2,083 matches
-
-se de ceața care făcea inutilă artileria instalată la Sant’Angelo, pedestrașii germani escaladară zidurile în mai multe locuri și se răspândiră pe străzi. Câțiva dintre oamenii care reușiseră să scape cu viață izbutiră să ajungă la castel, privirile lor grăind deja despre primele orori. Aveau să urmeze și alte mărturii. Mă jur pe Dumnezeu care m-a făcut să străbat lumea largă, pe Dumnezeu care m-a făcut să trăiesc supliciul orașului Cairo, ca și pe cel al Granadei, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lângă mine, m-am bucurat foarte mult. Deodată, Zâna-Primăvară, care era îmbrăcată într-o rochie verde, plină de floricele înmiresmate și fluturași colorați, cu o coroană de frunze și crenguțe înmugurite și cu un singur ghiocel pe cap, mi-a grăit: Fetițo, din păcate, omul tău de zăpadă nu se va mai putea întoarce, deoarece a venit primăvara. Însă vei putea face altul iarna viitoare! Dar mai este multă vreme până atunci! am spus eu suspinând. Nu este adevărat! Timpul va
Magia anotimpurilor. In: ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
produce la nivelul conștientului Verei Crăciun, dar care nu poate trece în actualitate decât sub forma poeziei. Atunci nevoia de poezie este tocmai nevoia de a nu pierde urma lăsată în sufletul individual de „pasărea măiastră”, de pe „tărâmul celălalt”, cum grăiesc misterios basmele, de „anima mundi” care îl vizitează pe artist în clipe de grație și alungă iluzia separării de exterior, care ne covârșește în tot restul clipelor noastre... Fără teama de a greși, pot afirma că Vera Crăciun nu este
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
tot dinadinsul la luptă, atunci va trebui să lupt și să te ucid, martor mi-e soarele de pe cer că aș prefera să n-o fac. Mi-ar părea tare rău de moartea ta. Contele Roland, înduioșat de aceste cuvinte, grăi: Cu cât te arăți mai nobil, cu atât mai mult mă doare gândul că murind fără cunoașterea adevăratei credințe, vei fi pierdut pe lumea cealaltă. Dă-mi voie să te sfătuiesc să-ți mântui atăt trupul cât și sufletul. Primește
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
se întinse în iarbă, nu departe unul de altul, de parcă ar fi fost prieteni, Roland lângă fântână, Agrican lângă un pin. Era o noapte semină și în vreme ce stăteau ei de vorbă, așteptând să-i cuprindă somnul, cavalerul creștin, privind firmamentul, grăi: Ia, privește ce minunat lucru este acest cer plinde stele. Dumnezeu le-a făcut pe toate luna aceasta de argint, stelele de aur, lumina zilei și soarele daruri izvorâte din marea-i dragoste pentru omenire. După câte văd, vrei să
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
cumpănă. Deși hotărâtă să nu-l accepte niciodată ca soț, ea și-a dat totuși seama că era nevoie să-i dea o licărire de nădejde pentru serviciile lui.Deodată asemeni unei Diane, ea a ieșit dintre tufișuri și a grăit: ‘’Zeii să te aibă în pază și să-ți gonească din suflet orice gând vrăjmaș față de mine! ‘’ Apoi i-a povestit tot ce i se întâmplase între timp și cum s-a folosit de protecția lui Roland pentru a scăpa
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de ieri, ucigași și băutori de sânge, împreună cu urmașii voștri nebotezați -, potoliți-vă bestia din voi și pricepeți că, libertatea și viața omului sunt daruri și drepturi mai presus de legile pământești. Respectați Porunca Cerului! Suferințele și limba legionarului vor grăi veșnic și vor rosti adevărul care este unul singur Hristos Dumnezeu. Glasul care rostește adevărul nu poate fi înăbușit, căci el îi mai tare decât tirania asupritorului. Legionarul slujește lui Dumnezeu, apără adevărul Divin și nu-i poate răpi nimeni
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
farmec, atât de sfânt fior Și-atîta fericire, c-aș vrea să-mi fii stăpână, Tu, doar tu, până-n clipa în care-o fi să mor! Inima mea te cere, te caută întruna, O, sfânta mea domniță, alină-mi dorul sfînt! Grăiește-mi doar o vorbă duioasă, numai una... În clipa-aceea, versu-mi ar lua un nou avânt, S-ar preschimba pe dată în cel mai dulce cînt! Comoara mea, ascultă-l, și-ncrede-te în el, Ascultă-l ce trist sună! Pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
unde atârnă o pictură înfățișând o familie de la țară. În colțul din dreapta sus e scris un minunat poem: Acoperișul de stuf în jos se povârnește, Colo, lângă pârâu, verde iarba crește. Cine oare cu glas molcom și dulce-n depărtări grăiește? Un om cărunt și soața-i în casa ce-i adăpostește. La est de pârâu, fiul cel mare buruieni plivește; Cel mijlociu, la păsările pe care le hrănește o cușcă meșterește. Îmi place-al lor mezin fiu, care nimic având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe sentimente iar amîndouă vin din experiență. Viața noastră e cunoaștere, dar aceasta din urmă nu poate fi doar un raport între lucruri. Am strigat exasperat: - Coane Alecule, te rog să mă ierți. - Nu e nimic Și o confuzie poate grăi despre adevăr. Cînd gîndim, de fapt pe ea ne și bazăm. - Nu pot înțelege care e realitatea și care este adevărul. - Ce-i drept, ar trebui ca adevărul să aibă înțeles de realitate. Nu-l are. De multe ori el
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Broscărie, ideile dumitale nasc din acel peisaj. În lume eu m-am ivit pe sofaua pe care stai dumneata acum. Tot ce gîndesc e îmbibat de aerul din această încăpere. Ce vrei dumneata să schimbi, eu vreau să păstrez. - Adevăr grăiești, n-avem cum fi tovarăși. - A fi conservator nu înseamnă să fii reacționar. Un soi de instinct mă îndeamnă să rețin ceea ce s-a păstrat tot timpul. Nu cred că spiritul acesta al dumitale care dorește să schimbe totul e
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Șanțurile se umpleau cu noroi. Ca să intre înăuntru mireasma ploii, am deschis larg ușa, geamurile fiind înțepenite în vopsea. Pe zbiceala de sub gard se apropiau doi inși. În smîntîna de pe șosea, clefăia cu cizme de cauciuc altul. În ploaie oamenii grăiau domol. Unul povestea cu tacîm o afacere personală: ... „Și m-am dus la do’n Zamfirescu și el m-a trimes la tovarășu’ derector. Da’ tovarășu’ derector mi-o zîs: „Du-te în școala nouă, vezi în fund pe colidor
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
oftat din greu, și-a Încrucișat mâinile peste pântecul cel rotund, și-a mișcat - pentru cei care o puteau vedea - a nehotărâre coada care se freca fâșâind de dușumeaua de scânduri date cu motorină și În cele din urmă a grăit liniștit și senin, cu o Înțelepciune pe care nu i-o bănuia nimeni: „Dumnezeu, fiilor, a făcut și face tot ce este. De la El ne vine totul. Așa că se cuvine să fim Încredințați că tot el ni l-a trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
căzură la‐nvoire. Mult lăudații semizei Se tot certau pe leacuri multe La capul jalnicei femei ... Curgeau și vorbe și insulte, Zâmbiri amare fără spor, și alte lucruri zise culte ... Dar omul nostru din popor Privi icoana minunată și le grăi ca din topor și mi‐i luă la goană‐ ndată; Apoi la mamă‐sa cătă În letargie cufundată ... Iar când din plânset încetă ‐ Strigându‐ i: „mamă”, în simțire, Prin farmec ea se deșteptă. Astfel și‐ o țară în pieire Mormânt
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
bătrânii măturau resturile arse de la puști. Oblojeau răniții și găteau mâncarea soldaților. Nimeni nu le dăduse nici o comandă, dar lucrau în perfectă ordine și fără nici un cuvânt de nemulțumire. Dacă aruncăm asupra lor tot ce-avem, castelul va cădea. Astfel grăi Kawajiri, unul dintre generalii trupelor ofensive, care se dusese să discute cu Nobutada. Avem prea mulți morți și răniți, răspunse Nobutada; reflectase personal asupra situației. Nu ai altă idee mai bună? — Pare-mi-se că forța soldaților din castel depinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din dreapta. Vorbește, îl îndemnă Kanbei, pe un ton împăciuitor. Când Kanbei le ceru a doua oară să vorbească, unul dintre cei cinci reprezentanți ai muncitorilor rosti: Ei, dacă-i pe-așa, am să vă cred pe cuvânt și-am să grăiesc, da’ să nu vă supărați, bine? Una la mână... știți, în fine... vă rugăm să ascultați aici... — Vorbește. Păi, ne plătiți un sho de orez și o sută de mon-i pentru fiecare sac de nisip ce-l cărăm, și adevăru-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
trăgători nu-și lăsa fitilele să se umezească. Valurile limpezi li se ridicau până peste genunchi și erau mai reci decât gheața. Fără îndoială, fiecare ofițer și soldat, trecând râul, era adâncit în propriile lui gânduri. Fiecare cugeta la cuvintele grăite de Toshimitsu și comandanții de unități, înainte de a începe să traverseze râul. „Ei, pesemne că-l atacăm pe Seniorul Ieyasu. În afară de Tokugawa Ieyasu, nu mai e în apropiere nimeni pe care să-l atacăm. Dar ce-a vrut să sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și faceți multe alte lucruri de acestea." 9. El le-a mai zis: "Ați desființat frumos porunca lui Dumnezeu, ca să țineți datina voastră. 10. Căci Moise a zis: "Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta și: " Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea." 11. Voi, dimpotrivă, ziceți: Dacă un om va spune tatălui său sau mamei sale: Ori cu ce te-aș putea ajuta este "Corban", adică dat lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
noi am văzut pe un om scoțînd draci în Numele Tău; și l-am oprit, pentru că nu venea după noi." 39. "Nu-l opriți", a răspuns Isus, "căci nu este nimeni, care să facă minuni în Numele Meu, și să Mă poată grăi de rău îndată după aceea. 40. Cine nu este împotriva noastră este pentru noi. 41. Și oricine vă va da de băut un pahar cu apă, în Numele Meu, pentru că sunteți ucenici ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
ce stăteau lîngă el, i-au zis: Îți bați joc de marele preot al lui Dumnezeu?" 5. și Pavel a zis: "N-am știut, fraților, că este marele preot; căci este scris: "Pe mai marele norodului tău să nu-l grăiești de rău." 6. Pavel, ca unul care știa că o parte din adunare erau Saduchei, iar alta Farisei, a strigat în plin Sobor: "Fraților, eu sunt Fariseu, fiu de Fariseu; din pricina nădejdii în învierea morților sunt dat în judecată." 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
margine de drum s-a ridicat un lotru! Am tresărit, dar mă prefac că nu-l bag în seamă și dau să trec înainte. Cu un salt de jivină, mi se așează în față. --O clipă de zăbavă, boierule! - îmi grăiește el cu glas ce nu îngăduie nici o împotrivire. M-am oprit privind la el cu nemăsurată teamă, dar și cu multă admirație... Chip de voinic abia ieșit de sub dalta unui neîntrecut meșter. Mânecile cămășii albe ca helgea suflecate. Chimir lat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
portretele oamenilor din acele vremuri. Câtă deosebire la ctitori în atitudinea lor față de operele de cultură și practicarea unor metode barbare în administrația țării. Cronicarul îi caracteriza: ,,numai o bunătate aveau amândoi între dânșii, căci erau foarte curați, cum se grăiește, în casa lor se putea cânta o sfântă liturghie”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 19 footnote>. Gheorghe Duca a sprijinit în anul 1678 terminarea zidului înconjurător al mănăstirii Golia și a turnurilor de colț. Tot ctitorul a hotărât ca Mănăstirea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să te îmbrățișez. Brațele bătrânului s-au arcuit, cuprinzându-mă protector. În clipa următoare, ședeam cuminte la pieptul bătrânului. Îi simțeam bătăile inimii și respirația precipitată...După un timp, m-a depărtat puțin și, cu un oftat prelung, mi-a grăit: Credeam că voi trece pe celălalt tărâm fără să te mai văd, fiule. Dar Dumnezeu e mare și bun și nu-i lasă pe păcătoși fără mângâiere. Odată cu aceste vorbe, m-a strâns din nou la piept. După un timp
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sus tocmai se clădește un zid înalt în jurul unei biserici nou-nouțe. Zidul se încheie cu un turn semeț...Dangătul de clopote ce anunță utrenia plutește unduitor peste fire. Pe lângă mine trec câțiva târgoveți vorbind între dânșii. Mi se pare că grăiesc altă limbă. Curios, mă uit după ei. Poate sunt turci, dar ceva îmi spune că nu. Sunt altfel îmbrăcați și nu poartă turbane. Pe ulița plină de soarele darnic al dimineții trec în trap săltat câțiva călăreți răscolind colbul abia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tăiat capul, iar pintru banii cei domnești au luat Ștefan vodă acele dugheni și niște casă din...Iași și niște vii la Miroslava pre sama domnească...Apoi, cînd au fostu în dzilele măriei sale Istratie Dabijea voievoda,...în trei rînduri...am grăit mării sale...ca să ne dea aceste moșii; dziceam noi că n-au fostu vinovat. Deci măriia sa vodă ne-au tot dat rămași”. Dar tot ei spun: „Văzînd noi că n-am putea face nimic, plecatu-ne-am cu mare rugăminte la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]