4,781 matches
-
Strofe > Atasament > C O L I N D Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi pe Sabasa, între munți, Colindă-n straiul strămoșesc Și tineri dar și cei cărunți În dulce grai moldovenesc. Colind străbun aduc acum Când prunc în iesle e Mesia Răsună cerul și pământul Născut-a Prunc Sfânta Maria. În ieslea sfintelor biserici Iisus așteaptă neîncetat Și pe iconostas El veșnic E prunc și mare Împărat. Venim și noi
C O L I N D de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346113_a_347442]
-
cea sfântă și dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. Iubirea de glie în noi se coboară Adânc în trecut, să-i fim rădăcină Prin doine și lacrimi de dulce vioară Și crezul ni-e sevă de vers și lumină! Toți fiii de-un sânge cu
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
vârstnici ai localității. Desigur, Profesorul Comșa, publicist cu experiență remarcabilă, în calitate de autor al altor unsprezece cărți de referință și gazetar de mare prestigiu, laureat al Parlamentului European, nu s-a limitat numai la informații provenite din Arhive sau din „Viu Grai”, din Amintirule, Relatările unor personalități și vârstnici, ci a studiat aproape tot ce s-a scris în decursul timpului, în alte cărți, în studii și articole de reviste, în diferite perioade istorice, despre Comuna Suceveni, despre populația acesteia, despre fii
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni, Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități născute în comuna Suceveni; X. Graiul cifrelor privind dimensiunile și valorile vieții social-economice, culturale, educaționale, religioase etc. În opinia noastră, cartea are o largă adresabilitate, ea fiind indispensabilă, înainte de toate, învățătorilor, profesorilor și elevilor, locuitorilor din Suceveni, dar, în aceeași măsură, și din Tg. Bujor și
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
a alcătuit după anul 1481, la curtea lui Ștefan cel Mare care prezenta evenimentele de la 1457 înainte și în care este vorba de unele icoane din mănăstirile moldovei. Cărțile tipărite de Coresi, bucurându-se de o largă răspândire, au impus graiul popular vorbit în Țara Românească și în sudul Ardealului ca mijloc de exprimare cărturărească. Acestea au făcut vorbire de icoane și le-a impus ca simbol al creștinismului în lăcașurile de cult.Mai întâi în mânăstiri și apoi în parohii
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
Lumină, Toarnă Nevinovăție peste Vină, Stoarce-adânc din suflete Durerea Și-ndulcește-o-n Bucuria ca și mierea, Cu un strop de Nepăsare-alină Dorul Și cu Ură-astupă-i Dragostei izvorul, Fă Mărirea vieții una cu Nimicul Și, în somnu-i, Pâinea să își vadă Spicul, Pune Graiurile lumii toate-ntr-un Cuvânt Și Furtuna domolește-o-n Adieri de vânt... Apoi...uită aluatu-acesta la dospit Ani...și secole, milenii..., timp nedefinit..., Până când vei fi convins că este gata Și că Forma ce vei da-o Vieții va
ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMILE POSIBILE... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368802_a_370131]
-
eternitate al dacului, Eminescu! Străfulgere dor și lumină, profundă iubire pentru neam, avem nevoie să existe atâta liturghia de pomenire a numelui său. Așa ne vom integra și noi în suflul spiritual multimilenar al dacilor, numai așa ne vom păstra GRAIUL și originea! Să respectam, să pretuim regulile statornicite din moși-strămoși, din "Dacia Străbună" Renașterea poporului dac are loc sub ochii noștri, pentru cine are ochi de văzut, Eminescu-România! Va continua, Referință Bibliografică: Eminescu, poet fără pereche, vârf de lance al
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
răsărit de primăveri, cetulburăfarmecul seraficelor ceruri, îmbujorându-le. În sufletul Fecioarei sălășluiește întotdeauna lumina Icoanei purității Cerului frumos. În inima Femeii prisosește permanent nemărginirea de azura zorilor Iubirii. În toată ființa Mamei tresaltă Dorul înfrumusețat de Dragostea divină mântuitoare. Prin graiul dulce al Femeii, vinul inimii ei te maturizează, te însuflețește, te întinerește și te amețește, azvârlindu-te într-un vârtej al splendorii. Femeia înmugurită din veșnicia firii ei angelice înflorește în eternitatea bărbatului. În icoana Femeii tainele se întrepătrund, iar
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
scriitorul Ion Simota este și aceea în care ni s-a alăturat nouă, celor din Qpoem în programul nostru de lansare, de a ridica noua generație de scriitori . La Colegiul ,,Octavian Goga”, am întâlnit copii care fac poezie în dulcele grai românesc, lucrări pline de încărcătura gândului frumos plin de gingășia și misterul vârstei. Aici la Miercurea Ciuc am pășit pe tărâmul vrăjit, la fel ca cel din basmul ,, Tinerețe fară bătrânețe și viață fără de moarte”, unde jarul calului ia forma cuvântului
FĂRĂ TITLU de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368931_a_370260]
-
revistei „Ardealul Literar", la Concursul Național de Literatură „Visul”, Orăștie, 2006; Premiul Special „Dumitru Matei", la Tabăra-concurs de creație literară, „Archeus”, Ocoliș, jud. Maramureș, 2006. Colaborări literare: „Itaca", Dublin, Irlanda; „Oglinda Literară”, Focșani; „Caiete Silvane”, Zalău; „Singur”, Târgoviște; „Visul”, Orăștie; „Graiul Maramureșului”, „Nord Literar”, „Informația Zilei”, „Estrada”, „Archeus”, toate din Baia Mare. Antologat cu poezii in volumele de cenaclu literar: „Virtualia 2" (2004); " Virtualia 4” (2005) și "Virtualia" (2007), apărute la Iași; „Almanahul tinerilor scriitori - literatura tânără 2007", Cluj Napoca, 2007; „ Antologia - Poeme
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
verbul “a omeni”, un verb fără echivalent în alte limbi. Da, căci pentru țăranul român, cel despre care Petre Țuțea avea să afirme că însuși statul se sprijină pe cioarecii lui, verbul în discuție nu are doar conotația din alte graiuri de “a trata”, ci el dobândește sensul profund uman de a-l cinsti pe semenul interlocutor sau musafir cu o atare considerație și afecțiune, încât acesta - oricât ar fi de umil - să se simtă cu adevărat om... Nu asta ne
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
Cum ați colaborat pe șantier, cum ați depășit anumite dificultăți, care este satisfacția pe care o aveți acum?” La început, cu șantierul, o fost greu, o fost muncă..., a subliniat domnul Ioan (Nică) Nechifor, epitrop, în cuvinte ce purtau accentul graiului specific locului, uneori greu de înțeles de un neavizat ca mine, cu licăr de mare bucurie în voce, de la bun început. S-o muncit foarte mult. Eu om fost aici tot timpul, să spuie părintele! Tot timpul eu om fost
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
cer de limbă romănească. Cheamă iar la tine fiii tăi de aur Să-ți refacă haina aceea de azur Și strănge-i în brațe, mamă iubitoare, Să-și clădeasc'-aicea viața viitoare. Lasă-i ca să guste raiul romănesc, Gura lor rostească graiul strămoșesc, Visul tău de-o viață, vis de împlinire Le r ă sună-n inimi, răsună-a-nfrățire. Azi, de sărbătoare, măndră Romănie, Să îți aduni fiii de prin băjenie, Căci ei îți sunt sănge, leac și curăție, Nu mai
AZI E SĂRBĂTOARE! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369071_a_370400]
-
Ce mai privesc la chipul tău frumos Și încerc misterul să-i descos, Candid mister cu fața cea mai albă, Pe care un zâmbet blând se scaldă. Înger frumos cu ochii scânteind, Reflexe de-nțelesuri multe aducând, Vestiri oculte în grai necunoscut, Ce parcă-i doar de inițiați știut... Bălaie șuvițele chipu-ți luminează, Arcuindu-se ușor năsucul ți-nobilează, Drept între frumoșii pomeți catifelați, Numai în file de poveste poți să-i cați... Vai, da e o față așa senină, luminată
FERMECAT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370813_a_372142]
-
Bunica nu o suferă pe această fată a ei, mai mare, pe Elisaveta, mama fraților mei! Zice că s-a înhăitat la rele cu tata și nu o compătimește de viața grea, care o duce cu el! Eu, eram fără grai după acea poveste, mă treceau fiori, doar că o auzisem.Era greu de imaginat și descris ce simțea biata mea prietenă, trăind în acel infern de viață, cu astfel de părinți. Atunci am înțeles eu un mare adevăr. Anume, că
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
pentru renașterea națională a românilor basarabeni, Nicolae Mătcaș a publicat cărți de o redutabilă valoare: „Introducere în lingvistică”, Editura Lumina, 1980, 1987 (în colab.); „Lingvistica generală”, Editura Lumina, 1984 (în colab.); „Școală a gândului”, Editura Lumina, 1982; „Coloana infinită a graiului matern. File din marea bătălie pentru limbă”, Editura Hyperion, 1990 (în colab.); „De la grotesc la sublim. Note de cultivarea limbii”. Biblioteca revistei „Limba română”, Chișinău, 1995. Universul său liric îl descoperim în volumele de poezie: „Surâsul Giocondei”, Editura Didactică și
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
chiar dârzenie când îl ascultau pe domnul doctor - un bărbat bine legat, de statură mijlocie, îmbraăcat într-un costum subțire de vară de culoare gri - povestind cu vocea sa baritonală despre bunii noștri strămoși care ne-au lăsat moștenire comună: graiul, straiul, limba ce-o vorbim de care trebuie să avem grijă să nu se strice cu cuvinte venite de aiurea, despre tradițiile noastre,despre sărbătorile cu ritualurile lor specifice, despre bătăliile importante date de-a lungul istoriei care ne-au
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
căror formă actuală, dar mai ales arhetipul străromân se aseamănă în chip izbitor, uneori este aproape identică formelor primare indo-europene“. Referitor la cuvintele autohtone putem stabili mai multe categorii: I. interjecții și onomatopee: au, vai, cucu etc. II. cuvinte din graiul copiilor, de fapt o silabă repetată: mama, tata, nene, țața, caca, pipi etc. III. termeni comuni indo-europeni, probabil 5-10% din lexicul fundamental al limbii, de ex: a da, a ședea, a sta, a învârti, a muri, cu derivatele moarte, mort
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
mai bine să fie gata a-și pierde viața, decât să se lepede de credința sa.” Până la urmă pe 27 iunie 1701, conții Bethelen și Bannfy îi permit nobilului român Gavril Nagszegi să depună plângerea scrisă și întărită prin viu grai la protonotarul cancelarei transilvane. În această chestiune Curtea de la Viena a jucat perfid, folosind un limbaj dublu. Pe de o parte oferă o diplomă de toleranță, pe de altă parte pune la cale arestarea nobilului român Gavril Nagszegi și a
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
acela când soarta mi te va prezenta în colivia pe care ți-am cadorisit-o. Ți-am spus atunci când vreau să o văd pe tine. Ți-aș dezbrăca-o cu plăcere dacă aș vedea-o pe tine. Anica a rămas fără grai. Își mai amintește el, de insignifiantul dar pe care i l-a făcut? La ce servește în fond o cârpă, chiar brodată de-ar fi? Nimeni nu poartă așa ceva, gândi ea și se cutremură. Probabil am făcut o prostie concluzionă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
credincioșilor spre transcendența mântuirii, insistența osanalelor (cu mici excepții cele ironice) la desele afișări somptuoase cu sau fără rost, adăugarea la splendoarea lumii a slavei înalților aleși, vibrația purpurie a emoțiilor credincioșilor, care se circumscrie fastului regal lăsându-i fără grai, mândria luciferică de neatins care-i face incomunicabili încremenindu-i în muțenie. Ce este așadar muțenia? Un exces de tăcere! Tăcerea lor nu poate fi calmată decât prin exces de tăcere (muțenie). Cuvântul, acolo la ei nu mai este considerat
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
sa în nevoința monahală, vastele sale cunoștințe scripturistice și patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar întâlnită, blândețea, dragostea sa de oameni, râvna pentru Dumnezeu și cuvântul său hotărât, înțelept și precis, unit cu darul frumoasei vorbiri în grai dulce moldovenesc fac din Arhimandritul Cleopa Ilie o personalitate în spiritualitatea noastră ortodoxă. Credincioșii, numeroșii săi fii duhovnicești, călugări și mireni, îl socotesc ca fiind o binecuvântare a lui Dumnezeu pentru Biserica noastră". Câteva aprecieri și mărturisiri personale, precum și câteva
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
în grabă, toate Doar una-aș vrea să o cuprind, Știu când se vor scurge-ale mele, poate Dintr-o fărâmă, un infinit o să aprind. Prind palmele țărâna și-o sfărâmă C-atâta-nsingurare ce-a-mpietrit, Tumultul vieții ce s-animă-n humă, Dă grai luminii-n fiecare răsărit. Referință Bibliografică: GLASUL LUMINII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
GLASUL LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369989_a_371318]
-
compatrioți adună. Pentru Unire își dau mână cu mână, uniți de-a fi în neam și limbă română. Mândru spre Soare se-nalță Tricolorul, să-l aplaude Măria Sa, Poporul. În pace să își stăpâneasca ogorul, vlăstarelor să clădească viitorul. În graiul străbun, cu harul bucuriei, răsună glasuri pe Imnul României. Protipendadă intră-n hora frăției și evenimentu-n cartea istoriei. Că nu-i sentiment mai înălțător și sfânt, cum e înfrățirea pe românesc pământ, în horă mă prind, când pun gândul în
MICA UNIRE PENTRU ROMÂNIA MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370408_a_371737]
-
prețuiesc și urcă la suflet cântecul adevărat, curat și valoros, pur muzical folcloric și cu toate caratele nestematelor din zăcământul bunăstării noastre spirituale”, rostea la telefon, indicându-mi să scriu, la dispariția artistei, maestrul Benone Sinulescu. Rămâne gol de cuvânt graiul în aceste momente când un neam își conduce spre despărțire, cu pasul gândului îngreunat și demobilizat de supărare, o căprioară a pajiștii lui, pe care-o va plânge de-acum roua în iarbă, norii sub văzduh, umbra sub frunză, apa
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]