2,459 matches
-
de sticlă peste care se turna grăsimea topită. În bășica porcului, umflată și uscată, se păstra grăsime ce se turna cu ajutorul pâlniei. Din picioarele afumate se pregăteau răciturile pentru Paști. Cu porcul astfel pregătit, cu butoiul plin de vin, gospodarii locului întâmpinau Anul Nou. De aici vine și proverbul „Crăciunul sătulu’ și Paștele fudulu”. Pomana porcului se numește „chebae”. Cu această ocazie se făceau două feluri de mâncare din carne proaspătă de porc: borș dres cu sânge strâns de la înjunghiere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
faci” - pentru copilul nepedepsit când greșește; „A fi goală ca oala” - pentru femeia lipsită de suflet. În funcție de mărimea splinei porcului tăiat de Crăciun, se pronostica dacă iarna va fi lungă și grea sau scurtă. În seara de An Nou, unii gospodari desfac câte 12 foi de ceapă, reprezentând cele 12 luni ale anului, le pun puțină sare și le așază la fereastră. A doua zi, cercetându-le în ordinea lunilor anului, în funcție de umiditatea acestora, pronosticau cum va fi fiecare lună în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
muncim, să gândim, să luăm măsuri. Firește, totdeauna era câte unul mai... voinic, mai priceput și cu mai multă inițiativă. De pildă, pentru mine, acest voinic, plin de imaginație, pe care îl întâlnesc astăzi pe ulița satului, a fost un gospodar de frunte al satului. Toate acestea sunt astăzi, doar câteva crâmpeie din viața de copil a adulților de astăzi. Treptat, lucrurile s-au mai schimbat... La scăldat Pentru oricare dintre noi, fie că-i plecat din sat, fie că nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trăitori pe acest pământ, lianții cei mai tainici în legătura noastră cu aceste locuri în care am văzut pentru întâia oară lumina zilei. Coliba din câmp Spre satisfacția noastră, a copiilor, de cum dădeau pepenii și strugurii în pârg, părinți noștri, gospodarii pământurilor, își ridicau la capătul locurilor colibe de adăpost pentru a păzi de acolo recolta împotriva prădătorilor. Unele adăposturi erau doar așa, însăilate, altele însă, erau... de invidiat. Săpate în pământ, erau acoperite cu stuf bine bătut, cu prispe și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
violent, că îi plăcea să bea, iar unii susțin că, după 20 de ani de domnie, era neîntrecut în libațiuni bahice. Ca mare amator de vinuri, Ștefan zăbovind în zona Cotnari a construit acolo o minunată biserică, dar ca bun gospodar și poduri și drumuri pavate, care să permită transportul vinurilor, rămânând posterității și o renumită cramă pentru degustarea acestora. Este cunoscut că Ștefan a avut mai multe neveste, iar legenda îi atribuie și copii din flori. Istoricii susțin că Ștefan
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Rostul ziarului - se spune în numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței sociale și controlor al vieții publice” el „nefăgăduind nimic altceva d ecât: credință și sacrificiu, muncă și cinste”. Ziarul se adresa îndeosebi preoților, învățătorilor, gospodarilor, oamenilor de dreptate, „cinstiți, harnici dar sătui de vorbe goale...” Apărea sub conducerea unui comitet, redacția și administrația în Bârlad, str. I.C. Brătianu nr. 25, iar tipografia la N. P. Peiu. * Biblioteca din Bârlad deține 11 numere din „Brazdă nouă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vița de vie. Se mai sublinia că societatea avea „un caracter absolut cultural" și se anunța că „are și o bibliotecă de unde oricineîn schimbul unei mici cotizații lunare, poate să-și adape sufletul din izvoarele nesecate ale cărților". Adresându-se gospodarilor satelor, învățătorul Gheorghe Arteni credea că astăzi „a te îngriji numai de nevoile tale personale, a vedea numai până în marginile intereselor ce le ai, e prea târziu" și voia „o viață mai înaltă, mai largă, mai frumoasă". 1 Publicat în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Nedele a o anchetă cu titlul „Un glas dincolo de mormânt - referitor la starea din agricultură”, o pagină literară care se vrea prezentă o dată pe lună și în care semnează George Tutoveanu, I. Paloda, George Nedelea și M. Lupescu cu ...” Un gospodar care... se ouă” - auzită de la Ioana Bărgăuanu de 90 de ani din comuna Bogdănești Suceava - despre cum se împrăștie minciuna... Marieta L. Creangă semnează o succesiune de art icole cu titlul „Asistența socială - aspecte” iar Ioan Antoniu - „Unirea Basarabiei.” Moldova
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din București. * Pecetea domnească a lui Ștefan cel Mare atârnată cu șnur roșu la pergamentul din 5 decembrie 1460, prin care se atestă documentar existența satului Bălăbănești. Pecetea are diametrul de 78 mm și următorul text: +PECEAT IO ȘTEFAN VOEVODA GOSPODAR ZEMLI MOLDAVSCOI. Fotocopia este făcută la Arhivele Statului din București la 2 iunie 1980 (cota: Pecet II, nr. 243). Pergamentul cu dimensiunile 25x34 cm se află în stare bună și importanța sa crește prin marea pecete domnească din ceară roșie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s-a reprodus din Cartea de aur a directorilor Casei școalelor, partida lui Stroe Belloescu și ceva din Ecoul Moldovei. De asemenea, o circulară a episcopului de Huși Canon și alta a dr.C.I. Istrati către clerul rural, învățători, primari și gospodari, îndemnându-i să realizeze ceea ce era necesar satelor. Poeziile în revista „Crucea" erau semnate de C.G.Damaschin, A. Hoch, N. Iorga, Niger și preotul Al. Popescu. Costa anual 5 lei. * Curierul sănătății, 1912 Privea pe toți acei ce țin la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a primi și de a crește băieți orfani și săraci, mai ales fii de militari, de a le da o educație morală și de a i pregăti la viața agricolă prin practică și prin dobândirea cunoștințelor necesare unui țăran, bun gospodar." Orfelinatul a funcționat pe moșia Slobozia Zorleni, din județul Tutova, proprietatea privată a regelui care îngrijea de întreținerea lui. Școala avea să primească permanent un număr de cel puțin 30 de orfani. Elevii erau împărțiți în trei grupuri: cei mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
oamenii (unii) și‐ au dat seama după ce nu a mai fost. Avea înfățișarea unui sfânt, avea o voce rar întâlnită chiar în mediul preoțesc, era sobru în tot ce făcea, un exemplu demn de urmat ca soț și tată, ca gospodar în sa t. Predicile de la sfârșitul slujbei erau profund ancorate în învă țătura creștină dar făcute pe înțelesul tuturor. Logica coerentă, intonația, totul era perfect. S‐ a stins din viață la 8 mai 1988 și a fost înmor mântat în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sărbătorile mari ale sfârșitului verii și, cu dată fixă, deci moment de orientare în organizarea trebilor gospodăriei. După Anul Nou (Sf. Vasile), Sf. Gheorghe (23 aprilie), Sf. Ilie (20 iulie), Sântămăriile și Sf. Dumitru (26 octombrie) sunt adevărate jaloane pentru gospodarii de toate felurile. Oricât ar fi de aprins capitalismul, tot trebuie un program de lucru. Sântămăria aceasta n-a prilejuit revărsarea bucuriei de a trăi cel puțin din trei motive: seceta (și-a produs efectul...) starea de pseudo normalitate (viață
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de noutate în modalitatea de structurare a acțiunilor instructiv educative. S-a urmărit astfel realizarea continuității dintre treptele sistemului de învățămînt care să neutralizeze caracterul discontinuu al procesului educațional. De asemenea includerea disciplinei „Prietenul meu calculatorul” și a opționalelor („Micul gospodar”, „Fantezie și îndemânare”) în aria curriculară - Tehnologii reprezintă un alt element de noutate. Corelarea și integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare (accent pe promovarea interdisciplinarității) conferă maximum de eficiență tuturor activităților întreprinse și armonizează necesitățile /dorințele /preferințele
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
exprima, Dolheștii, ca și alte localități din România, au avut propriile sacrificii. Mii de personalități, floarea intelectualității și a întreprinzătorilor români s-au sacrificat în închisorile comuniste. De la Dolhești, în închisoare, chiar imediat după 1949, a stat și primul lor gospodar al comunei - Michiu. Europa a început să întoarcă ceea ce se cuvenea României, abia după 1990. Și nu Europa, deocamdată, cât mai ales individualitățile, cei care plecaseră di n Ro mânia. Revenit la matcă după 1990, dr. Constantin Baciu a pus
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
martor la eveniment, se înțelege, eu n am adus acuzații deloc grave primarului comun ei. Dar nici nu am probat că întâmplarea nu era decât început ul luptei de clasă, suportată mai întâi de Petre Scumpu, apoi și de alți gospodari din Priponești, printre care și tatăl meu car e pe nedrept în 19531954 (eram militar) a fost declarat chiabur, deși nu avea decât patru hectare de pământ de cultură. Iată însă spusele domnului Roman P. Scumpu referitoare la cele expuse
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
niciodată,dar nici admonestat cu ceva n-am fost, m-a vizitat la Huși prin 1962. Avea o proprietate la Huși, iar în casa sa avea chiriaș pe un salariat de la instituția unde lucram. Un chiriaș care nu se dovedea gospodar și lăsa casa să-i cadă pe el și familie. M-a rugat să-l chem la responsabilitate și faptă de gospodar, pe coleg... Ceea ce n-am refuzat... Dar puteam fi acuzat, dacă s-ar fi găsit interesați în rele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în casa sa avea chiriaș pe un salariat de la instituția unde lucram. Un chiriaș care nu se dovedea gospodar și lăsa casa să-i cadă pe el și familie. M-a rugat să-l chem la responsabilitate și faptă de gospodar, pe coleg... Ceea ce n-am refuzat... Dar puteam fi acuzat, dacă s-ar fi găsit interesați în rele, de care nu am dus niciodată lipsă... Alex Craus, soțul doamnei profesoare Demetra, fiica cântărețului bisericesc Alexa din Priponeștii nat al, era
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
istorice a limbii române înseamnă în primul rând aducerea acasă a lexicului înstrăinat de o nedreaptă tradiție. Analiza e timo logică a acestui lexic, a numelor etnice (vlah, slav, latin, e len, basarab, maghiar etc.) și a multor altor denumiri (gospodar, J upit er, Zeus, Roma, Moldova, București, Iași, Ardeal etc.) reconstituie imaginea unui substrat viguros, parte componentă a antichității euroafro asiatice a omenirii. I.N.O.: Cartea dv. este dedicată reconsiderării imaginii științifice a lui Eminescu, minimalizat și chiar desființat ca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Am dat undeva exemplul adventiștilor, pentru că lam cunoscut mai aproape, dar exemple se pot da și în legătură cu alte asemenea culte. V. N. : Chestiunea e destul de veche. Înainte de '45'50, baptiștii din Banat, care reprezentau o minoritate, erau știuți ca fiind gospodarii cei mai serioși, cei mai lipsiți de vicii, capabili de ași construi independent propriile lor lăcașuri de cult, fără să ceară ajutorul nimănui. Și exista o anumită solidaritate între ei. Repet, vorbesc ca un om care este complet în afara acestor
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
când muncile agricole erau în toi. Ca și cu alte prilejuri, în duminica respectivă a avut loc o adunare la căminul cultural, nou construit în centrul civic al comunei. Numai că, de data aceasta, au fost convocați mult mai mulți gospodari de frunte din toate satele și cătunele acestei mari așezări rurale, rezultată prin unirea a trei comune distincte și prospere. Primii s-au arătat cu mult înainte de ora nouă, ora anunțată pentru începerea adunării propriu-zise. Pe măsură ce ceilalți soseau, în grupuri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe vremea când tata încă mai trăia. Până și cei mai nevoiași tot aveau în bătătură o unealtă cu care să muncească pământul, o casă și o curte plină de orătănii, o pereche de boi fără de care nu se considera gospodar, o căruță cu cai, unelte de tot felul și alte obiecte trebuincioase într-o gospodărie. Așa mulți săraci ca acum nu au fost niciodată prin satele noastre. De la părinții mei și în special de la bunici, am înțeles că țăranii aveau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
faraon egiptean! Nu era mândrie mai mare pentru un bărbat, decât să-și vadă consoarta sus în vârful carului, între cer și pământ, descărcând fânul clădit de el. Se mutau munții în curțile oamenilor, nu altceva! Toamna, după ultima coasă, gospodarii din satele de pe Valea Bistriței și a Siretului, care se ocupau în special cu cărăușia, în convoaie organizate, veneau în satele noastre și în cele vecine să se aprovizioneze pentru iarnă. Aduceau piatră, var, butoaie, vase din lut și unelte
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vara se transforma în dune de praf atât de sâcâitor. Dar nici acele bănci de lemn la poartă, în fața fiecărei case, unde seara se întâlneau vecinii, unde mai schimbau câte o vorbă între ei, unde din când în când bătrânii gospodari își mai odihneau mădularele trudite de după o zi de muncă. În timp ce Bidaru asculta cele relatate de interlocutorul său, pentru o fracțiune de secundă îi ieși la suprafață din sacul cu amintiri un episod tragi-comic, în care eroine erau două surori
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Poate că în libertate, se vor simți mai bine, vor fi mai fericiți? Partea a III-a Cu toate că în ultimele două zile soarele s-a arătat mai cu zgârcenie, căldura acumulată în timpul verii încă se menținea până și în cămările gospodarilor, iar muritorul de rând nu primise nici un semn de la mama natură că vremea se va înrăutăți. Bidaru, ca și mulți alți trecători din preajmă, plecase după mici cumpărături, îmbrăcat subțire aproape ca în miezul verii. Era cam la o jumătate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]