1,569 matches
-
cred, În Împărăția Deltei, unul din cei care ne-am retras din calea lumii moderne, mai la umbra ei, ca să ne putem trăi, În liniște și pace, anii care ne-au mai rămas de trăit. Numai, că, ați cam dat greș. De ce am cam dat greș? Fiindcă, o să fie vorba să dispăreți de pe aceste locuri. De ce? Pentru că sunt locurile mele. Ba sunt ale noastre. Ba nu sunt ale voastre. Nici măcar nu aveți acte. Pe când, eu, am. Bătrânul l-a privit pieziș
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
din cei care ne-am retras din calea lumii moderne, mai la umbra ei, ca să ne putem trăi, În liniște și pace, anii care ne-au mai rămas de trăit. Numai, că, ați cam dat greș. De ce am cam dat greș? Fiindcă, o să fie vorba să dispăreți de pe aceste locuri. De ce? Pentru că sunt locurile mele. Ba sunt ale noastre. Ba nu sunt ale voastre. Nici măcar nu aveți acte. Pe când, eu, am. Bătrânul l-a privit pieziș. N-a mai rostit nici un
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ai găsit! ― Lasă, dom'le, vreau să le impresionez! P-ormă, la debarcader, cunoștința e gata! ― Păi, bine mă, nepricopsitule, așa înțelegi tu să le faci curte unor fete, inspirîndu-le frică?! ― Sistemul meu, mă, fraiere, sistemul meu, care nu dă greș! Mă fac admirat pentru "sportivitatea" mea! Acum, fiți atenți, urmează figura hoață! Și, nici una, nici două, cârmește barca lui spre barca fetelor, o lipește și vrea să sară-n barca lor. Fetele încep să țipe. Zănescu ridică un picior în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
brodești tocmai în echipa mea! Nu puteai să cazi într-a lui? ― Lasă, bă Costache, îl liniști Moscu, n-avea nici o grijă, că n-o să mă lovească nimeni; ai să vezi! Am eu metoda mea, care nu poate să dea greș! ― Bine, mă, numai să fie așa cum spui, că doar invizibil n-ai să te faci, ca omul lui Wells! ―― Mă privește! Oina se joacă de către două echipe: una este "la bătaie" și a doua, "la prindere". De data aceasta, echipa
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
meu e făcut Însă În așa fel, și spiritul de-asemenea, Încât nu pot Îndrăgi pe nimeni. Am Încercat, mărturisi el, de atâtea ori să mă leg ba de o ființă, ba de alta, și de fiecare dată am dat greș. De altfel, e prea mult zgomot, prea multă vânzoleală În universul vostru. La voi până și peștii vorbesc prea mult... Spunând acestea, Extraterestrul Își Încheie nasturii de la costum și coborî În ogradă. „Ce rost are să-mi bat capul cu prostii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
adăpostite de Pif. Venerația nostalgică de care este înconjurat Rahan ține și de proximitatea imagologică cu un alt erou ce cutreieră spațiile nedomesticite - Tarzan al lui Edgar Rice Burroughs. Dacă regresiunea temporală este una dintre strategiile ce nu poate da greș, înaintarea în viitor este corespondentul ei natural. Aici, miraculosul este oferit de invenția jucăriilor și a peisajelor ce sunt create, hipnotizând, număr după număr, pe cei ce sunt aspirați în maelström. Anticipația din Pif devine, prin „Les pionniers de l
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
aventura, la rândul său, fluturându-și codița ca pe un steag de catarg. Locul în care Tournesol era deținut putea fi doar bănuit - una dintre camerele de comandă în care erau adăpostiți tehnicienii bordurieni. Instinctul lui Milou nu putea da greș. La capătul acestor culoare luminate electric se afla temnița în care savantul era ținut captiv, în așteptarea prietenilor săi. Așteptat, miracolul se produse în cele din urmă. Milou se opri în fața unei uși blindate. Tintin apăsă discret pe clanță și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
gardă borduriană îl păzea, în vreme ce în fața sa se afla nimeni altul decât maiorul Olrik, ce își desfășura interogatoriul său cotidian. Luați prin surprindere, garda și Olrik fură cap turați fără vreun zgomot. Misiunea de recuperare a lui Tournesol nu dăduse greș, iar inamicul cel mai redutabil, arhitectul viitoarei lumi borduriene, se afla în mâinile lor. Legat și un căluș în gură, Olrik rămase alături de soldatul din gardă. Rebelii își continuau drumul lor către inima centralei borduriene. Oricât de temerar ar fi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ceva care să se potrivească cu asta?" Un alt gând de la (impresia) Eldred Crang: "Oh, Leej vino încoace. Leej, Leej, ceva impresii? Ceva preziceri?" Răspunse o voce îndepărtată: "S-a întâmplat ceva. Ceva de-a dreptul grozav. Nu am dat greș complet... Am o ciudată siguranță în privința asta. Dar - nu este vorba de citit viitorul. S-a întâmplat deja, orice-ar fi să fie. Dar, uf, nu înțeleg nimic." "Întinde-te pe spate, dragule." Vocea Patriciei venea și ea, nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
prudență. În cazul acesta, vei auzi în curând Vocea Numărului Patru care, cu și mai mare autoritate, își va lua precauțiile sale." "Ce ai de gând?" "Am intenționat să organizăm un al doilea salt după primul care, aparent, a dat greș. Dar cele întâmplate cu tine crează oarecare confuzie. Și acum intenționăm să amânăm până ce se clarifică situația ta." Gosseyn Trei, stând întins acolo în întuneric, tăcea, luând notă de gândurile care-i veneau în minte. Sigur că da, zise el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
credeați?” vru să exclame Oliver, dar gâtlejul lui transformă vorbirea umană Într-un fel de cârâit, acompaniat de foșnetul de frunze ce se unduiau pe cele două ramuri, aplecate spre genunchi. „Vedeți”, spuse profesorul studenților, „metoda mea nu dă niciodată greș. Dacă un pacient nu mișcă, Îl declari mort și imediat vei observa În comportamentul său o schimbare de o sută optzeci de grade. Omul-stâncă, omul-perete, omul-bolovan sau omul-stâlp de telegraf, piatra-ponce sau omul-lustră se va mișca pe locul său... Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Oliver e nemuritor?” râse starețul, agitându-și barba sură. „Deocamdată, descoperirea lui e În fază incipientă. De studiu de laborator... Oliver Încearcă să aplice formula pe propria sa piele și, când va ajunge să se convingă că nu a dat greș, o va extinde pe scară largă...” „Va să zică”, se amuză starețul, reușind să se liniștească pe moment, „prietenul tău Oliver a devenit propriul său cobai... Și În ce constă metoda lui, dacă nu e un secret?” „Prin contaminare. Uzând de introspecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Virgil apucă iute firul unui pripon zicând: - S-a agățat, zice el și cu mâinile a început să aducă peștele spre mal. Acesta încercă spre stânga și spre dreapta să scape, dar pregătirea profesională și măiestria lui Virgil, nu da greș. Apropiindu-se de mal și după valurile care le făcea ne-am dat seama că este un pește destul de mare. Frecându-și mâinile, Traian zice către mine: - Pregătește minciogul și încet se apropie și el de locul unde pescuia norocosul
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
PÎNĂ ÎN SALA DE COMANDĂ DE LA PARTER. NU ERA PREA HOTĂRÎT CE SĂ FACĂ. LA CÎTEVA ORE DE LA EVADAREA DIN PALATUL IMPERIAL, CAPTURASE DEJA NAVA INTERSTELARĂ. CU ALTE CUVINTE, IZBUTISE ACOLO UNDE FORȚELE ÎMPĂRĂTESEI ȘI ALE FĂURITORILOR DE ARME DĂDUSERĂ GREȘ. NU-ȘI SUBESTIMA REALIZAREA. SUCCESUL ACESTA VENISE CA REZULTAT AL VECHII LUI POLITICI DE A SE ÎNDREPTA CĂTRE UN ȚEL ÎN CURSUL UNEI CRIZE FĂRĂ SĂ ȚINĂ SEAMA DE RISCURILE PERSONALE. ACUM ERA MOMENTUL SĂ FIE MAI PRUDENT, ȘI ASTA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
numai Hegel și bună ziua, aveam metoda mea, stai să vezi : închideam ușor ochii, vedeam paginile de parcă le-aș fi avut în față, exact cum erau tipărite, până la adnotările cele mai mărunte, nu-mi scăpa nimic, le citeam, înșiram totul, fără greș, repetam toată polologhia, pe care căutam apoi s-o uit cât mai repede, ca să rămân curat. Ei nu voiau decât să se convingă dacă m-au vârât sau nu în mașinăria lor; îmi venea să urlu, aveam și eu un
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
unui mesteacăn, mestecenii se întind până sus în povârniș, într-o pădure luminoasă. Peștera, pădurea de mesteceni, pianul, cărțile, cuferele cu haine, merindea pusă spre seară la rădăcina unui copac de săteni, oamenii vin și le aduc de mâncare fără greș atâta vreme cât ele nu se arată la față, atunci, când știau că oamenii vin să le aducă de mâncare ele cântă la pian, unul și același cântec, ca și cum acesta ar izvorî din pământ, ca semn de recunoștință pentru cei care le
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
am revăzut, după aceea nu mai știu nimic de el. Mama, datorită faptului c-a fost singură foarte mult timp, a ales, în sfârșit, să-și refacă viața. Problema e că nu prea a avut noroc și a cam dat greș de câteva ori. Și atuncea am condamnat-o, dar acuma, stând și judecând, n-am avut de ce s-o condamn. Era tânără, avea 36 de ani și e greu, e greu să duci viața de tot singur, să n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Trebuia să mă pun pe picioare, să-ți faci alți prieteni, alte, eu știu, anturaje. Din ’86, când a murit mama, eu nu mai am familie. Deci mă consider un om care-am luptat singur în viață. Chiar dacă am dat greș și-am ajuns pe-aicea, am luptat singur. Și lupt în continuare; nu m-a ajutat nimeni din familie. Nici nu pot să spun c-am avut vreodată familie. De la Jilava m-am eliberat și am luat-o pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
l-au obligat să evadeze cu ei. Cei doi trebuia să-l dezarmeze pe unul din paznici iar tânărul pe celălant. De teamă Cap de miel a urmat instrucțiunile lor, la dezarmat pe un gardian, dar ceilalți doi au dat greș. În această situație băiatul a fost obligat să-și apere viața: la omorât pe unul dintre gardieni și la rănit grav pe celălant care a rămas paralizat pe viață. Când gardianul a murit, am știut că sa sfârșit cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mai adânc. Între timp, pe mal, Endō și Kobayashi se uitau unul la altul, gâfâind. Când Endō a făcut o mișcare rapidă ca să-și recupereze pistolul, Kobayashi s-a repezit la el cu cazmaua ridicată. Încercările lui disperate au dat greș, pentru că Endō a reușit să pareze loviturile. Cazmaua lovea cu zgomot pământul de fiecare dată. Kobayashi nu se lăsa și țintea cu toată forța, cu muchia ascuțită a cazmalei. Endō intra tot mai mult în apă. Pantalonii îi erau sfâșiați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
nu-i așa? E o rană care nu se vindecă niciodată. Niciodată. După ce vizitatoarea sa își termină povestirea, Mma Ramotswe rămase tăcută câteva momente. Ce-ar putea să facă pentru femeia asta? Ar putea afla ceva acolo unde au dat greș Poliția din Botswana și Ambasada Americană? Probabil nu va putea să afle nici ea nimic, și totuși, femeia asta avea nevoie de ajutor și, dacă nu-l obținea de la Agenția de Detective nr. 1, atunci unde altundeva l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Vă duc acasă, Nu, vă duc eu la hotel și apoi mă duc acasă, Va fi cum spun eu, ori va trebui să luați alt taxi, Sunteți obișnuită s-o țineți pe a dumneavoastră, Da, Întotdeauna, Trebuie să fi dat greș vreodată, dumnezeu e dumnezeu și aproape n-a făcut altceva decât să dea greș, Chiar acum aș putea să vă demonstrez că nu dau greș, Sunt gata pentru demonstrație, Nu fiți prost, spuse brusc moartea, și era În glasul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Va fi cum spun eu, ori va trebui să luați alt taxi, Sunteți obișnuită s-o țineți pe a dumneavoastră, Da, Întotdeauna, Trebuie să fi dat greș vreodată, dumnezeu e dumnezeu și aproape n-a făcut altceva decât să dea greș, Chiar acum aș putea să vă demonstrez că nu dau greș, Sunt gata pentru demonstrație, Nu fiți prost, spuse brusc moartea, și era În glasul ei o amenințare ocultă, tenebroasă, teribilă. Violoncelul a fost pus În portbagajul mașinii. Tot drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
taxi, Sunteți obișnuită s-o țineți pe a dumneavoastră, Da, Întotdeauna, Trebuie să fi dat greș vreodată, dumnezeu e dumnezeu și aproape n-a făcut altceva decât să dea greș, Chiar acum aș putea să vă demonstrez că nu dau greș, Sunt gata pentru demonstrație, Nu fiți prost, spuse brusc moartea, și era În glasul ei o amenințare ocultă, tenebroasă, teribilă. Violoncelul a fost pus În portbagajul mașinii. Tot drumul cei doi pasageri nu rostiră un cuvânt. Când taxiul se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
mai bine e să nu ne mai vedem, Nimeni nu va putea Împiedica acest lucru, Nici măcar dumneavoastră, care o țineți Întotdeauna pe a dumneavoastră, Întrebă muzicianul forțându-se să fie ironic, Nici măcar eu, răspunse femeia, Asta Înseamnă că veți da greș, Asta Înseamnă că nu voi da greș. Șoferul coborâse ca să deschidă portbagajul mașinii și aștepta să fie luată cutia. Bărbatul și femeia nu-și luară rămas-bun, nu spuseră pe sâmbătă, nu se atinseră, era ca o ruptură sentimentală, din cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]