care părinții vor s-o întărească printr-o alianță de rudenie. Atunci când își alege ginerele, în persoana lui Costandin Cantacuzino, banul Mihai Cantacuzino mărturisește că admirația sa față de tatăl acestuia a jucat un rol important. El îl prezintă pe Matei Cantacuzino ca fiind un „om deosebit, frumos, cilibiu, blând și înțelept“. Această admirație a trecut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru fete și 19- 20 ani pentru băieți. Ele na Văcă res cu are numai 15 ani atunci când se mărită după banul Mi hai Cantacu zi no. La rândul său, boierul Cantacuzino își mări tă fiica la 14 ani, în timp ce ginerele tocmai împlinise 19 ani, după cum reiese din document. logodna se făcuse cu mult timp în urmă, cele două familii așteptând până „la anul 1769, luna lui noiemvre“ pentru ca băiatul să împlinească vârsta de 19 ani și pentru a se putea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
își vor petrece cea mai mare parte a vieții? Din analiza documentelor de constituire a unei dote și negocierea ei se poate observa că vocea fetei lipsește: „ne-am tocmit și ne-am învoit“, adică eu, tatăl, și cu dumnealui, ginerele meu. Autoritatea acestui „noi“ ne face să credem că fata nu este întrebată și nu se ține cont de consimțământul ei. La rândul său, bărbatul chiar dacă nu se află sub același tip de supraveghere și control, este obligat să aibă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dar este exclus din propria familie, tatăl „gonindu-l de lângă dânsul“. În acest caz, tribunalul ecleziastic trece peste acordul tatălui și peste diferențele sociale, deoarece Voichița Văleanca Cireșeanca nu ar fi avut oricum zestrea necesară pentru a-și găsi un ginere de același rang, în ciuda pretențiilor sociale pe care le afișează. Plus că fata se află însărcinată și, în starea ei, o altă căsătorie nu ar fi fost posibilă prea curând. De altfel, atunci când este vorba de o re lație sexuală
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tinerilor în cauză, cel puțin formal, în țara Românească se trece peste această etapă și numai nesupunerea, de cele mai multe ori a fetelor, ne atrage atenția asupra faptului că învoiala de căsătorie se încheie între părinți sau doar între părinți și viitorul ginere. De altminteri, căsătoria se dovedește a fi un lucru prea serios pentru a fi lăsat la libera alegere a copiilor. Pe scurt, învoiala în tre doi tineri fără acordul părinți lor este considerată nulă. Înțelegerea de căsătorie dintre Stan hol
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiicei sale, Maria, stabilind și ce moșii se vor vinde pentru a-i cumpăra scule sau pentru a i se face nuntă. De asemenea, tatăl revine asupra zestrei celelalte fiice, notând cu atenție ce n-a putut încă să livreze ginerelui, lucruri ce vor fi date de către moștenitorii direcți, anume „țiganii fie-mea Zoiții să-i împlinească după cum scrie în foaia de zes tre și să-i dea și opt iape cu mânji, ce i-am rămas să-i dau și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
socială și economică a unui astfel de document determină „intervențiile“ societății și ale puterii în circumscrierea normativă a foilor de zestre. Prin articolele sale, codul din 1780 împinge actul dotal spre o formă cât mai completă. Pe lângă semnătura obligatorie a ginerelui, alte măsuri vin să acorde valoare și mai mare foii de zestre pe piața matrimonială: prețuirea obiectelor dintrusou, dubla formă - originalul la proprietar, dar o copie trebuie să fie transcrisă în condica unei mănăstiri din apropiere -, obligativitatea fraților de a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
singur fără să aibă nevoie de martori, având în vedere autoritatea numelui său și dre gă to ria pe care o ocupă în apara tul statului. După căsătorie sau la logodnă, el in ter vi ne în funcție de pretențiile viitorului său ginere. Cel de-al doilea tip de act dotal este cel elaborat în interiorul clasei populare. Aici si tua ția se schimbă aproape complet. săraci tot timpul și fără banii necesari unei investiții pe termen lung, țăranii amâ nă, de voie, de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ci și pregătirile pentru Măritișul unei fete. În aces te circumstanțe, foaia de zestre apare ca un document elabrato în pripă și sub presiunea momentului, textul scris lăsând să se întrevadă situația precară a părinților, discuțiile fierbinți din jurul mesei, nemulțumirile ginerilor și socrilor, umilința fetelor. Foa ia de zestre se discută în preziua logodnei, la cârciumă în tre bărbați sau acasă cu vinul și bucatele pe masă pentru a muia pretențiile ginerilor și cuscri lor, sau numai pentru că așa „se cade
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
situația precară a părinților, discuțiile fierbinți din jurul mesei, nemulțumirile ginerilor și socrilor, umilința fetelor. Foa ia de zestre se discută în preziua logodnei, la cârciumă în tre bărbați sau acasă cu vinul și bucatele pe masă pentru a muia pretențiile ginerilor și cuscri lor, sau numai pentru că așa „se cade“. Momentul poartă numele de „învoiala“ sau „tocmea la de la logodnă“. Părinții propun, socrii ridică suma, mamele și fiicele toarnă în pahare și ascultă cu atenție vorbele schimbate cu îndârjire întrecele două
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numai pentru că așa „se cade“. Momentul poartă numele de „învoiala“ sau „tocmea la de la logodnă“. Părinții propun, socrii ridică suma, mamele și fiicele toarnă în pahare și ascultă cu atenție vorbele schimbate cu îndârjire întrecele două părți. Nu me le ginerelui nu este întotdeauna marcat, în mod explicit, în document, deși prezența și influența sa se simt în redactarea finală. Sava Udrescu din Vaideeni, județul Vâlcea, alcătuiește foaia de zestre odată ce a găsit un ginere cu care s-a înțeles. Să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întrecele două părți. Nu me le ginerelui nu este întotdeauna marcat, în mod explicit, în document, deși prezența și influența sa se simt în redactarea finală. Sava Udrescu din Vaideeni, județul Vâlcea, alcătuiește foaia de zestre odată ce a găsit un ginere cu care s-a înțeles. Să-l ascultăm: „viind vremea căsătoriei, ne-am învoit din toate cele ce am mișcătoare și nemișcătoare“. Ginerele nu apare în act, dar prezența sa se întrevede în spatele dia cu lui, urmărind cu atenție dacă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în redactarea finală. Sava Udrescu din Vaideeni, județul Vâlcea, alcătuiește foaia de zestre odată ce a găsit un ginere cu care s-a înțeles. Să-l ascultăm: „viind vremea căsătoriei, ne-am învoit din toate cele ce am mișcătoare și nemișcătoare“. Ginerele nu apare în act, dar prezența sa se întrevede în spatele dia cu lui, urmărind cu atenție dacă toate cele promise sunt trecute cu exactitate, dacă ca li ta tea și cantitatea sunt notate cu grijă. Nu-i mare lucru ceea ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
această scrisoare a noastră la mâna Ghiocii, gineri mieu, precum să se știe că, primind a lua în căsătorie cu a noastră copilă, anume Voica, din cele ce ne-am învoit i-am dat.“ În țe le ge rea încheiată, ginerele primește foaia de zestre ca semn al acceptări învoielii. Amețit și cu foaia de zestre în buzunar, el pleacă spre casă, convins că a încheiat o bună afacere și începe pregătirile de nuntă. Alții își dau seama, o dată euforia evenimentului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s-au îndurat să le ia fiicele în căsătorie. Nu că ar fi urâte, bolnave sau leneșe, au auzit numai lucruri bune despre vrednicia lor, totuși ei sunt bărbații... Returnarea foii de zestre, a doua zi după logodnă, arată supărarea ginerelui, care fie a rupt logodna, fie numai îșimanifestă nemulțumirea față de prestația dotală, și încearcă în acest mod să-și șantajeze socrul pentru a obține mai mult. Alții își justifică gestul prin diverse alte tertipuri. Că erau amețiți în seara cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
moștenitorilor de drept, cu acordul unchilor paterni sau materni, cu știrea vecinilor de moșie. uneori, martorii din foaia de zestre poartă numele de „logoditori“. Actul poa te fi considerat un adevărat contract de căsătorie încheiat întrecele două părți, căci prezența ginerelui este și ea marcată. Momentul căsătoriei unei fete constituie un eveniment deosebit căruia i se acordă toată atenția și importanța cerute. La 14 februarie 1759 și 20 decembrie 1774, adică la o distanță de aproape 20 de ani, două toc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de ani, două toc meli de logodnă au loc în satele Vineți și Răjlețu, ambele din județul Olt, sate veci ne după cum reiese din documente. Deși văduvă și săracă, Rada nu ocolește obiceiul logodnei, așa că la tocmeala măritișului, ea dă ginerelui Mihai și fiicei Stan ca o parte din moșia din sat, de față fiind „toți logoditorii martori“. De partea cealaltă se află Mihai Belu din Răjlețu cu soția sa Stanca care cedează la logodnă „partea mea de moșie zestre Du
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că, cât și prin semnătura din act, că zestrea este cea în scrisă în foaie și nu alta, că alte promisiuni nu s-au mai făcut, că cele două părți își vor asuma obligațiile din ziua logodnei. Cu alte cuvinte, ginerele vaduce la bun sfârșit nunta, iar socrul va livra zestrea promisă. În caz contrar, vor plăti cheltuielile făcute la logodnă și gloaba în valoare de 100 de taleri. Lada de zestre zestrea este un important indicator economic, o mărturie asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o umbrățară, un colan, două paftale. Toate aceste bijuterii sunt din aur, ornate cu cele mai scum pe pietre prețioase: diamante, perle, rubine, safire, smaralde. Numărul acestora crește sau descrește în funcție de poziția ocupată de tată în ierarhia socială, de pretențiile ginerelui. Alte bijuterii originale și scumpe, menite să sublinieze valoarea și bogăția familiei, se adaugă. Apar astfel broșele sub formă de flori sau corpuri cerești (soarele, luna, stelele), bătute cu diamante, ceasornice le din aur și împodobite cu mărgăritare și stele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
necesari cumpărării lucrurilor tipice prezente în orice foaie de zestre. În această situație, valoarea obiectelor este transformată în moșii ce se vor vinde pentru a se cumpăra haine, argintăria sau așternutul. Ele pot în egală măsură să fie păstrate de către ginere, dar cu obligația de a nu cere obiectele de zestre nedate și în locui te cu aceste moșii. În acest mod procedează medelnicerul Costandin Hrisoscoleu la 1792. Nu are să dea fiicei sale rânduiala așternutului, dar îi dă în schimb moșia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
moșia de la Măgureni și 15 pogoane de vie tot în Măgureni. Sau Ecaterina Băleanu care convertește „sculele cele trebuincioase ale zestrei și haine și așternuturi“ în moșiile de la Balaci și de la Zambrica, județul Teleorman, și „care tăite legarii calu de ginere“ în moși i le de la Zmierani și Bălteni, vii și stupi. Maria Căr pi nișan u a pre gă tit totul, sau aproape totul, pentru căsătoria fiicei sale, cu excepția câtorva mărunțișuri, „haine i argintăria mesei și a ca felii și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]