2,789 matches
-
urgența, nici de necesitatea schimbării), atunci Pluto „roade” efectiv situația din interior. Cel de-al treilea stadiu este prăbușirea pe cât de bruscă, pe atât de neașteptată care nu intervine decât după un anumit timp - timpul necesar lui Pluto-termită să roadă grinda principală a edificiului. Cel de-al patrulea stadiu este repornirea. Odată Încheiat procesul transformării omida poate deveni fluture, iar individul poate pleca de pe noi baze, mai solide, mai autentice - Într-un cuvânt, mai conforme cu ceea ce trebuie el să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
edifica pășind chiar azi pe Calea Moșilor de la Pache spre Sf. Gheorghe. Structura de beton armat nu ajunsese la construcții civile, cu atât mai puțin la particulari. Casa lui Moș Costache e din pereți portanți de cărămidă, cu planșee pe grinzi de lemn. Când moșul depozitează materiale grele în casă, elementele orizontale se curbează periculos și efortul transmis la pereți îi determină să lucreze, fisurând tencuiala sub formă de fulger. Decorațiunile acestor case sunt la fel de „absurde” și din materiale caduce. În ceea ce privește
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Ciorescu - Bogdana, cunoscutul ziarist de la „Vocea Tutov ei” și „Neamul românesc”. La apariția și menținerea în activitate a ziaru lui, alături de G. Tutoveanu, Corneliu I. Droc și I.G. Ciorescu . O contribuție a adus‐ o T. Pamfile care de la icoane și grinda caselo r țărănești a coborât și a adunat actele vechi și le‐a pus în paginile săptămânalului Răsăritul. La 6 mai 1912, după numărul 16, ziarul Răsăritul își întrerupe activitatea. Răsăritul „răsare” după vreo trei luni de pauză , explică I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cine mai știe pe unde prin țară, dar de fiecare dată apărea iar în sat. Ultima dată a dispărut din sat după nunta fratelui său. Cu o zi înainte de nuntă acesta îl căutase de dimineață, bătând cu bățul într-o grindă groasă a podului grajdului. I-a vorbit ținând ochii într-o parte de parcă ar i vrut să descopere ceva pe scândurile înverzite de timp ale gardului. I-a spus că se însoară dar să nu vină la nuntă, ca să-l
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de imaginat plăcerea deosebită pe care o simțea, alături de prietenii săi când, în zilele de caniculă, ținându-se strâns de mână unul de celălalt pentru a învinge atât forța valurilor precum și alunecușul înșelător de pe suprafețele încărcate cu vegetație acvatică ale grinzilor și a bolovanilor de granit care-i trăgeau înapoi, se strecurau încet și înaintau până la baza cascadei. Acolo, după ce-și primeau recompensa, un duș scurt însă răcoritor, alunecau obligatoriu în ghiol de unde înotând, ajungeau din nou la mal. Lupta
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, secole întregi în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai mult, adolescentul nu este liber în a realiza deplasarea investițiilor deoarece retragerea investițiilor reprezintă o amenințare directă pentru integritatea imaginii parentale. (cf. cazului Sylvie). Este ca și cum, încercând să păstrăm casa parentală amenințată de ruină, adolescentul trebuie totuși să ia grinzi roase de carii pentru a o construi pe a sa proprie: totul riscă să se prăbușească. Chiar dacă mama sa nu mai este din punct de vedere clinic deprimată, Élisabeth se teme de reapariția depresiei materne din copilăria sa și deplasează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi tăria, Înălțimea sunetului și/sau calitatea tonului, de exemplu, munca acordorului de piane, a reparatorului de sisteme sonore 27 I Balansul corpului (simțirea poziției sau balansului corpului când acesta devine critic pentru Îndeplinirea activității, ca atunci când se circulă pe grinzi În formă de I, În urcarea pe stâlpi la Înălțime când se lucrează pe acoperișuri foarte Înclinate, În mersul pe suprafețe lunecoase etc.) 1.3. Activități de estimare În această secțiune a chestionarului sunt diferite operații ce implică activități de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
3.3. Activități ale Întregului corp 86 I Balansarea (menținerea balansului sau echilibrului corpului pentru a preveni căderea atunci când stai În picioare, când mergi, alergi, te Îndoi etc. pe suprafețe Înguste, alunecoase, abrupte sau mișcătoare, de exemplu: mersul pe o grindă Îngustă la Înălțime, lucrul pe un acoperiș abrupt etc.) 3.4. Nivelul de efort fizic 87 S Nivelul de efort fizic (se indică prin codul de mai jos nivelul general al activității corporale, considerând frecvența și efortul cerut pentru a
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
amenajat) cu dimensiunile: lungime, L = 30 m, lățime, l = 8 m, înălțime, H = 3 m și grosime, g = 0,3 m; prezintă patru pereți, cu dimensiunile: lungime, L’ = 8 m, înălțime, H’ = 3 m și grosime, g’ = 0,3 m; grinzi de rezistență exterioară, în număr de patru cu dimensiunile: lungime, L = 13 m, lățime, l = 0,5 m și grosime, g = 0,4 m; grinzi de rezistență interioară, în număr de două, cu dimensiunile: lungime, L = 8 m, lățime, l
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
dimensiunile: lungime, L’ = 8 m, înălțime, H’ = 3 m și grosime, g’ = 0,3 m; grinzi de rezistență exterioară, în număr de patru cu dimensiunile: lungime, L = 13 m, lățime, l = 0,5 m și grosime, g = 0,4 m; grinzi de rezistență interioară, în număr de două, cu dimensiunile: lungime, L = 8 m, lățime, l = 0,6 m și grosime, g = 0,25 m; stâlpi de rezistență, în număr de 16, cu dimensiunile: lățime, l = 0,4 m, grosime, g
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
constituente II. Stabilirea cheltuielilor materiale III. Stabilirea cheltuielilor de transport Rezolvare: I. Stabilirea necesarului de beton și a componentelor constituente Pentru a putea determina cantitatea de beton necesară construirii structurii, trebuie să se cunoască volumul fiecărei componente: volumul fundației; volumul grinzilor exterioare; volumul grinzilor interioare; volumul stâlpilor de rezistență subsol; volumul stâlpilor de rezistență de la nivel; volumul pereților; pereți P1; pereți P2; volumul planșeelor; volumul total al fundației și structurii Considerând că betonul are o compactitate superioară, I, egală cu 0
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
cheltuielilor materiale III. Stabilirea cheltuielilor de transport Rezolvare: I. Stabilirea necesarului de beton și a componentelor constituente Pentru a putea determina cantitatea de beton necesară construirii structurii, trebuie să se cunoască volumul fiecărei componente: volumul fundației; volumul grinzilor exterioare; volumul grinzilor interioare; volumul stâlpilor de rezistență subsol; volumul stâlpilor de rezistență de la nivel; volumul pereților; pereți P1; pereți P2; volumul planșeelor; volumul total al fundației și structurii Considerând că betonul are o compactitate superioară, I, egală cu 0,9 volumul betonului
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
Casa prevestește trecerea omului în "cea lume" prin semne: pocnirea neașteptată a unor obiecte din casă a meselor, a scaunelor, a laițelor, a paturilor, a lăzilor, a stâlpilor de la horn, a ușilor, a pereților, a icoanelor, a oglinzilor și a grinzilor. 98 După moarte omul își pregătește "o altă casă", de pe-trecere din această lume: "Mândră căsuț-ai avut / Și-aceasta nu ți-o plăcut, / Alta nouă ți-ai gătit. / Nu ți-ai gătit de trăit, / Ți-ai gătit de putrezit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
huțulii din Bucovina 301, la pețitul miresei (stárosti), gazda stă pe "colnicul prichiciului" (pe vatră), crezându-se că așa cum e "legat căminul, așa să se lege cuibul conjugal" ; "cneazul" (mirele) se așează pe laviță, sub fereastră (sau între ferestre), sub grinda mediană, pentru "întări însoțirea novicilor aidoma grinzii". Când intră în casa mirelui, mirii nu au voie să se uite la cuptor, în vatră, "ca să nu le fie viața neagră ca tăciunii", se uită la soare, pe fereastră. În momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stárosti), gazda stă pe "colnicul prichiciului" (pe vatră), crezându-se că așa cum e "legat căminul, așa să se lege cuibul conjugal" ; "cneazul" (mirele) se așează pe laviță, sub fereastră (sau între ferestre), sub grinda mediană, pentru "întări însoțirea novicilor aidoma grinzii". Când intră în casa mirelui, mirii nu au voie să se uite la cuptor, în vatră, "ca să nu le fie viața neagră ca tăciunii", se uită la soare, pe fereastră. În momentul în care se așează pe masă "steagul", în spatele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dorul rădăcină, / Dorul vreau să-l iau cu mine, / Rădăcinile-l țin bine. Dorul vreau să-l iau acasă, / Rădăcinile nu-l lasă, / Că-mi e mândruța frumoasă. Eu aș vrea să-l dau în tindă, / Ramurile-i dau de grindă."185 Îndărătnicia sorții din viața omenească își găsește tămăduirea în universal, împlinindu-se ca destin cosmic: Fost-a-n lume doi iubiți, / De părinți n-au fost voiți; Ei de mână s-au luat, / S-au dus și s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pornea plugul, se făceau semănături, copilul născut era considerat norocos, se culegeau plante de leac. Simbolul lunii noi, sub forma "coarnelor de consacrare", se regăsește, ca element decorativ, pe troițele de drum de tipul stâlpilor sau al "coloanei cerului", pe grinzile de porți de curte (Maramureș), pe culmile de acoperiș a caselor (Muntenia) sau pe stâlpii funerari, rolul reprezentărilor lunare fiind de "însemne apotropaice" ale drumurilor, caselor și mormintelor, împotriva făpturilor malefice care bântuie lumea.184 Îndeletnicirile zilnice ale omului tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pădure, șarpele de apă. Șarpele de casă, Știma casei, Vâlva casei, este "ceasornicul casei" care trăiește sub pragul ușii sau în peretele casei, fiind un geniu protector al casei la români. Șarpele casei este sculptat pe stâlpii pridvorului sau pe grinda mare din camera de oaspeți, dar și pe monumentele funerare. Șarpele de câmp apare pe stâlpii de mormânt și pe cruci, reprezentat pe verticală, cu gura deschisă sub simbolul soarelui pe care vrea să-l devoreze. Șarpele de câmp iese
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
imenși, în care nu am reușit în copilărie să mă urc până spre vârf. Mama mea în schimb, care era foarte sprintenă, se urca împreună cu frații mei până sus și bătea nucii toamna. În podul casei țineam nucile iar de grinzi erau atârnați struguri, în special Coarnă neagră și Azuf Ali (căreia noi îi spuneam Afuzali), care țineau până la Crăciun și chiar mai târziu. Cum atunci în timpul iernii nu erau citrice ca acum, la Crăciun și Anul Nou aveam struguri frumoși
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ale adolescentului care descoperă spațiul genezelor. Într-o imagistică ce își pierde strălucirea cu timpul, reușește să ne convingă, fiind primul volum, că ne aflăm în fața unui veritabil poet. Părinții rămân oglinzi răsfrânte ale chipului nostru, odăi fără suport, fără grinzi. Geneza păunesciană expune o altă facere a lumii decât cea biblică. La început nu era haos, ci o stare de delir, pământul se ținea de soare și cei doi tineri implică, prin originea lor, o nouă mitologie; Eva se naște
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vatră numai un tăciune e semn că are să moară unul din soți. Noiți negre de-ți ies pe unghii e semn de moarte. Cînd ți se fac pete negre pe mîni e semn că moare cineva din neamuri. Cînd pocnesc grinzile, moare cineva. Cînd din greșeală ori din nebăgare de seamă intră întîi în casă om sau copil cu capul gol, să știi că copilul moare. Acela dintre doi tineri căsătoriți care adoarme întîi va muri înainte. Moarte arată ori ție
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la însurăței, se crede că li se ia norocul. Colțurile batistelor mirilor nu se leagă, ca să nu li se lege norocul. Dacă un mort în viață a fost norocos, membrii familiei lui îi iau măsura, pe care o țin în grinda casei, ca norocul să nu se depărteze de acea casă. De la un mort se păstrează puțin păr din cap, ca dacă el va fi avut noroc, să nu se ducă și norocul din casă. Cînd îți moare cineva de la casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se trage zama. Vas După ce moare și [se] scaldă omul, se scot toate vasele și căldarea și se pun la răsărit cu gura-n jos. Vasile La Sf. Vasile, femeile se duc cu copiii la moașă, ca să-i dea de grindă. Se fac chefuri cu moașele, care țin cîte două zile, și se cheltuiesc sume mari. De Sf. Vasile, moașa ridică copilul la grindă și apoi îl pune pe fierul plugului sau pe mătură. (Gh.F.C.) Vatră Cînd mături cu mătura pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-n jos. Vasile La Sf. Vasile, femeile se duc cu copiii la moașă, ca să-i dea de grindă. Se fac chefuri cu moașele, care țin cîte două zile, și se cheltuiesc sume mari. De Sf. Vasile, moașa ridică copilul la grindă și apoi îl pune pe fierul plugului sau pe mătură. (Gh.F.C.) Vatră Cînd mături cu mătura pe vatră nu-i bine, că dă uliul la găini. Să nu mături vatra, că n-ai noroc la paseri. Cînd ies furnicile în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]