3,747 matches
-
marile averi ? Pentru că ar pleca capitalul ? Și așa pleacă, dar nu va putea niciodată părăsi de tot piața europeană. De ce nu se iau astfel de măsuri salvatoare ? Pentru că nu se vrea. Popoarele trebuie supuse, asemenea danaidelor din mitologia greacă (iar greacă !?), la pedeapsa eternă de a umple un butoi fără fund... Știința economică contemporană strălucește prin absența unor idei noi, rămînînd ancorată într-un trecut convențional, încurcată în propriile axiome și construcții tot mai fictive. Extrem de obedientă politic, manipulantă și manipulatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sinuciderea în această interdicție. Sinuciderile eroice ale iudeilor la căderea Massadei în mâinile romanilor, atestate de recentele descoperiri arheologice, tind să sugereze contrariul. Dar evreii din Renania nu aveau cunoștință de ele, căci episodul de la Massada fusese transmis doar în greacă, în Războiul evreilor, de către istoricul și comandantul militar evreu roman Flavius Josephus și citit de evrei în versiunea originală abia în secolul al XVI-lea. Relatarea lui Josephus este, desigur, parțial cunoscută, printr-o traducere-adaptare ebraică, Sefer Yossipon, începând din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
În paralel, în acei ani, în timp ce cuvântul "genocid" este tot mai utilizat, iar "dezastru" și "catastrofă" sunt încă folosite, își face apariția cuvântul Holocaust. Termenul vine de la grecescul holokauston, "ardere de tot", și servise, până atunci în mod tradițional, în greacă și în diverse limbi europene, pentru redarea ebraicului ola, care în Leviticeeeee desemnează un anumit tip de ofrandă adusă lui Dumnezeu, în general un animal "ars în întregime". În franceză și italiană, "holocaust" își păstrase până foarte târziu sensul "sacrificial
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
geto daci pentru a-i învăța tainele cunoașterii, devenind nemuritor. Sub vraja fermecătorului Dionysos, a căzut întreaga peninsulă, ajungând să fie adorat ca zeu și de traci (inclusiv geto daci). Totuși, se impune să avem în vedere că influența civilizatoare greacă a cunoscut și anumite limite. Legătura lor cu spațiul pontic avea un caracter preponderant maritim, prin practicarea unei navigații costiere. Nu erau dezvoltate căi terestre care să remorcheze durabil meleagurile geto dacice la Elada. Grecii au dezvoltat o civilizație maritimă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
A fost realizat un import masiv de neologisme din franceză care a accentuat caracterul latin al limbii române. Au fost împrumutați termeni de specialitate în domeniul politico administrativ, militar și tehnico științific, care au înlocuit cuvintele din slavă, turcă și greacă, preluate sub ocupație turco fanariotă ori sub influența popoarelor slave din vecinătate. Ponderea însemnată și varietatea domeniilor în care s-a impus fac ca adstratul francez să fie aproape imposibil de dezlocuit, în pofida, tendinței actuale de anglicizare sau, mai precis
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
romanizate din Balcani erau total lipsite de structuri clericale, practicând un creștinism popular, după chipul și asemănarea acestor neamuri de țărani simpli. Astfel au pătruns în limba română cuvinte cu specific ecleziastic care, la origine, sunt mai degrabă împrumutate din greacă decât din slavonă. f. Unitate și diversitate în Balcani Să privim și spre originea diversă a grupului traco ilir. Deși, genetic, era majoritar indo european primitiv, putea presupune existența unei ponderi mai consistente a lexicului pre indo european 115. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
traca, frigiana). Atunci când romanii au cucerit aceste ținuturi, nu au fost nevoiți decât să impună latina în locul elenei ca limbă de circulație. Datorită prestigiului său mult prea puternic, elena nu a fost ștearsă complet de pe harta lingvistică. În pofida cuceririi romane, greaca a continuat să fie influentă în special în regiunile din sudul Balcanilor care au cunoscut o elenizare mai profundă. Greaca a rezistat pentru că era o limbă scrisă care se baza pe o cultură solidă. Dacă în alte contexte istorice, limbi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de circulație. Datorită prestigiului său mult prea puternic, elena nu a fost ștearsă complet de pe harta lingvistică. În pofida cuceririi romane, greaca a continuat să fie influentă în special în regiunile din sudul Balcanilor care au cunoscut o elenizare mai profundă. Greaca a rezistat pentru că era o limbă scrisă care se baza pe o cultură solidă. Dacă în alte contexte istorice, limbi vechi de cultură au dispărut (sumeriana, akkadiana) sub presiunea exercitată de noii cuceritori, Roma nu a dus o astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
baza pe o cultură solidă. Dacă în alte contexte istorice, limbi vechi de cultură au dispărut (sumeriana, akkadiana) sub presiunea exercitată de noii cuceritori, Roma nu a dus o astfel de politică de forță în raport cu Elada. Din contra, faptul că greaca era vorbită de la Eufrat până la Adriatica nu putea fi decât un avantaj pentru romani. Așa își puteau administra mai eficient provinciile îndepărtate din Orient 119. Practic, spre finalul său, imperiul funcționa cu două limbi oficiale, latina și greaca, ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
faptul că greaca era vorbită de la Eufrat până la Adriatica nu putea fi decât un avantaj pentru romani. Așa își puteau administra mai eficient provinciile îndepărtate din Orient 119. Practic, spre finalul său, imperiul funcționa cu două limbi oficiale, latina și greaca, ceea ce a permis și divizarea lui în timpul declanșării migrațiilor devastatoare. Împărțirea a avut loc pe vremea lui Theodosius, făcând loc apariției la Roma, a unui imperiu de apus, iar la Bizanț, a unui imperiu de răsărit. În schimb, în nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lăsate de izbeliște în fața nomazilor, aflați în căutarea de suhății pentru turmele lor. În aceste zone, s-au instalat triburi turcofone, pecenegi, cumani, bulgari, care au fost asimilate pașnic de populațiile slave și romanice. Delimitarea ariilor de influență romană, respectiv greacă, a fost foarte importantă în evoluția proceselor etno lingvistice din Balcani. Slavizarea a fost mai facilă în arealul elenofon, cu populații trăind în spații deschise, ușor de cucerit (văi, depresiuni). În schimb, comunitățile latinofone s-au conservat mai bine în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o clipă în vremea lui Iustinian I prin cuceririle făcute în Peninsula Italică și nordul Africii, dar moștenirea lui a fost repede risipită de urmași. Inevitabil, retragerea puterii Bizanțului spre locurile de origine a făcut ca, în timpul lui Heraclius I, greaca să fie reintrodusă ca limbă oficială. Așa a fost deschisă calea reelenizării complete a Imperiului bizantin. Procesul de romanizare la Dunărea de Jos, care implica o arie de influență a Bizanțului extinsă până în Taurida, a presupus o contaminare spre Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
însemnată de cuvinte cu etimologie necunoscută (dintre care măcar o parte ar putea proveni din limba geto dacilor). 110 Ulterior, aceste triburi au submers în toată Europa generând limbile italice și celtice, dar modelând limbile mai vechi din Balcani, inclusiv greaca. 111 Exceptându-i pe greci, am putea spune că a fost vorba de o noutate pentru Balcani. 112 De pildă, de la franțuzescul constitusion sau administration, avem în rusă și în română, constituția, respectiv administrația (fapt ce denotă direcția impulsului inițial
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în multe țări ale lumii în ultimii 30 de ani și în prezent predă cursuri pentru clinicieni în Italia, Spania și Portugalia. A scris mai multe cărți despre hipnoterapie, care au fost traduse în mai multe limbi, incluzând rusa, chineza, greaca și spaniola, precum și numeroase lucrări și comunicări științifice. Este co-director a două Institute Erickson, în Madrid și Portugalia de Nord (Portoă și membru al Consiliului Editorial al Revistei Europene de Hipnoză Clinică. Este psiholog și consilier clinician autorizat și a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
când am observat următoarele scrise pe un zid în partea veche a orașului: „Sunt sigur numai de un lucru pe care îl știu. Lucrul pe care îl știu este că nu știu nimic.” Această frază, care a fost inscripționată în Greaca modernă, este o parafrază a faimosului dicton antic atribuit lui Socrate. Consider că aceasta este atitudinea potrivită pentru toți psihoterapeuții, atât înainte de formare, cât și după aceea. După o viață de practică a psihoterapiei aceasta este încă o afirmație adevărată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
te abandonezi pur și simplu propriilor instincte decât pentru detractorii ei: niciun hedonist nu a propus vreodată ca ideal puteri depline acordate instinctelor, pulsiunilor, forțelor nocturne care-l înrudesc pe om cu animalul cel mai sălbatic și mai brutal. Etica greacă este eudemonistă. Oricare ar fi școlile, ele îl invită pe omul care practică filosofia să se debaraseze de ceea ce stă în calea fericirii sale, să-și cizeleze dorințele pentru a le rarefia și a le face inofensive, să-și rupă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
activă -, pentru a pune în opoziție în cele din urmă o existență închinată gândirii, reflecției, și o alta orientată spre acțiune - teoreticul și practicul. Ca ecou la aceste clasificări, filosofii disertează despre „Y”-ul ionian („Y” corespunde literei epsilon din greaca continentală în Asia Mică) pentru ceea ce reprezintă el ca simbol: două brațe, două posibilități, o alegere, o ramificare, o bifurcare. Litera propune un simbol, un mijloc mnemotehnic, un memento, un truc filosofic: în punctul de joncțiune, totul pare încă posibil
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cerșetori și delincvenți, precum și angajarea drojdiei societății în trupele de mercenari care, pentru un blid de linte, sunt în stare să se dedea la asasinate: Grecia se îndreaptă către sfârșitul ei; de altfel, după Epicur, filosofia încetează să mai fie greacă și devine romană. Epicur își creează școala, își constituie doctrina și o predă în acest context: fragil din punct de vedere fizic, declasat din punct de vedere social, evoluând într-un moment politic decadent, el cumpără Grădina, la periferia Atenei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ceea ce-i privește pe zei, trebuie să adăugăm și niște detalii specifice lui Philodem: frumusețea lor, de exemplu, dar și posibilitatea de a fi sexuați - zei masculi și zeițe femele... -, viața lor socială și limba lor, rațională, deci înrudită cu greaca... Pioșenia exclude rugăciunea orientată în sensul interpelării, al solicitării, al cererii interesate: nu comunici cu zeii pentru a le cere binefaceri sau avantaje. La antipozii sacrificiilor grecești menite să asigure bunăvoința cerului, departe de orice transcendență, relația filosofului cu modelele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Pe linia de ochire se află mitologiile laice și religioase. Nici zei, nici maeștri, doar Venus... La Lucrețiu, poetul, filosoful și omul de știință se suprapun: a scrie mii de versuri în latină, a elabora noțiuni, a efectua trecerea de la greacă la această limbă atât de puțin făcută pentru gândire, a transplanta epicurismul pe meleagurile campaniene sau romane, a rafina doctrina Grădinii și a o reformula pentru spațiul italic și pentru epoca imperială, a inaugura poate o serie de noutăți tehnice
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
et doctrines des philosophes illustres, Livre de Poche, „La Pochothèque”, Paris, 1999: aparatul critic este remarcabil, iar indexul, de o incontestabilă eficacitate. De asemenea, se pot consulta scrisorile pseudoepigrafe târzii, Les Cyniques grecs. Lettres de Diogène et Cratès, traduse din greaca veche de către Georges Rombi la editura Babel, 1998. Ele datează din secolul al II-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr. și trădează o netă înclinație stoică, vizibilă prin critica radicală a plăcerii aproape la fiecare pagină. A se vedea și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
94-95, 98, 136, 166-167, 211-212, 214 geniul vieții filosofice 16-17, 207, 210-212, 218, 222, 226, 228, 261, 293, 297, 303, 310 înțelepciune - Antiphon 95; Aristip 112, 148, 206-207; Democrit 57, 60; Epicur 174, 192, 204, 216, 230, 232-233, 235-236, 239-240; greacă primitivă 36; hedonistă 131-132, 285; Hipparh 72-73, 75-76; Lucrețiu 258-259, 274-275, 277, 285; păgână 239; Pyrrhon 80; sofistă 112; soteriologică 297-298; stoică 277; terapică 239 la țară 213-214 voință 181, 191, 194 Y (ca simbol) 159-160, 164-167, 226 Cuprinstc "Cuprins
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
care să-l fi ocolit propriu-i destin. Faulques Însuși știa mai bine decât oricine lucrul acesta. În plus, una dintre imaginile sale timpurii de război era legată de aceea: fiul lui Priam și soția lui depășeau traducerile școlărești din greaca clasică; aveau chipuri, voci, lacrimi autentice și, cu o simetrie exactă (erau hazarduri imposibile), mai și vorbeau limba lui Homer. Întâia oară când Faulques auzise bocetul real al Andromacăi fusese la douăzeci și trei de ani, la Nicosia. În acea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu siguranță unul dintre cele mai timpurii, dacă nu primul moment al cristologiei În care Cristos este identificat cu ipostaza divină numită Logos. Logos, Însemnînd multe lucruri În grecește, inclusiv „cuvînt” și „rațiune”, avea În filozofia și În știința contemporană greacă semnificația de fațetă a minții divine, de forță creatoare și structurantă a universului. Cu toate că În unele scrieri creștine timpurii, cum este Păstorul din Hermas, Cristos este identificat cu Sfîntul Duh și apare În ipostaza unui Înger (9.12.6.-8
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
misionară cu cel mai mare succes sînt opera lui Mani, din secolul al III-lea. Mani s-a născut la 14 aprilie 216 p.C. Potrivit doxografului musulman Ibn al-Nad@1@m (circa 988), tatăl său, Pattek (În arabă Futtuq, În greacă Pattikios sau Patekios, În latină Patticius), originar din Ecbatana/Hamadan, se mutase În orașul geamăn Seleucia/Ctesiphon/al-Mad@2@’in. Sub impulsul unei revelații, tatăl lui Mani aderase la comunitatea baptistă a elchazaiților, mughtazilahilor sau „sabeenilor” din regiunea mlaștinilor Mesopotamiei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]