23,505 matches
-
cunoscut forme sustenabile, stabile și coerente de guvernare în comun de tipul celor identificate de Ostrom și descrise, între altele, în lucrarea Guvernarea bunurilor comune (2007). În România, înainte de pătrunderea capitalismului și apoi a comunismului, forma cea mai răspândită de guvernare a resurselor era cea în comun. Având în vedere acest fapt, precum și recunoașterea de care se bucură cercetările lui Ostrom în gestionarea bunurilor comune, putem oare concluziona că aceasta este soluția pentru salvarea bunurilor comune în România? Rezultatele unei astfel
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
forme de management al resurselor în România, deși în prealabil ar fi necesară o cercetare care să stabilească în ce măsură astfel de forme de autoorganizare în cadrul comunităților rurale au reușit să supraviețuiască perioadei comuniste. Pentru a putea extrage concluzii pertinente cu privire la guvernarea în comun a bunurilor comune în cazul românesc, voi încerca să chestionez legătura directă dintre apariția capitalismului și a proprietății private și degradarea bunurilor comune, în special a pădurilor. Adoptând o variantă maximală, am putea afirma că pătrunderea capitalismului în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
așezat peste o lipsă de organizare? Dacă este așa, care sunt condițiile care au făcut totuși ca sistemele respective de resurse să fie sustenabile până la pătrunderea capitalismului? Cadrul de analiză pe care îl voi folosi pentru a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și Analiza Politicilor de la Universitatea Indiana. Acest cadru de analiză a luat naștere în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
relevante în acest sens. Aceste variabile vor fi menționate în partea teoretică a lucrării și apoi vor fi suprapuse, ca o grilă, peste studiul antropologic al lui Stahl. Motivul pentru care am ales această abordare pentru a analiza modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este asemănarea cu situațiile descrise în studiile empirice ale lui Ostrom, cuprinse în Guvernarea bunurilor comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă (2007, pp. 41-46, 63, 103-104, 111 112). Voi menționa în continuare elementele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
grilă, peste studiul antropologic al lui Stahl. Motivul pentru care am ales această abordare pentru a analiza modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este asemănarea cu situațiile descrise în studiile empirice ale lui Ostrom, cuprinse în Guvernarea bunurilor comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă (2007, pp. 41-46, 63, 103-104, 111 112). Voi menționa în continuare elementele comune: a) Sistemele de resurse sunt sustenabile, iar resursele sunt regenerabile. În analiza de față avem trei mari sisteme de resurse
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
că gradul de robustețe instituțională este mai mare la nivelul alegerii colective decât la nivel constituțional. 2.2. Cadrul teoretic Principalele concepte cu care lucrăm într-o analiză de acest tip sunt: instituțiile, regulile, normele, strategiile și tipurile de bunuri, guvernarea în comun. Nu voi insista în acest paragraf asupra prezentării cadrului de analiză și a dezvoltării instituționale, întrucât au fost expuse pe larg în capitolul 1, dar voi puncta acele elemente teoretice la care voi face referire cu precădere pe parcursul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
caracteristicile intrinseci ale bunurilor nu condiționează forma de proprietate, iar scopul acestui capitol este de a analiza proprietatea în comun, nu voi da curs unei astfel de problematici și voi considera pădurea un bun comun (vezi McKean, 2000, p. 29). Guvernarea în comun va fi analizată prin punerea în oglindă a informațiilor extrase din studiul lui Stahl (1998) cu elementele de analiză teoretizate de Ostrom și colaboratorii săi, precum și cu caracteristicile situațiilor de guvernare despre care aceasta consideră că generează o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
bun comun (vezi McKean, 2000, p. 29). Guvernarea în comun va fi analizată prin punerea în oglindă a informațiilor extrase din studiul lui Stahl (1998) cu elementele de analiză teoretizate de Ostrom și colaboratorii săi, precum și cu caracteristicile situațiilor de guvernare despre care aceasta consideră că generează o exploatare sustenabilă a resurselor. Astfel, în cele ce urmează, voi puncta cadrul de analiză necesar pentru demersul de față. În primul rând, sistemele de guvernare sunt analizate de Ostrom și colaboratorii săi (2002
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și colaboratorii săi, precum și cu caracteristicile situațiilor de guvernare despre care aceasta consideră că generează o exploatare sustenabilă a resurselor. Astfel, în cele ce urmează, voi puncta cadrul de analiză necesar pentru demersul de față. În primul rând, sistemele de guvernare sunt analizate de Ostrom și colaboratorii săi (2002) raportat la trei niveluri de acțiune: • Nivelul operațional, care explică acțiunile propriu-zise. Acest nivel este singurul nivel de analiză la care o decizie influențează direct lumea fizică. Activitățile operaționale sunt în strânsă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ci pe contracte. Relațiile de exploatare sunt din ce în ce mai accentuate, iar distribuția egalitară a pământului face ușor loc proprietății private. 2.3.2. Nivelul constituțional și nivelul alegerii colective Voi începe analiza propriu-zisă a structurii de organizare și a modului de guvernare a bunurilor comune prin discutarea nivelului constituțional și a celui al alegerii colective, întrucât acestea influențează modul de exploatare al tuturor sistemelor de resurse. Principalele două obligații ale obștii față de stat constau în plata birului și asigurarea ordinii publice. Statul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
personalității juridice a obștilor. Astfel, deși în practică se constată o oarecare independență de organizare, ea nu este recunoscută legal de către stat, fapt care face ca realitățile satului românesc să nu corespundă cu „exemplele de succes” prezentate de Ostrom în Guvernarea bunurilor comune și care erau caracterizate, între altele, de necontestarea autorității locale de către stat. Nerecunoașterea oficială avea mai multe cauze: în satele aservite, motivul principal consta în faptul că singurul proprietar cu drepturi juridice depline nu putea fi decât boierul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
structuri cu formele incipiente ale unui stat și având în vedere asemănarea cu condițiile teoretice identificate de analiza instituțională, putem afirma, cel puțin în acest punct al analizei, că Vrancea avea toate condițiile pentru a dezvolta un sistem eficient de guvernare în comun a bunurilor comune. Eficiența ar fi fost cu atât mai mare cu cât acest mod de guvernare a bunurilor comune era puternic internalizat de membrii comunităților vrâncene. Dacă este într-adevăr așa, nu putem verifica empiric, întrucât, după cum
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
putem afirma, cel puțin în acest punct al analizei, că Vrancea avea toate condițiile pentru a dezvolta un sistem eficient de guvernare în comun a bunurilor comune. Eficiența ar fi fost cu atât mai mare cu cât acest mod de guvernare a bunurilor comune era puternic internalizat de membrii comunităților vrâncene. Dacă este într-adevăr așa, nu putem verifica empiric, întrucât, după cum vom vedea ulterior, Vrancea, în special, și devălmășia, în general, s-au destrămat ca urmare a influenței unor factori
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a trecut la administrare prin organe de stat, au rămas totuși rămășițe ale vechiului sistem”. În lipsa acestui test empiric voi încerca, pe baza analizei celor trei niveluri de acțiune și a elementelor de interdependență specifice, să concluzionez dacă modul de guvernare și exploatare a bunurilor comune înainte de pătrunderea capitalismului și proprietății private era sustenabil sau nu. După ce în acest paragraf am analizat nivelul constituțional și cel al alegerii colective, voi trece în cele ce urmează la analiza celui operațional. 2.3
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
terenului prin bani contravine vechiului aranjament de transmitere doar prin legături de rudenie și nu avem reguli care să medieze între cele două. Introducerea criteriului banilor în obținerea anumitor drepturi a dus la destrămarea treptată a vechilor aranjamente locale de guvernare tocmai din cauza lipsei regulilor de procedură. Astfel, plata birului le dă chiar și nebăștinașilor un oarecare drept la o distribuire de loturi, proporțional cu cota-parte bănească plătită. Pe lângă permiterea pătrunderii străinilor în obște, criteriul plății în bani ajunge să altereze
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pentru că, în practică, se întrepătrund și prăbușirea unuia înseamnă prăbușirea tuturor. Ca atare, se constată dezvoltarea unor strategii contingente în care satele refuză să mai plătească bir, interpretând împărțirea munților ca fiind nedreaptă. Una dintre condițiile esențiale ale unei bune guvernări în comun este convingerea tuturor că regulile existente sunt cele mai avantajoase pentru toți, chiar dacă nu conferă tuturor același avantaj. În lipsa unor reguli de procedură foarte stricte, se constată crearea unui cerc vicios în care niciuna dintre cele două soluții
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
costuri mari chiar și în cazul unor resurse care nu pun astfel de probleme tehnice. Costurile mari vin în principal din raporturile cu statul, care nu avea un aparat administrativ capabil să garanteze proprietatea privată. O altă condiție ce recomandă guvernarea în comun este valoarea economică mică a produsului obținut din sistemul de resurse. În cazul satelor devălmașe avem de-a face cu resurse care au o valoare mică datorită condițiilor tehnice și a celor economice. Primele împiedicau transformarea resurselor în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
într-o concluzie finală, voi face un test ale cărui răspunsuri le voi formula pe baza observațiilor menționate anterior. Testul pleacă de la afirmația lui Ostrom (2007, pp. 191-194, 105 116), conform căreia toate comunitățile studiate și care eșuaseră în buna guvernare a bunurilor comune nu îndeplineau trei sau mai multe dintre cele opt principii de organizare ce au capacitatea de a modifica stimulentele care influențează comportamentul indivizilor: a) „Limite bine stabilite”. Trebuie să fie foarte bine precizat care sunt indivizii sau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se autoorganiza, avem de fapt o perioadă de slăbiciune a autorității externe comunității, slăbiciune care nu-i permite să-și facă simțită prezența în comunitate. h) „Activitățile de apropriere, menținere, monitorizare, întărire a regulilor, aplanare a conflictelor și cele de guvernare se întrepătrund”. Aceasta înseamnă că regulile stabilite la un nivel se destramă dacă nu sunt însoțite de reguli la toate nivelurile. Dată fiind absența regulilor de procedură, semnalată de mai multe ori, putem afirma că acest principiu, chiar dacă era respectat
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de mai multe ori, putem afirma că acest principiu, chiar dacă era respectat, era respectat întâmplător. În concluzie, având în vedere că aranjamentele instituționale din satele devălmașe, dintr-un număr de opt principii, respectau pe deplin doar trei, putem afirma că guvernarea în comun, sub forma cunoscută în satele românești, nu reprezenta un sistem eficient în sensul sustenabilității în exploatare a sistemelor de resurse. Ce-i drept, această concluzie se datorează unei serii de elemente care au făcut ca guvernarea în comun
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
afirma că guvernarea în comun, sub forma cunoscută în satele românești, nu reprezenta un sistem eficient în sensul sustenabilității în exploatare a sistemelor de resurse. Ce-i drept, această concluzie se datorează unei serii de elemente care au făcut ca guvernarea în comun cunoscută de satele românești să nu ajungă la maturitate. Astfel, datorită condițiilor tehnice și economice, resursele erau abundente, fapt care nu a generat preocuparea pentru exploatarea sustenabilă. Un alt factor e reprezentat de imaturitatea administrației. Când statul își
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
destrămarea acesteia poate fi pusă pe seama propriei incapacități sau pe seama altor factori, întrucât nu avem elementele necasare pentru a ne pronunța. Scopul acestui capitol este însă acela de a vedea dacă avem în satele devălmașe exemple de bună practică în guvernarea bunurilor comune. Observăm în satele românești o oarecare capacitate de a găsi soluții colective în gestionarea resurselor, dar, din punctul meu de vedere, analiza de față ne spune cu siguranță că nu avem un exem plu testat empiric în care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
raritate și în care proprietatea în comun să fi împiedicat acest lucru. De asemenea, nu avem un exemplu de devălmășie absolută care să coexiste cu o autoritate externă suficient de consolidată, element esențial dacă suntem în căutarea unor exemple de guvernare a bunurilor care să fie aplicabile României de azi. Nu afirm că soluția guvernării în comun nu este potrivită pentru România, ci că, dacă vrem să pledăm pentru această soluție, nu o putem face invocând exemplul satelor devălmașe. În acest
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu avem un exemplu de devălmășie absolută care să coexiste cu o autoritate externă suficient de consolidată, element esențial dacă suntem în căutarea unor exemple de guvernare a bunurilor care să fie aplicabile României de azi. Nu afirm că soluția guvernării în comun nu este potrivită pentru România, ci că, dacă vrem să pledăm pentru această soluție, nu o putem face invocând exemplul satelor devălmașe. În acest sens, analiza de față constituie doar un început care, dacă ar continua cu o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
falsificat sută la sută alegerile. Ați citit „Complicațiile tehnicii votării“? Nu puteam să votez nici eu, atât era de complicat! Păi ce-i acest ceaușesc 89% pentru niște golani care nu-s în stare să conducă nici o gară? Incapacitatea de guvernare a ăstora s-ar putea să fie șansa hoitului român să devină viu... „Domnule Țuțea, dacă ați fi fost ales președinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotărâre pe care ați fi luat-o?“ — Prima hotărâre
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]