10,713 matches
-
Datorită temperaturilor foarte scăzute din regiunile tropicale, vaporii de apă sunt transformați în gheață; de aceea umiditatea este foarte scăzută în aceste regiuni, prezența norilor fiind foarte redusă (se semnalează, uneori, la altitudini de 22-27 km, prezența norilor sidefii, cu grosimi mici, alcătuiți din picături de apă suprarăcită). Troposfera și stratosfera concentrează împreună peste 99% din masa totală a atmosferei. Stratul de tranziție spre următoarea pătură atmosferică, mezosfera, este stratopauza. Temperatura sa medie (la altitudinea de 45-55 km) este apropiată de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
o mare cantitate de apă. Circuitul apei în atmosferă în medie pe mai mulți ani este prezentat în tabelul 2.4. Conform acestor date de pe suprafața oceanelor în decursul unui an se evaporă în medie un strat de apă cu grosimea de 112,7 cm iar de pe suprafața uscatului - de 44,6 cm. Grosimea stratului de precipitații pe continente este în medie de 70,0 cm iar pe oceane - 102,4 cm. Din precipitațiile căzute pe continente, o mare parte se
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mulți ani este prezentat în tabelul 2.4. Conform acestor date de pe suprafața oceanelor în decursul unui an se evaporă în medie un strat de apă cu grosimea de 112,7 cm iar de pe suprafața uscatului - de 44,6 cm. Grosimea stratului de precipitații pe continente este în medie de 70,0 cm iar pe oceane - 102,4 cm. Din precipitațiile căzute pe continente, o mare parte se scurge în râuri și mai departe revine din nou în oceane. Circulația apei
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cristale de gheață (m > 0) de scăderea acesteia. Trebuie remarcat că acest proces se observă numai în nori, ceață și precipitații. Evaporarea ce se produce de pe suprafața terestră, influențează direct asupra variației umidității numai a stratului de aer cu o grosime egală cu aproximativ parcursul liber al moleculelor vaporilor de apă. În straturile superioare transmiterea vaporilor de apă se produce numai pe calea amestecului molecular sau turbulent caracterizată de al treilea termen al membrului drept al ecuații (2.20). Așa dar
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
aerului din stratul atmosferei ce vine în contact direct cu suprafața Pământului are un caracter puternic turbulent. Partea stratului planetar inferior al atmosferei în mișcarea aerului este puternic influențată de interacția cu suprafața Pământului se numește strat limită atmosferic (SLA). Grosimea acestui strat depinde de valoarea vitezei vântului în atmosfera liberă, de stratificația verticală de temperatură, de dimensiunile și de forma neuformităților suprafeței Pământului și oscilează, în medie, între 1000 și 1500 de metri. Curgerea unui fluid în regim turbulent sau
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
la valoarea vitezei aerului, existentă în atmosfera liberă; b) O schimbare a direcției vitezei vântului, odată cu creșterea altitudinii, determinată de forța Coriolis. Existența stratului limită este determinată de interacția dinamică și termică dintre aerul atmosferic în mișcare și suprafața Pământului. Grosimea acestui strat și structura sa verticală sunt direct determinate de distribuția verticală a temperaturii aerului în acest strat. Pentru a caracteriza mișcările convective ale aerului în acest strat, determinate de existența unor gradienți verticali de temperatură pozitivi, se folosește numărul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
-l caracterizează (viteza vântului, temperatura potențială, densitatea ș.a.) tind să aibă valori constante pe verticală cu excepția unei zone din apropierea solului unde turbulența este inhibată. În stratul limită instabil se disting trei zone pe verticală: a) Stratul de suprafață, având grosimea de câțiva zeci de metri, caracterizat de un gradient vertical al temperaturii medii mai mare decât gradientul adiabatic uscat și de o forfecare puternică a vitezei vântului. b) Stratul de amestec, situat deasupra stratului de suprafață, în care viteza vântului
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
când una, când alta, când așa, când așa. Lutul rămâne'n orice cas acelaș ..." (ms. 2285, f. 127). Ideea nu era nouă și Eminescu o putea afla în opera lui D. Cantemir: "Desfătările tale: pulbere și fum, care cu mare grosime în aer se înalță și, îndată, rășchirându-să, ca și când n-ar hi fost să fac..." "Risipire", "mistuire" în vânt. Într-un manuscris citat, Eminescu a notat această expresie: "fiul pulberii" (2286). Întreaga sa filozofie se va "răsuci" în jurul acestui cronotop, a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
frecare; permeabilitate; conductibilitate etc. 3) Gruparea caracteristicilor de calitate în funcție de posibilitatea de comensurare a acestora: a) caracteristici măsurabile direct: greutate; rezistență; conținutul de grăsimi; substanțe utile etc.; valori nutritive; gabarit etc. b) caracteristici măsurabile indirect: calitatea unei acoperiri galvanice prin grosimea stratului; fiabilitatea unei mașini pe baza probelor de rezistență la uzură; puterea unui motor obținută prin măsurarea încălzirii conductorilor etc. c) caracteristici comparabile obiectiv cu mostre etalon: număr de defecte pe cm pătrați la țesături, tricotaje, tablă; gradul de alb
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
de vopsire, grad de finisaj al unei confecții; grad de cromare etc. 4) În funcție de modul de exprimare deosebim: a) caracteristici cuantificabile, în cazurile cînd valoarea efectivă a caracteristicii se poate măsura și înregistra, ca de exemplu: cote dimensionale; debite; rezistențe; grosimi etc.; b) caracteristici atributive, care dovedesc calitatea prin calificative, ca, de exemplu, prin clasificare în corespunzător și necorespunzător. Indiferent de gruparea utilizată se poate spune că aceste caracteristici conferă produsului calitatea. Cunoașterea acestor caracteristici, a dependențelor dintre ele servește atît
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
agenților poluanți din atmosferă, se observă anumite particularități. Astfel, solurile cele mai contaminate se vor afla în preajma surselor de poluare a aerului. Nivelul contaminării solului depinde și de regimul ploilor. Intensitatea și frecvența acestora, împreună cu concentrația poluanților din aer, influențează grosimea stratului de sol poluat. Persistența pesticidelor și îngrășămintelor artificiale pe terenurile agricole depinde de vegetație, dar și de tipul de sol. Pe solurile nisipoase, persistența este mult mai mică, comparativ cu solurile argiloase, unde complexul argilo-humic determină reținerea substanțelor respective
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
și dinamic al calității impune, în mod necesar, elaborarea unor criterii de apreciere, diferențiate în funcție de natură produsului, care să reflecte nivelul tehnic, rezultatele în exploatare și gradul de competitivitate. Caracteristicile calitative ale produselor pot fi determinate: * prin măsurare directă (exemple: grosimea tablei, greutatea țesăturii, conținutul de grăsime al laptelui, fluxul luminos al unei lămpi electrice, lungimea unui ax de transmisie etc.); * prin măsurare indirectă (exemplu: puterea unui electromotor prin măsurarea încălzirii conductorilor, fiabilitatea unui utilaj cu ajutorul probelor de rezistență la uzură
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
grăsime al laptelui, fluxul luminos al unei lămpi electrice, lungimea unui ax de transmisie etc.); * prin măsurare indirectă (exemplu: puterea unui electromotor prin măsurarea încălzirii conductorilor, fiabilitatea unui utilaj cu ajutorul probelor de rezistență la uzură, calitatea unei acoperiri galvanice prin grosimea stratului depunerii etc.); * prin compararea obiectivă cu mostră etalon (exemple: gradul de alb al unei țesături, numărul de defecte pe cm2 la tablă etc.); * prin comparare subiectivă cu mostră etalon (exemple: grad de cromare, grad de vopsire, finisajul unei confecții
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
1.580/2/1987 Combinatul din Galați este în restanță cu livrarea către întreprinderea din Rădăuți a unei cantități de 620 tone tablă de diferite sortimente, printre care și cele necesare la export de 0,6 și 0,8 mm grosime. Deși conducerea întreprinderii a făcut numeroase intervenții la forurile competente până în prezent problema nu s-a rezolvat. Din cauza lipsei de materii prime întreprinderea din Rădăuți s-a văzut nevoită să trimită în concediu fără plată un număr de circa 800
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
durata în timp a anumitor modificări specifice pubertății, datorită rolului benefic pe care efortul fizic îl exercită asupra organismului; Alexe, D.I., 2009). Cercetările efectuate de-a lungul timpului au evidențiat că, datorită dezvoltării somatice mai mult în lungime decât în grosime, rezistența la efort și capacitatea de adaptare este mică, deoarece, anatomic, la vârsta de 11-12 ani plămâni ar fi insuficient dezvoltați, iar fiziologic, capacitatea vitală ar fi una nu foarte mare (între 2000 și 3000 cm³). De asemenea, s-a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ligamentelor articulațiilor gleznei și ale genunchiului, a musculaturii gambelor. Drumul pavat cu pietre sau porțiunile de traseu cu pietriș necesită o atenție crescută din partea practicantului de jogging, mai ales atunci când pietrele pavate nu sunt așezate la același nivel sau când grosimea stratului de pietriș este mai mare și picioarele se pot cufunda, îngreunând alergarea și crescând riscul de accidentări. Zgura (reziduu/cenușă întărită rezultată din arderea minereurilor, a cărbunilor) este una dintre suprafețele pe care multe baze sportive le oferă pentru
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
tipuri etc.; diferite materiale valorificabile ca materie primă în confecționarea a diferite obiecte (cifre, litere, figurine, imagini, măști etc.) de către copii: plastilină, cablu, sârmă, coli de hârtie de diferite tipuri, creioane colorate, pixuri, stilouri, carioci, pensoane, acuarele, ață de diferite grosimi/culori, bucăți de carton, semințe, material textil, lipici etc. Rolul acestei a treia categorii de mijloace (fără a minimaliza importanța coroborării cu primele două subclase de mijloace de învățământ) este, așadar, preponderent cel de a facilita punerea în practică a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Dominique Arago redescoperă că albastrul cerului este polarizat. ¶ Ernst Chladni introduce "figurile de nisip" (figurile Chladni), obținute de el în urma unui experiment menit să demonstreze că sunetele produc vibrații în obiecte solide (a împrăștiat nisip pe membrane metalice de diferite grosimi, pe care apoi le-a supus unor impacturi sonore). ¶ Este realizat primul pod suspendat din occident care suporta trecerea vehiculelor (peste rîul Merrimac, Massachusetts; are 74 m). ¶ Moare Thomas Paine, în obscuritate. ¶ Se nasc: Charles Darwin; Alfred Tennyson; Edgar Allan
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și aerul ar fi „pur” nu am avea nori? Un fulg de zăpadă are peste 1 milion de cristale distincte în compoziția sa? La un centimetru de precipitații sub formă de ploaie corespund în medie un strat de zăpadă cu grosimea medie de 12 cm? Rezistivitatea electrică ridicată face ca apa să fie un dielectric perfect? În stare impură însă (săruri solvite), apa devine un bun conducător de electricitate. 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigații dar peste
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
variante viabile existând deja pe piață, bazate pe topirea anumitor pulberi sau geluri colorate pe suprafețele de marcat. Ornamentare Ornamentarea cu laser a suprafețelor reprezintă un proces în plină dezvoltare. Marcajele sunt produse prin creșterea unor straturi discrete de oxizi; grosimea acestora determinând caracteristicile marcajului. Prin controlarea atentă a parametrilor de proces, se poate obține o varietate de culori. Un laser Nd:YAG, alături de un cap de marcare cu livrare a fasciculului pe calea unei rețele de oglinzi, reprezintă un sistem
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
tehnici complementare precum microscopia optică, ultrasonică sau electronică, măsurători de rugozitate a suprafeței, respectiv dispozitive de analiză a contrastului. Aprobarea nivelului fiecăreia dintre aceste caracteristici depinde de solicitările producătorului pieselor de marcat. Lățimea marcării Lățimile de marcare se referă la „grosimea” segmentelor de linie ce formează un caracter. În cazul marcării cu măști, lățimea marcării din cadrul caracterelor este esențial determinată de geometria măștii și de calitatea lentilei. Valorile minime se cifrează la doar câțiva micrometri, marcajul putând fi citit exclusiv cu ajutorul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
marcării cu măști, lățimea marcării din cadrul caracterelor este esențial determinată de geometria măștii și de calitatea lentilei. Valorile minime se cifrează la doar câțiva micrometri, marcajul putând fi citit exclusiv cu ajutorul microscopului. Pentru marcajele după linii și coloane sau scanate, grosimea liniei este funcție de dimensiunile amprentei fasciculului focalizat. Alți parametri precum viteza de scanare, densitatea de putere sau proprietățile materialului influențează, de asemenea, lățimea liniilor. Evaluarea poate fi realizată cu ajutorul unui dispozitiv de măsurare a texturii suprafeței tip Talysurf. Adâncimea marcării
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
unui dispozitiv de măsurare a texturii suprafeței tip Talysurf. Adâncimea marcării Adâncimea marcării depinde de densitatea energetică, de tipul materialului și de timpii de interacțiune dintre fascicul și suprafață. Pentru 46 marcarea cu măști, adâncimea de vaporizare este determinată în funcție de grosimea stratului de vopsea sau de oxidare. În acest caz, aceasta se încadrează în mod tipic între doar câțiva și mai multe zeci de microni. Pentru metodele de marcare alternative, se pot obține adâncimi superioare, de până la mai multe zecimi de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și focalizarea prin lentile Kerr, pentru aplatizarea spațială a pulsului [44]. Profilele undelor de șoc prezentate în Fig. 1.28 au fost obținute prin focalizarea pulsurilor femtosecundă generate de un laser Ti:safir CPA pe suprafața unor filme metalice subțiri (grosime de 0,05-2,0 µm), depuse din stare de vapori pe un substrat suport din sticlă de borosilicat. Pe măsură ce este majorată fluența pulsului femtosecundă, profilul spațial cvasi-Gaussian este aplatizat treptat. Această aplatizare este determinată de descompunerea dielectrică și ablația incipientă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
solidele. Radiația laser se poate propaga în plasmă doar dacă numărul aferent densității electronice ne este mai mic decât valoarea critică nc [39] Pentru acest regim de timp, energia de puls este absorbită într-un strat superficial subțire, a cărui grosime corespunde adâncimii de penetrare optică (~10 nm). Efectele de difuzie termică în matricea materialului în stare solidă sunt aproape irelevante. În plus, teoria clasică asupra conductivității termice, bazată pe presupunerea că un material poate fi caracterizat de o singură temperatură
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]