KorAP: Find »[drukola/base=glandă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...222 >

5,548 matches

Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789

opere de cercetare, efectuată la Iași, ne limităm la o expunere succintă a concluziilor acestor investigații. Luând în considerare fiecare glandă endocrină în raport cu bolile psihice, s-au întreprins două mari serii de observații, cea dintâi (I) privind modificările anatomohistologice ale glandelor endocrine în diferite boli psihice, cea de a doua (II) referindu-se la urmărirea evoluției ponderale a acestor glande la alienați. I. În prima categorie a observațiilor anatomopatologice, sau profilat unele concluzii, după cum urmează: În cercetările referitoare la modificările tiroidei

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
fiecare glandă endocrină în raport cu bolile psihice, s-au întreprins două mari serii de observații, cea dintâi (I) privind modificările anatomohistologice ale glandelor endocrine în diferite boli psihice, cea de a doua (II) referindu-se la urmărirea evoluției ponderale a acestor glande la alienați. I. În prima categorie a observațiilor anatomopatologice, sau profilat unele concluzii, după cum urmează: În cercetările referitoare la modificările tiroidei la bolnavii cu tulburări psihice, s-a efectuat ai întâi un studiu de ansamblu care a dus la concluzia

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
fost găsite modificări constante necaracteristice; în demența senilă, tulburări de scleroză sunt caracteristice; în pelagră, tulburările sunt similare cu cele din demența senilă; în oligofreniile grave, sunt frecvente modificări hipofuncționale. În cadrul unei alte categorii de cercetări au fost studiate alterațiile glandelor suprarenale la pelagroși și în alte boli psihice. Constatările au fost considerate ca insuficient de concludente, deși alterațiile suprarenalelor la pelagroși au fost foarte frecvente și în special de tip sclerotic. Pe un lot de o sută de alienați decedați

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
pelagroși au fost foarte frecvente și în special de tip sclerotic. Pe un lot de o sută de alienați decedați s-au constatat, de asemenea alterații la nivelul suprarenalelor, dar nu s-au putut contura concluzii certe. Cercetări privind funcțiile glandelor la bolnavii suferind de demență precoce (schizofrenie) au evidențiat tulburări necaracteristice pentru a se putea stabili oarecare determinisme, dar absența spermatogenezei a fost semnalată ca o regulă. Remarcăm faptul că în concepția lui C. I. Parhon exprimată încă în 1913

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
ca și paralizia generală, o boală generală și nu localizată numai al creier". Școala profesorului C. I. Parhon a studiat și funcțiile paratiroidelor la alienați, neputând constata alterații anatomohistopatologice caracteristice. Studiul epifizei, pe care, încă la 1900, o consideră ca glandă cu secreție internă, nu a dus, de asemenea, la concluzii suficient de precise. II. Cercetările privind modificările ponderate ale glandelor cu secreție internă, prelevate de la bolnavi suferind de variate tulburări psihice, a condus la stabilirea unor corelații între modificările ponderale

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
și funcțiile paratiroidelor la alienați, neputând constata alterații anatomohistopatologice caracteristice. Studiul epifizei, pe care, încă la 1900, o consideră ca glandă cu secreție internă, nu a dus, de asemenea, la concluzii suficient de precise. II. Cercetările privind modificările ponderate ale glandelor cu secreție internă, prelevate de la bolnavi suferind de variate tulburări psihice, a condus la stabilirea unor corelații între modificările ponderale ale unor glande endocrine și boli psihice. S-a constatat, în mod particular, o creștere ponderală a tiroidei în psihozele

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
internă, nu a dus, de asemenea, la concluzii suficient de precise. II. Cercetările privind modificările ponderate ale glandelor cu secreție internă, prelevate de la bolnavi suferind de variate tulburări psihice, a condus la stabilirea unor corelații între modificările ponderale ale unor glande endocrine și boli psihice. S-a constatat, în mod particular, o creștere ponderală a tiroidei în psihozele afective, creștere căreia autorul i-a acordat o semnificație importantă, cele mai mari scăderi ponderale fiind înregistrate la epileptice, fapt asupra căruia C.

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
unor noi orizonturi conferă activității lui C. I. Parhon un factor creator care va fi viu încă mult timp. O serie din aceste lucrări au stabilit corelații neuroendocrinologice (în special acelea privind miopia primitivă), corelații în spiritul concepției despre rolul glandelor cu secreție în determinismul tuturor comportamentelor fiziologice și în special neuropsihice. Sunt remarcabile, de asemenea, cercetările privind dinamica unor elemente (calciu, fosfor, sodiu, potasiu) în afecțiunile nervoase. Unele dintre cercetările reluate mult mai târziu au primit confirmarea timpului. Mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
de cercetări endocrinologice aparținând prof. C. I. Parhon este impresionant. Conform bibliografiei publicate în "Omagiu lui C. I. Parhon" (Editura Academiei Române, 1966), lucrările de endocrinologie ale lui C. I. Parhon sunt clasificate în: Endocrinologie generală; Studii și cercetări privind diverse glande endocrine: tiroidă epifiza paratiroida suprarenale timus pancreas hipofiza ovar Studii asupra constituției și biologiei vârstei; Endocrino-oncologie; Zooși fitoendocrinologie; Cercetări asupra metabolismului intermediar, asupra vitaminelor și fermenților; Cercetări asupra secrețiilor interne a diverselor organe; Studii critice asupra unor distrofii. Cea dintâi

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
ca medic la Spitalul Pantelimon. Un masiv "Traité d'Endocrinologie" (publicat la Iași, la Viața Românească, în 2 volume, 1923) a reunit cea mai mare parte a cercetărilor anterioare cu referire la tiroidă, cuprinzând "Studiul morfologiei normale și patologice a glandei, la om și animale; variațiunile observate în raport cu diferitele stări fiziologice și patologice, vârsta, pubertatea, graviditatea, lactația, regim alimentar, inaniție, tulburările echilibrului glandular, ale sistemului nervos, ale aparatului circulator, respirator, digestiv, renal, genital etc. Un studiu clinic al glandei din aceleași

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
patologice a glandei, la om și animale; variațiunile observate în raport cu diferitele stări fiziologice și patologice, vârsta, pubertatea, graviditatea, lactația, regim alimentar, inaniție, tulburările echilibrului glandular, ale sistemului nervos, ale aparatului circulator, respirator, digestiv, renal, genital etc. Un studiu clinic al glandei din aceleași multiple puncte de vedere. Studiul insuficienței glandei, clinic și experimental, indicându-se modificările încercate de diferitele funcțiuni, aparate, organe, țesuturi, sânge, din punct de vedere funcțional, anatomic și fiziochimic" (C. I. Parhon, "Autoreferat" în "Memoriu de titluri și

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
în raport cu diferitele stări fiziologice și patologice, vârsta, pubertatea, graviditatea, lactația, regim alimentar, inaniție, tulburările echilibrului glandular, ale sistemului nervos, ale aparatului circulator, respirator, digestiv, renal, genital etc. Un studiu clinic al glandei din aceleași multiple puncte de vedere. Studiul insuficienței glandei, clinic și experimental, indicându-se modificările încercate de diferitele funcțiuni, aparate, organe, țesuturi, sânge, din punct de vedere funcțional, anatomic și fiziochimic" (C. I. Parhon, "Autoreferat" în "Memoriu de titluri și lucrări", 1934). În aceeași perioadă, la Socola, a întreprins

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
C. I. Parhon, "Autoreferat" în "Memoriu de titluri și lucrări", 1934). În aceeași perioadă, la Socola, a întreprins lucrări care au abordat timusul, cu funcțiuni încă foarte puțin elucidate, contribuind la cunoașterea mai bună a corelațiilor timo-genitale: Admitem că această glandă intervine prin nucleinele ce le dă organismului atât în spermatogeneză, cât și în modificările ce se petrec în organele genitale feminine în epoca ce precede nidoțiunea și chiar în timpul sarcinii"149. Alte lucrări au studiat efectele ablației organului. Faptul cel

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
lucrări au studiat efectele ablației organului. Faptul cel mai interesant ce reiese din cercetările noastre e scăderea frecventă și uneori foarte importantă a apei din cele mai multe organe (creier-ipofiză, tiroidă, ficat, rinichi, pancreas)... Dacă ținem seama de faptul că timusul e glanda copilăriei, ne putem da seama că el intervine în fenomenul de creștere și de asimilație prin mecanismul hidrațiunei organelor și se poate concepe că involuția lui facilitează deshidratarea organelor, ceea ce constituie unul din caracterele involuției senile". Unele experiențe de hipertimizare

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
necunoscute ale sindromului. De remarcat este afirmația făcută încă în 1939: "Cu oarecare rezerve mi s-a părut a putea conchide că teoria imperfecțiunei hipofizare cea mai conformă cu realitatea, la această imperfecțiune putându-se adăuga, în unele cazuri, insuficiența glandelor sexuale și persistența funcțiunei timusului". Lucrările lui Parhon cu privire la acromegalie au fost incluse în circuitul valorilor universale, fiind citate de Bouchard, Brissoud, Grasset, Biell, Chovet, Pende și alții. Testiculul și ovarul au constituit obiectul unor cercetări susținute efectuate în special

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
intitulat "Asupra unor funcțiuni puțin cunoscute ale ovarelor", C. I. Parhon a emis unele opinii despre rolul complex al ovarelor în economia organismului: În această lucrare ridicăm mi se pare pentru prima oară problema raporturilor constituției somatopsihice și a personalității glandelor endocrine. Credem că ele ne vor putea explica, într-o zi oarecare, diferențele între anumiți indivizi: dezvoltarea mai mare sau mai mică a sistemului osos, a celui pilos, tendința de îngrășare sau slăbire etc. Într-un cuvânt, aceste glande țin

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
personalității glandelor endocrine. Credem că ele ne vor putea explica, într-o zi oarecare, diferențele între anumiți indivizi: dezvoltarea mai mare sau mai mică a sistemului osos, a celui pilos, tendința de îngrășare sau slăbire etc. Într-un cuvânt, aceste glande țin sub dependența lor generală un organism dat. Ele joacă rol însemnat, oricât de curioasă ar părea unora această idee, în formațiunea personalității fiziologice și prin urmare și psihologice a individului". Lucrarea, citată de Moebius (în "Geschlecht und Entartung", Halle

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
constante ale apei și sângelui la animale tratate cu lipoizi orchitici sau efectele grefei testiculare la organismele senile. Împreună cu Mârza și Cahane, C. I. Parhon a studiat implicațiile corticosuprarenale în situații de hiperși hipofuncție sau în relațiile lor cu alte glande endocrine. A mai publicat cazuri de patologie corticosuprarenală, patologie care, în epoca respectivă, abia se delimita. Împreună cu Nițulescu, Mârza, Cahane și Papinian, a abordat diferitele aspecte ale patogeniei pancreatice, puțin cunoscute atunci. Cu Mârza a efectuat cercetări privind corelațiile neuroendocrine

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
crește extraordinar". Într-o altă lucrare de sinteză din aceeași perioadă, se referă la "importanța funcțiunilor endocrine în timpul vieții embrionare și fetale și a rolului lor ăn organogeneză". Publicat în Presse médicale, emite opinia că "în timpul vieții fetale și embrionare glandele endocrine trebuie să intervină de asemenea. Metodele de cercetare în această direcție nu sunt numeroase. Se va putea interveni, spre exemplu, pe embrionii de pește sau de batraciene. Se va profita de cazurile teratologice. Aplazia suprarenalelor în anencefalie ar putea

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
teneur en eau du sang, des organe set des tissus, Mișcarea med. rom. (Craiova), 1935, nr. 9-10, p. 655. 8. C. I. Parhon, Cuvânt înainte (închinat numărului consacrat endocrinologiei), Mișcarea med. rom. (Craiova), 1936, nr. 9-10. 9. C. I. Parhon, Glande de secrețiune internă, București, 1936, p. 32. 10. C. I. Parhon, recherches sur les glandes endocrines pendant la vie intra-utérine (în colaborare cu Abarel), Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie (București, 1939, nr. 7-9, Notes sur

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
de la thyroïdectomie chez les jeunes oiseaux. Les effets sur la croissance ou le développement du plumage. Infantilisme thyroïdien expérimental(în colaborare cu C. C. Parhon), C. R. Soc. Biol., 1924, t. XCI, p. 765. 17. C. I. Parhon, Sur l'état de la glande thyroïde chez les petis issus de deux parents éthyroïdés (în colaborare cu Maria Parhon), Endocr., patol., constituz. (Roma), 1922, an. I. fasc. 2. 18. C. I. Parhon, Note sur l'hyperthyroïdisation expérimentale chez les jeunes animaux (în colaborare cu Maria

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Parhon, Sur la chlorémie globulaire et plasmatique chez les chiens thyro-parathyroïdectomisés (în colaborare cu M. Derevici), C. R. Soc. Biol., t. CI, p. 1181. 44. C. I. Parhon, Constatări histologice comparative asupra diferitelor organe la câinii normali, tratați cu tiroxină (sau glanda tiroidă), parathormona sau cu ambele în același timp (tiroidă, paratiroidele, hipofiza) (în colaborare cu Maria Briese și Zoe Caraman), Comunicare la al XII-lea Congres al Societății Române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie și Endocrinologie, București, 8 oct. 1932. 45. C.

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
oiseaux et la résistance des animaux ainsi traités aux infections spontanées (în colaborare cu Maria Parhon), Comunicare la Société de biologie de Paris, 25 apr. 1914. 48. C. I. Parhon. Essais de culture microbienne sur le milieux glandulaires. Thyroïde (I), Glande surrénale (II) (în colaborare cu E. Savini), Comunicare la Société de biologie, 17 apr. 1915. 49. C. I. Parhon, Testicule, ovaire, foie, glande salivaire (în colaborare cu E. Savini), Comunicare la Société de biologie, 1 mai 1915. 50. C. I.

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
25 apr. 1914. 48. C. I. Parhon. Essais de culture microbienne sur le milieux glandulaires. Thyroïde (I), Glande surrénale (II) (în colaborare cu E. Savini), Comunicare la Société de biologie, 17 apr. 1915. 49. C. I. Parhon, Testicule, ovaire, foie, glande salivaire (în colaborare cu E. Savini), Comunicare la Société de biologie, 1 mai 1915. 50. C. I. Parhon, Absence d'action de la thyroïide sur la mucine in vitro (în colaborare cu Maria Parhon), C. R. Soc. Biol., 3 ian. 1916. 51

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
pathologie et la thérapeutique, Rev. șt. med. (București) 1912, nr. 11. 97. C. I. Parhon, Secțiunea internă a ovarului și opoterapia ovariană, Higiena (București), 1913, nr. 29, p. 1. 98. C. I. Parhon, Asupra acțiunii fiziologice și terapeutice a lipoizilor glandelor genitale, Comunicare la Congresul național de medicină (București), aprilie 1914, 11 p. 99. C. I. Parhon, Involution estivale des caractères sexuels secondaires chez le canard mâle (în colaborare cu M. Parhon), C. R. Soc. Biol., 1922, nr. 37. 100. C. I.

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]