1,968 matches
-
O altă situație experimentală creată constă în a observa în ce măsură orologiul intern se poate regla după unele repere externe alese, astfel încât să suscite un ritm diferit de cel nichtemeral. De exemplu, doi psihologi germani au trăit o lună într-o grotă după un ritm de 28 de ore, cuprinzând 19 ore de iluminare artificială și 9 de întuneric. Experimentul a evidențiat importanța diferențelor individuale. Un alt experiment se referă la rolul jucat în declanșarea trezirii de semnificația stimulului prezentat unui subiect
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
salonului oval, marginea exterioară a grădinii se pierde sub linia orizontului, semănând cu un covor uriaș de flori meșteșugit aranjate pentru a crea cea mai bună perspectivă vizuală. Această imagine era completată de fântânile arteziene și de micile peșteri și grote construite pe dealurile din apropiere. Inaugurarea castelului a avut loc la data de 17 August 1661. Totul a fost pregătit în cele mai mici detalii pentru a primi șase mii de invitați. Vizita altețelor regale a început printr-un tur
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai sus menționate. Iar pentru a fi adusă spre palat, era nevoie de un sistem ingenios de conducte, fiind apoi colectată în rezervoare situate pe acoperișurile clădirilor ce împrejmuiau parcul. Din aceste rezervoare un labirint de țevi purta apa către grote, bazine, lacuri, fântâni și canale. Nimeni și nimic nu putea depăși ingeniozitatea cu care au fost calculate toate aceste detalii. Iluzia optică produsă de jocul de apă din Bazinul Oglinzilor a fost recreată mai apoi în Băile lui Apolo și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Oglinzile de Apă. Desigur, regele nu a uitat de lucrarea care a stat la baza conceptului palatului Vaux le Vicomte: Visul lui Polifil. Din acest motiv regăsim în grădinile palatului mai multe motive centrale ale operei. Unul dintre acestea este grota lui Téthys, care povestește dragostea lui Psyché. Simbolic, dubla căutare a dragostei și a înțelepciunii este tema centrală a parcului. Domnișoara de Scudéry descrie grădina utilizând cuvinte alese:„această grădină magnifică[...] inspiră dragoste și plăcere celor care au inima capabilă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
plină zi și a vrea să mâncați la ore cu totul nepotrivite etc. Această readaptare biologică poate dura până la trei săptămâni, dacă fugiți de soare și vă închideți într-un birou, e mai rău decât dacă ați sta într-o grotă. Iată de ce ora de vară duce la un decalaj permanent între ora noastră biologică reglată după soare și ora socială dată de ceas. Nu pierdem o oră în aprilie pentru a o regăsi în octombrie, trecem 182,5 zile de
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
plină zi și a vrea să mâncați la ore cu totul nepotrivite etc. Această readaptare biologică poate dura până la trei săptămâni, dacă fugiți de soare și vă închideți într-un birou, e mai rău decât dacă ați sta într-o grotă. Iată de ce ora de vară duce la un decalaj permanent între ora noastră biologică reglată după soare și ora socială dată de ceas. Nu pierdem o oră în aprilie pentru a o regăsi în octombrie, trecem 182,5 zile de
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
să reproducă natura cu tot atâta fidelitate ca și cel mai priceput artist format la o academie. O anumită formă de artă există în fiecare colț de lume, dar evoluția artei văzută ca un efort susținut, nu începe nici în grotele din sudul Franței nici printre indienii din America de Nord. Nici o tradiție directă nu leagă aceste prime începuturi de timpul nostru; în schimb, există o tradiție directă, transmisă de la maestru la elev, de la elev la imitator și la public care unește arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai ușor cele mai vechi picturi care au ajuns până la noi. Ele datează dintr‑un trecut la fel de îndepărtat precum cele mai vechi lucrări făcute de mâna omului. Totuși când au fost descoperite în secolul al XIX‑lea pe pereții unor grote sau pe stânci în Spania și în sudul Franței, arheologii au refuzat mai întâi să creadă că niște reprezentări anima‑ liere atât de vii și naturale au fost făcute de oamenii din perioada glaciară. Dar, treptat descoperirea în aceleași regiuni
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
expediție împotriva persanilor, care se va transforma într-o cucerire a lumii și îl va face celebru, s-a dus la Pythia, pentru a-i citi oracolul. Pythia l-a refuzat și nu a vrut să urce pe trepiedul din grota cu aburi amețitori. Alexandru a tîrît-o de păr. Inspăimîntată, preoteasa a strigat: "O, fiule, nimeni nu ți se poate opune!". "Destul - răspunse tânărul - mi-ajunge această profeție!". Trecînd cu armatele sale în Asia, a ajuns în Frigia. Acolo domnea un
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
dizolvare , fisurare , sau alte cauze , în interiorul scoarței pământului, se formează adesea asociații de cristale bine dezvoltate, individualizate și uneori dispuse regulat , care constituie druzele și geodele. Aceste cavități pot avea dimensiuni foarte variate: de la mărime aporilor până la mărimea unor adevărate grote. Și cristalele care le căptușesc pot avea dimensiuni mici, formând așa numitele perii, sau dimensiuni mari și foarte mari cum se întâlnesc la druzele de cuarț. Cavitățile care au pereții căptușiți cu asemenea cristale constituie așa numitele geode, iar grupările
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
dizolvare , fisurare , sau alte cauze , în interiorul scoarței pământului, se formează adesea asociații de cristale bine dezvoltate, individualizate și uneori dispuse regulat , care constituie druzele și geodele. Aceste cavități pot avea dimensiuni foarte variate: de la mărime aporilor până la mărimea unor adevărate grote. Și cristalele care le căptușesc pot avea dimensiuni mici, formând așa numitele perii, sau dimensiuni mari și foarte mari cum se întâlnesc la druzele de cuarț. Cavitățile care au pereții căptușiți cu asemenea cristale constituie așa numitele geode, iar grupările
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
celălalt tablou, al Dealului Oarbei, și se aseamănă până la identificare"24. Ion Holban vede în reproducerea tabloului lui Breugel o oglindă în care Ioana Olaru se caută pe sine și, mai mult chiar, o suprafață de reflexie, care asemeni peretelui grotei din mitul platonician invocat, ajută la descoperirea adevărului: "[...] în reproducerea după Parabola orbilor a lui Breugel, aflată pe unul din pereții cabinetului doctorului Vlad Cosma, Ioana Olaru se caută și se descoperă pe sine, pe aceea închisă între cenușiul agresiv
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
caută și se descoperă pe sine, pe aceea închisă între cenușiul agresiv al pânzei (ecranului) din fața sa și "pata neagră", nu mai puțin agresivă, a autorului antiutopiei pe care o "practică" destinul său: tabloul lui Breugel este pe peretele celebrei grote, pe care ochii caută adevărul și nu descoperă decât "copiile" sale"25. Marian Papahagi observă - dar nu comentează - valoarea paradigmatică a tabloului în contextul în care Ioana Olaru vede viața ca pe un șir de refugii: "Analizându-și viața, ea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Grohotișuri medio europene silicioase, din regiunile înalte * Grohotișuri medio-europene calcaroase, din etajele montane * Pante stâncoase calcaroase, cu vegetație chasmofitică * Pante stâncoase silicioase, cu vegetație chasmofitică * Stânci silicioase, cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii * Grohotiș și lespezi calcaroase * Grote neexploatate turistic * Câmpuri de lavă și excavații naturale 6. Habitate de pădure * Păduri bătrâne caducifoliate naturale, hemiboreale, bogate în epifite * Pășuni împădurite * Păduri mlăștinoase caducifoliate * Păduri de tip Luzulo-Fagetum * Păduri de tip Asperulo-Fagetum * Păduri subalpine medio-europene cu Acer * Păduri medioeuropene
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fântâna din marmură de carara, sau la Putia dell'Ostello, un wine-bar, aproape de La pescheria, piața de pește. La sfârșit de călătorie la Noto, Marco mi-a făcut o surpriză și mi-a arătat subsolul de la Putia dell'Ostello, o grotă peste apa râului. Înainte să intrăm în barul care îl ascundea pe Amenano, traversând piața, Marco se oprește la o tarabă cu fructe. Portocale roșii de Sicilia. Ia una, o cântărește în palmă, face cu ochiul vânzătorului, apoi se întoarce
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
-mi spuneți... (ital.) 20 Cartier, centrul istoric în Ortigia, Siracusa. 21 Cotidian italian fondat la Milano, în 1876. 22 Aretusa, convinsă de atâta dragoste și insistență, a cedat rugăminților lui Alfeu. Artemis, pentru a le pecetlui dragostea, a săpat o grotă sub fântână. (ital.) 23 O insulă, Ortigia, plutește în mijlocul mării întunecate, în contrast cu Trinacria, unde se află gura țâșnitoare a lui Alfeu, împreună cu izvorul frumoasei Aretusa. (Pausanias) 24 Noi, femeile, suntem destinate unei vieți de sacrificii din cauza Evei, dar și a
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
care, singură, poate transmite adevărul, fără a-l supune degradării. În Alegoria peșterii sau Parabola peșterii, Platon își prezintă concepția asupra înțelegerii realității de către oameni: un grup de oameni (chiar și copii) trăiesc legați în lanțuri de un perete al grotei, în așa fel încât ei pot privi numai spre un perete alb, pe care se văd umbrele oamenilor, animalelor și obiectelor, proiectate de lumina unui foc, însoțite fiind, uneori, de ecoul sunetelor. Platon la Academie (Carl Johan Wahlbom) Înlănțuiții dau
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de ecoul sunetelor. Platon la Academie (Carl Johan Wahlbom) Înlănțuiții dau nume acestor umbre, care reprezintă, astfel, perceperea realității de către aceștia. Iată modul de înțelegere a realității de către omul de rând. Filosoful este omul eliberat de lanțuri, care, ieșind din grotă, cunoaște adevărata realitate. Lumea celor legați în lanțuri este lumea aparențelor, o lume schimbătoare, cea a esențelor fiind invizibilă și neschimbătoare. Lumea filosofului află adevărul prin înțelegerea ideii. Platon pune în gura lui Socrate întrebarea: Dacă omul, după o viață
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în lanțuri este lumea aparențelor, o lume schimbătoare, cea a esențelor fiind invizibilă și neschimbătoare. Lumea filosofului află adevărul prin înțelegerea ideii. Platon pune în gura lui Socrate întrebarea: Dacă omul, după o viață trăită în tenebre, ar ieși din grotă (orbit de lumina focului), va încerca să se întoarcă imediat în grotă, unde, scăpat de orbire, va continua să trăiască în umbrele realității?". Răspunsul lui Platon a fost: "Acest om, supărat pe cei care l-au condus la orbire, va
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
invizibilă și neschimbătoare. Lumea filosofului află adevărul prin înțelegerea ideii. Platon pune în gura lui Socrate întrebarea: Dacă omul, după o viață trăită în tenebre, ar ieși din grotă (orbit de lumina focului), va încerca să se întoarcă imediat în grotă, unde, scăpat de orbire, va continua să trăiască în umbrele realității?". Răspunsul lui Platon a fost: "Acest om, supărat pe cei care l-au condus la orbire, va rămâne incapabil să se apropie vreodată de esența realității". În mod alegoric
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a spațiului, în interiorul căruia se mișcă lumea imaginară a medievalității românești, casa este ea însăși un reper antropologic, cu o "poveste" proprie. Simbol totalizant al matricei familiale (trupul matern, casa părintească, locul de origine), dar și al peșterii protoistorice, al grotei christice, al Edenului și al mormântului, constituie locul primordial, centrul topografiei generale, precum și al sistemului de reprezentări colective. Dihotomia medievală natură−cultură devine aici și mai relevantă, pentru că reușește să pună mai bine în lumină opozițiile închidere−deschidere și feminin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dar și în lumea celestă sau în subteluric), temporalitatea diferențiază liturghia (ca ritual) de Evanghelie (în principal, viața și faptele lui Iisus) și de Apocalipsă (timpul negat). Ea nu anulează însă prin această delimitare opoziția închis-deschis (dintre chilie, catedrală sau grotă/mormânt și deșert); dimpotrivă, amplifică semnificațiile topografice ale spațiilor religiosului. Ceremonialul în biserică, deși are loc într-un spațiu închis, mediază comunicarea dintre om și divinitate prin călăuzele spirituale purificate (clerici), în timp ce modelul pustnicului permite un dialog direct cu divinitatea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spațial, dar și cel mai dificil de structurat, dată fiind relația lui atât cu istoria reală a locuirii, cât și cu imaginarul în ansamblu (masculin și feminin). Există o casă materială (laică) - trupul și habitatul său -, o altă casă, religioasă - grota pustnicului, pădurea sau pustiul sfinților, templul sau biserica -, dar există și un adăpost spiritual - divinitatea, căreia i se subordonează întregul teritoriu al lumii terestre și al "lumii de dincolo". Aferent acestor incluziuni succesive (trup−casă/biserică−mormânt−divinitate), apar ipostaze
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
creștine inițiale, ca locuri ale ascezei, ajung să intre și sub incidența maleficului (a vrăjitoriei). Pentru imaginarul medieval, propun mai curând o tripletă specializată: un timp aferent religiosului așezat sub semnul pozitiv al divinității, cu topoï aferenți - rai, biserică și grotă christică; un timp laic (al existenței obișnuite și al cotidianului); un timp al religiosului aflat sub semnul negării și al păcatului (pentru iad și celelalte spații "împotrivă"). Pentru prima ipostază, vorbim corelativ despre "vârsta de aur" a Edenului, despre ceremonial
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
trebuie însă să fie exploatate în mod rațional; adeseori vârfurile de pantă constituie motive de închidere de perspective și în acest caz o mare atenție trebuie acordată amenajărilor pe verticală; pantele constituie prilejuri potrivite de amenajare a grădinilor alpine, stâncăriilor, grotelor, fântânilor de perete, a nișelor ș.a. Cadrul general în care se află terenul destinat amenajării (de exemplu: sit urban, sit rural, sit marin, sit colinar, sit pe malul lacului, sit între străzi cu mare trafic, sit în aproprierea unui combinat
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]