1,314 matches
-
nu vrei. Noi vom veni cu aportul nostru, cu banii munciți și trudiți pe meleagurile străine, pentru a ne ajuta țara, a-i revedea pe cei dragi, a aprinde o lumânare la căpătâiul morților noștri. Pentru a ne reîntâlni cu glia strămoșească, pământul sfânt pe care ne-am născut și am crescut. Cu oamenii în mijlocul cărora am trăit, ne-am îndrăgit și ne-am ajutat reciproc. Dați-ne libertatea de a veni și a pleca din țară atunci când fiecare crede de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al liceului „Radu Negru” din Făgăraș, unul din liceele de elită din Ardeal, Nicolae Petrașcu dă dovadă la carte de un înverșunat sârg, tăcut dar perseverent ca și tăcerea și perseverența milenară ale românului de a nu se clinti de pe glia sa. Rezultatele excepționale nu-l înfumurează ci l călesc pentru ceea ce avea să urmeze. Ceea ce s-ar putea numi un destin activ face să fie coleg de liceu cu un alt făgărășan, Horia Sima, de care va rămâne legat, cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și august 1923, sub conducerea unui comitet. Revista are o orientare tradiționalistă, în articolul Revistele de provincie Grigore Veja subliniind faptul că dacă revistele de „centru” au fost mai ușor influențate de „manierele literare străine”, „provincia e mai aproape de mireasma gliei”. Se publică versuri de Enric Furtună, G. Ranetti, A. Mândru, G. Obreja, C. Crișan, proză de Cornelia Buzdugan și Petru V. Gâdei. Cronica literară este ținută de G. Ranetti. Alți colaboratori: Gh. Bujoreanu, M. Candrea, Virgil M. Duiculescu. D.B.
FREAMATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287082_a_288411]
-
operei lui o formează însă poemele de atitudine, care, în Vatra cu stele (1942), poartă însemne ale luminozității nordice, dar și evidente reminiscențe mioritice. Un lexic suculent îndeamnă retoric spre amintirile copilăriei, spre ieșirea din tristețe și durere, spre imnificarea gliei străbune, cu întreg cortegiul ei de frumuseți baladești și de fapte eroice. Cuvinte ca „baladă”, „legendă”, „stele” și „toamnă” sunt aici simboluri ce conturează obsesiile simțirii. În Însemnele anilor (1973) este evidentă încercarea poetului de a se regăsi pe sine
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
spargă „veacuri de zid”. Câtă vreme Copacul (întocmai invocat într-un sonet barbian) vrea să atingă cerul, omului-om, bătut de „toate ploile”, mușcat de „toate vânturile”, îi stau bine sfidarea, cutezanța: „Piciorul meu a încercat să-și urce glodul gliei pământești / Pe himalaia celor mai înalte îndrăzneli” (Tinerețe). Se poate identifica aici o idee-temă dezvoltată în modulații diverse: „O, munte, tu, biserica, moșia, casa mea,/ «Zgârie-cerul» meu [...]/ Pe culmea ta-n nemărginire mă dezmărginesc” (Spre culmi). Și, în același spirit
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
plecat din sat și a cărui reîntoarcere, chiar în planul comunicării, este imposibilă: „Am rămas departe, Oltenie, și strein,/ Cântecele mele până la tine nu vin”. Nostalgia este explicită, iar sentimentul copleșitor: singurătate, zădărnicie, izolare, bătrânețe. Poetul se simte rupt de glie, de strămoși, de propriul destin. La treizeci de ani, îi apare volumul intitulat Frunzișul toamnei mele (1938). Doi ani mai târziu, Scară la cer (1940) marchează apogeul creației sale; versurile sunt pline de substanță, tonul mai bărbătesc. „Nu mă îndoaie
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
G. Șt. Cazacu-Delarast sau Șt. Delarast. C. unește o atmosferă a tristeților evanescente și a armoniei muzicale, de sorginte simbolistă, cu poezia satului și, paradoxal, cu aceea a războiului. „Acorduri”, „litanii”, „game stinse” acompaniază dureri înăbușite (credința stinsă, ruperea de glie, trecerea) și pustiul sufletului. Modelul este G. Bacovia, dar influențe vin și din Verlaine ori din Șt. Petică. Sugestive imagini picturale țâșnesc în această poezie care nu poate evita clișeul, dar îl adoptă cu o încredere candidă, el potrivindu-se
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
integral măsura talentului lui C., poet ce are forța de a plasticiza peisajul locurilor natale și de a evoca rodirile nesfârșite. Un ciclu final al Vitraliilor aparține ipostazei erotice, cu melancolii de vârstă și expresia sentimentului de profundă legătură cu gliile, de unde încrederea că gândul, „erete pe un cer planând/ Nu va lăsa să-i cadă aripile nicicând”. În schimb, Ecourile (1976) vădesc lectura unui Arghezi „târziu”, Memorial - 1907 consunând cu versurile maestrului până la pastișă: „Sosesc din timpuri, oarecum mai vechi
CHIORALIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286200_a_287529]
-
A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1957). A fost vicepreședinte (1965-1971) și secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova și redactor-șef al revistei „Nistru” (1971-1988). A debutat editorial în 1958, cu placheta de versuri Ecoul gliei. Aparent nepretențioasă, poezia de început a lui C. alimenta speranțe serioase, de regăsit ulterior în tendința spre un limbaj metaforic și simbolic bogat, spre interpretare filosofică, spre valorificarea motivelor folclorice autohtone. Dincolo de tributul plătit conjuncturii ideologice și politice, C. a
CIBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286224_a_287553]
-
și posibilitățile unei fantezii bogate. Aceleași calități de umorist și satiric își vor pune amprenta și pe piesele de teatru din volumul Șase de dobă (1981). A scris și poezii pentru copii, a făcut traduceri din literatura universală. SCRIERI: Ecoul gliei, Chișinău, 1958; Umbra comorilor, Chișinău, 1967; Șase de dobă, Chișinău, 1981. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Idee și imagine, Chișinău, 1971, 235-249; Ion Ciocanu, Măsura adevărului, Chișinău, 1986, 162-169. I.C.
CIBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286224_a_287553]
-
Căci astăzi, Ștefane, furată ți-i lancea. Ea strajă de veghe ți-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ Și știre, Stăpâne, ți-a dat în mormânt Să-asculți potolirea urgiei barbare. Dar hoarde vrăjmașe pornite-n puhoi Răpitu-ți-au glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ori rușilor, al schimbări teritoriale chiar. De aici, probabil, nevoia măsurilor luate de Mihai Viteazul în Tara Românească la 1595 - 1596, ori cele ale lui Radu Mihnea Voievod (1616 - 1619 și 1623 - 1626) în Moldova, când, prin legarea vecinilor de glie s-a încercat stabilizarea celor care munceau pământul, pentru ca mai târziu, tot din cauze sociale și economice, să se întâmple eliberarea vecinilor de către Constantin Mavrocordat la 1746 în Muntenia, iar în Moldova în 1749, introducânduse munca de clacă care, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
evreiască. De acum Înainte, ei au devenit În mod oficial antifasciști. Antisemitismul, a scris autorul evreu al prefeței, a fost o unealtă de instigare Într-o societate bazată pe exploatare - „Dar spre deosebire de mari părți ale Europei, centrale și de est, glia românească nu s’a dovedit prielnică pentru semințele otrăvite ale urii”. Pământul românesc a devenit un rai pentru evreii persecutați. Persecuții au fost, dar... În Spania Evului Mediu, care și-a alungat evreii, În Galiția XE "Galiția" , În Ucraina XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU De ce s-a „tatuat“ Realitatea TV? Sunt, ca mulți dintre cei care citesc textul de față, un telespectator fidel al Realității TV. E, probabil, inutil să precizez că principalul motiv care m-a legat de „glia“ RTV a fost, întotdeauna, aerul respirabil pe care postul de știri l-a emanat, într-o piață de televiziuni pestriță și, de multe ori, isterică. De-o vreme încoace însă, Realitatea TV a început să facă exact lucrurile care îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
soldați, alt ofițer și alte șiruri pustiite... Atâtea lacrimi și flori n-am văzut niciodată... Voi mai aveți vreme de plâns? Uneori. (La câte un film cu viteji americani - mormăi, să n-o supăr, gândind că eroii noștri nu îngrașă glia, ci s-au mutat din câmpul de luptă pe gazonul stadioanelor, să tragă o iarbă...) Armata, pentru voi, parcă e un fel de boală rușinoasă ce trebuie ținută ascunsă. Ehei!... (Și Mama spuse în șoaptă, cu o teamă din vechiul
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
e, mi, ne-a adunat, ne-a fost, ni, mă, să, să-l, m-ați, fire-ar să fie. Să luăm și un citat reprezentativ, pentru cititorul nostru nefilotim: "Votați cetățeni, votați/ Fiți devotați/ E-o obligație cetățenească/ De când’e glia strămoșească.// La urne nu s-a închis,/ Și noi știm deja precis./ De ce toate au coincis,/ Și de ce nu e închis?// Soarta neo merităm/ Deși votăm./ Spre noi culmi mereu înalte,/ Că el nu ne minte.// În Europa nici în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13673_a_14998]
-
cu viața de oraș și cu disciplina școlară, dar n-am uitat prietenii și rudele din sat, pe care le vizitam cu drag în vacanță. Anii treceau, cunoștințele mele se îmbogățeau și mi se dezvolta treptat dragostea de țară, de glia străbună și respectul pentru iluștrii noștri înaintași. Învățam tainele biologiei, formule matematice, istoria și geografia țării. Nemuritoarele versuri ale poeților români și frumoase pagini de proză au făcut să vibreze coardele sufletului meu de adolescent. Și a venit 28 iunie
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
tipic vierene, relevante arhetipuri ale ființei naționale și mitologiei cotidianului. Imaginarul său poetic, axat pe câteva teme esențiale ( Mama, Maternitatea, Femeia - proiectate în planul cosmic, sacru - Copilăria, Eminescu, Hristos , Patria, Limba Română, Moartea) și simboluri matriceale (casa, stramosii, plaiul, izvorul, glia, graiul, dorul, iubita, taina, misterul cosmic), biblice (Atotziditorul, candela ș.a.) și istorice (Prutul, "țara cea Basarabă", Putna, Ștefan cel Mare, Podul de Flori etc.), este de aceea inconfundabil, purtând marca Vieru. Un poem de tinerețe - Cu sângele, cu dorul - vorbește
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
București, str. Călțunași nr. 2, bl. 174, sc. 1, et. 4, ap. 16, sectorul 4. 21. Oruc Levent, fiul lui Yașar și Hatice, cetățean turc, născut la 23 septembrie 1968 în localitatea Abalar, Turcia, cu domiciliul actual în București, Intr. Gliei nr. 14, sectorul 1; - Oruc Sumeyye, născută la 20 iulie 1994; - Oruc Merve, născută la 28 martie 1991; - Oruc Burak Emre, născut la 5 iulie 1999. 22. Safi Peyami Safa, fiul lui Cemal și Sukran, cetățean turc, născut la 29
HOTĂRÂRE nr. 1.174 din 29 iulie 2004 privind acordarea cetăţeniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160042_a_161371]
-
următorul cuprins: "Sat Deleni, Turculeț Costică - Ciornei Eugenia -Ciornei Ilie a Nicanor, L=700 m, l=3 m, S=2100 mp"; - poziția 46 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Construită din cărămidă acoperită cu tablă, S=185 mp, N=Țabrea Glie., S= DC, E=Andronic Nicanor, V= Boloca Simion"; - poziția 47 coloana 4 va avea următorul cuprins: "S=1515 mp"; - poziția 48 coloana 4 va avea următorul cuprins: "construită din b.c.a., acoperită cu tablă, S=220 mp, N=Bandol
HOTĂRÂRE nr. 1.564 din 1 noiembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183101_a_184430]
-
Gheorghe Flutur București, 12 decembrie 2005. Nr. 1.285. Anexa COMPONENȚA Consiliului pe produs "Plante textile și produse procesate" Producători: 1. Rodica Maxi - Asociația Producătorilor de În și Cânepă pentru Fibră și Ulei din Crișana; 2. Mircea Costin - Societatea Comercială "Glia Sătmăreană" - S.A., Satu Mare; 3. Elena Chiponca - Societatea Comercială "Elmar-Com" - S.R.L. Trușești, județul Botoșani; 4. Ioan Sarpatoki - Societatea Comercială "Berlapi", localitatea Berveni, județul Satu Mare; 5. Liliana Blaj - Societatea Comercială "Galir" - S.A., Mangalia, județul Constanța; 6. Cornel Matei - Societatea Comercială "Deltarom - Agriculture
ORDIN nr. 1.285 din 12 decembrie 2005 privind recunoaşterea Consiliului pe produs "Plante textile şi produse procesate". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172852_a_174181]
-
întregime; Ale. Gardeniei - în întregime Str. Gardeniei - în întregime Str. George Topârceanu - în întregime Str. Gheorghe Barițiu - în întregime Str. Gheorghe Doja - în întregime Str. Ghindei - în întregime Str. Ghiocel - în întregime inclusiv blocurile L3, L2C, L5B (fosta Ghiocei) Str. Gliei - în întregime Str. Gospodăriei - în întregime Str. G-ral Vasile Milea - în întregime Ale. Grădinilor nr. de la 1 la 3 și de la 2 la 4 cu blocurile A, M, O, R Int. Grănicerului - în întregime Str. Grănicerului - în întregime Ale. Griului
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Gen. Andrei Popovici (fosta Aștrilor) Str. George Călinescu Str. George Demetrescu Mirea Str. George Valentin Bibescu (fosta Albotei) Str. Gheorghe Brătianu (fosta Daniceni) Int. Gheorghe Buciumat Str. Gheorghe Buciumat Str. Gheorghe Moceanu Int. Gheorghe Simionescu Str. Ghețarilor Str. Ghiozdanului Int. Gliei Str. G-ral Ștefan Burileanu (fosta Liliacului) - nr. 2 - 4; 1 - 3 Str. G-ral Ștefan Burileanu (fosta Liliacului) - nr. 6 - capăt 5 - capăt Str. Grațioasă Str. Grigore Cerchez Str. Grigore Gafencu Str. Grigore Mora Str. Grigore Niculae Str. Heleșteului Str. Heliului
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ion Gheorghe Recviem Covoare, glii verzi... Urc și cobor, cobor și urc pe Istrița, scara mea de pajere. Trăiesc pe-aici cum demult m-a văzut zăganul, vulturul cu privirile-i agere. Temple-au fost pe Ciuhoiu, pe Gruiu Dara, chiliile de reculegere și retragere
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
plânsul său să-l respingă ori să-l asculte: dar știu să-l insulte. Acum calc pe covorul de iarbă gros de două-trei șchioape. Au fost ploi mari anul acesta, inundații, au lucrat rău zeii cu tot felul de ape, Gliile adânci precum covoarele lui Ceaușescu din Casa Poporului mult blamată în care ofițerimea de pază și-n civil, adică tagma cea înarmată, își lasă urmele blacheurilor și-ale potcovitelor cizme. Mersul meu de-acum prin iarba Istriței aromate Ridică val
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]