1,611 matches
-
fie fundalul unei dezvoltări vioaie și libere a vieții sentimentale, atunci realistul se cuvine să-și privească critic propriul realism. Aceeași condiție este valabilă și pentru idealism. Kant, care se îndreptase critic și humoristic, în Träume einees Geistersehers, împotriva unui idealism dogmatic, a deschis, în Kritik der reinen Vernunft, calea unui realism critic. Dacă realistul se întreabă cu seriozitate ce este propriu zis realitatea, el va deveni atent la faptul că, îndoindu-se în ce măsură ceva este sau nu real, ne îndreptăm
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
că, realizând nevoia de poezie, indiferența față de noua generație și genialitatea câtorva tineri (printre care și noi), ne-am întâlnit ca să facem o revoluție culturală. Din fericire, aș zice, n-a fost nimic din toate acestea. Habar n-am cât idealism adolescentin și ce doză de maturitate au strâns laolaltă zece-douăzeci de studenți ieșeni, în jurul unui singur scriitor matur - Șerban Alexandru -, care au pus bazele Asociației Culturale Outopos (cu acte-n regulă, în 1997). Știu doar că ne plăcea să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
aezi, a căror lăută rezonează cu sunetul limpede și cristalin al izvoarelor sub frunziș sau al naiului în mâinile lăutarilor. Nu poate fi vorba de un conflict între patrioți și ideologii cercului Junimea și ai revistei Convorbiri literare, organ al idealismului pur și internațional, opus de Titu Maiorescu naționalismului lui Bolintineanu, Alexandrescu, Alecsandri, Asachi, Anton Pann, Alecu Russo. În fața speculațiilor dezinteresate ale Junimii s-au ridicat socialiștii practici de la revista Contemporanul (1885-1890), condusă de C. Dobrogeanu-Gherea și trupele sale compuse din
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
face figură separată, una bizară. E din alte vremuri, așa că măcar din nostalgie și tot îți vine să-i ierți faptul că merge după alte ritmuri. Hipioți Marius Babias În anii ’60, în SUA, cultura tinerilor era marcată de un idealism nețărmurit. Oameni tineri, mai cu seamă studenți la colegiu fără o siguranță financiară, responsabilități familiale și planuri de carieră, s-au decis să fie activi la nivel politic. O organizație studențească activistă, Student Nonviolent Co-ordinating Committee (SNCC), a anunțat vremea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
o astfel de altă lume se afla la începuturile mișcării hippie, care s-a născut în cartierul Haight Ashbury, din San Francisco. Mai întâi amorali și anarhiști în mod tendențios, noțiunile axiologice ale hipioților s-au întors rapid la un idealism utopic: dragoste în loc de război, a împărți în loc de a cumpăra, experiență vie în loc de posesie. Hipsteri de școală veche, precum maestrul zen Alan Watts, un iubitor al vinurilor bune și al mașinilor rapide, apăreau, din contră, mărginiți. Pentru o scurtă perioadă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
chibrituri București. A fost discutat în C.C. al P.M.R. și în comisia Colegiului de partid, unde a sustinut „aceleași principii de solidaritate cu Tito”, solicitând respectarea „neamestecului în politica altui stat suveran”. Supravegheat de organele Securității timp de cinci ani, „idealismul său politic a confirmat, câțiva ani mai tarziu, politica greșită a P.C.R., sub influiența U.R.S.S.” Nu a cedat nicio clipă „în fața greutăților, amenințărilor suportate și și-a dovedit dreptatea”. După reluarea relațiilor cu Iugoslavia a fost repus în toate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Stelian Țurlea, Editura Agni, București, 1993. Livezeanu, Irina, Cultură și naționalism în România Mare 1918-1930, traducere de Russo Vlad, Editura Humanitas, București, 1998. Mamina, Ion, Consilii de Coroană, Editura Enciclopedică, București, 1997. Mamina, Al., "4 martie 1871 Liberalii radicali: de la idealism la pragmatism", în Magazin Istoric, 1999, nr. 1, pp. 22-23. Manent, Pierre, Istoria intelectuală a liberalismului, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, București, Editura Humanitas, 1992. Maner, Hans-Christian, "Depre elite și partide politice din România interbelică și importanța lor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
obligații față de societate, întrebuințarea ei trebuind să devină un serviciu pentru un cât mai mare bine social, apare pentru prima dată în Constituția germană din 1919. Ștefan Păun, op. cit., p. 62. 314 Al. Mamina, "4 martie 1871. Liberalii radicali: de la idealism la pragmatism", în Magazin Istoric, 1999, nr. 1, p. 22; Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 1992, p. 129 . 315 Articolul intitulat "Monarhism și democrație" este semnat cu pseudonimul Timon
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
poate fi altul decât să facă mai mulți bani și să aibă mai multă putere, gândiți-vă la mediul din care provine. Harvardul cultivă nu oameni de succes, ci lideri. În plus, mediul universitar american, Harvard sau nu, e propice idealismului, îi încurajează pe tineri să viseze și să țintească departe. Lumea pe care o imaginează Zuckerberg - și pe care Facebook o aduce mai aproape cu fiecare mișcare întâmpinată cu proteste de apărătorii dreptului la intimitate - e o lume a transparenței
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
are ca suport legătura dintre factorii corporali, cei lăuntrici din suflet și obiectele reflectate. Pentru ca reflectarea să aibă loc, fenomenele sufletești reflectate trebuie să fie golite de substanțialitate. Pe această linie, gândirea lui Th. d'Aquino a acostat vremelnic la idealismul lui Platon. Spre deosebire însă de acesta, aici nu conceptele sunt încărcate cu substanțialitate, ci replicile (copiile) celor reflectate senzorial. Astfel, diferit de neotomismul fenomenologic din psihologia actuală, Th. d'Aquino postulează că aceste replici senzoriale se nasc nu ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
viața oamenilor sunt profunde și diverse. Se întărește puterea cetăților, care devin orașe prospere. Tot acum se nasc și înmulțesc frământările sociale, care nu mai pot fi clasate simplist în categoria ereziilor, renaște interesul pentru tradiția filosofică a Antichității, pentru idealismul lui Platon, pentru determinismul lui Epicur, pentru cosmogonie. Se transformă în erezii o seamă de convulsii sociale potrivnice ordinii ecleziaste dominante. Pentru sancționarea acestora a fost creată Inchiziția, iar unele persoane vor fi arse pe rug. Victimă a unei asemenea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de respectivele condiții social-istorice și puneau psihologia în fața unor probleme teoretice și aplicative imediate deosebite. Psihologia acelui început de secol s-a aflat deopotrivă sub influența pozitivismului raționalist al filosofiei germane, cu deosebire a celei a lui Kant și Hegel. Idealismul lor conceptual a recunoscut esența religioasă a omului, drept o cale de echilibrare a raporturilor omului cu natura și ca o reglementare a relațiilor dintre oameni. Numai că idealismului acestei filosofii i s-a opus o altă filosofie, cea formulată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
filosofiei germane, cu deosebire a celei a lui Kant și Hegel. Idealismul lor conceptual a recunoscut esența religioasă a omului, drept o cale de echilibrare a raporturilor omului cu natura și ca o reglementare a relațiilor dintre oameni. Numai că idealismului acestei filosofii i s-a opus o altă filosofie, cea formulată de Karl Marx (1818-1893) și Friedrich Engels (1820-1893). Aceștia au dovedit o deschidere remarcabilă față de ideile transformiste ale lui Linné din științele naturii, față de cele evoluționiste ale lui Darwin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ideile transformiste ale lui Linné din științele naturii, față de cele evoluționiste ale lui Darwin, contribuții pe care au avut grijă ca să și le integreze. În scrierile lor, Marx și Engels au dezvoltat un raționalism materialist diferit, mereu polemic și potrivnic idealismului lui Kant și Hegel. Istoric va rămâne interesantă trecerea și succesul raționalismului acestei filosofii materialiste în defavoarea celor idealiste, considerată ca fiind eclectică, speculativă și puțin accesibilă. A fost un materialism cuceritor, asimilat ulterior într-o parte întinsă din Europa de Est, care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru o dovadă incontestabilă a existenței lui Dumnezeu. Ceea ce îi este accesibil omului, prin caracterul cunoașterii sale, este doar fenomenul (lucrul așa cum îmi apare mie) și nu noumenul (lucrul în sine). Această distincție dintre fenomene și noumene stă la baza idealismului transcendental kantian și are consecințe importante și asupra înțelegerii argumentelor teiste, în special a celui ontologic. Kant nu a negat că există o realitate în spatele aparențelor, dar a spus că: "noi nu cunoaștem acest lucru așa cum este el în sine
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
corpul efebului adorat pentru inefabilele sale grații perverse. Antropomorfismul grec, ridicat la rangul de principiu universal în religie, se repercutează în artă prin cea mai degradantă mizerie morală, îmbrăcată în cele mai seducătoare forme estetice. Dacă filosofia platonică reprezintă culmea idealismului grec, tocmai acest idealism ne apare mai profanat de josnicia patimii justificate metafizic, în realitate, Elada păgână n-a cunoscut niciodată estetismul pur, cum îl concep și cum îl pretind teoreticienii moderni. Arta ei, în mare parte, e apoteoza viciului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
inefabilele sale grații perverse. Antropomorfismul grec, ridicat la rangul de principiu universal în religie, se repercutează în artă prin cea mai degradantă mizerie morală, îmbrăcată în cele mai seducătoare forme estetice. Dacă filosofia platonică reprezintă culmea idealismului grec, tocmai acest idealism ne apare mai profanat de josnicia patimii justificate metafizic, în realitate, Elada păgână n-a cunoscut niciodată estetismul pur, cum îl concep și cum îl pretind teoreticienii moderni. Arta ei, în mare parte, e apoteoza viciului, a monstruozității morale. Când
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puse și pe seama structurii noastre spirituale, a Ortodoxiei, uitându-se că fondul genetic al unui popor, cu toate viciile și virtuțile sale nu depinde numai de componenta religioasă care modelează, ce-i drept, caracterul unei națiuni. O primă reacție împotriva idealismului creștin este identificată de Simion Mehedinți la catolicism. Roma, centrul marelui imperiu, ale cărui drumuri, toate, duceau spre stâlpul militar din Urbs, s-a simțit cea mai ofensată de noua doctrină care predica egalitatea și frăția între neamuri 1. Trăsăturile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Romei în frunte", aceasta ca o ilustrare a teoriei augustiniene a lui Civitas Dei. De fapt, Civitas terrena constituie modelul întrupării acelei Civitas Dei în plan uman, a realizării Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Un alt tip de reacție împotriva idealismului creștin este protestantismul, considerat pe bună dreptate, de Simion Mehedinți "un alt compromis cu doctrina lui Iisus". Plecând de la principiul libertății (influență veche protestantă), protestantul afirmă o autonomie împinsă uneori până aproape de anarhie. În locul imperialismului papal, cu centrul la Roma
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe Friedrich Nietzsche căruia îi face, destul de exact, și un succint portret. Sforțarea și scopul sînt componentele voinței, unde unele scopuri se numesc idealuri. Idealurile sînt scopuri prin excelență nobile (Paul Zarifopol). Odată definite sînt ridiculizate, iar Rusia sovietică, cu idealismul ei bolșevic pustiitor, este ținta predilectă. Un subiect ce-l preocupă este tipul politic, care, se vede, s-a perpetuat și în actualitatea postrevoluționară cu toate atributele sale puse în lumină de redactorul șef al Revistei Fundațiilor Regale: "Din ierarhia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întregii critice, e de a arăta perspectiva din care Eminescu își construiește lumea. Chestiunea originalității materiale stă aci pe plan secundar. Am folosit un stil mai stringent și am urmărit pas cu pas pe Eminescu în trecerile lui pe drumurile idealismului postkantian". Sînt rînduri lămuritoare asupra însușirii numeroaselor observații ale unui așa-zis specialist. Ion Filipciuc anulează (cu documente), în introducerea la Frunză verde, aserțiunile lui Nicolae Georgescu din Prefața la Exegeza eminesciană asupra morții lui I.E. Torouțiu. Ultimul susține: "Mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o manieră originală și într-o opera unică, aspecte contradictorii, ceea ce el numește "marea idiosincrazie a sistemului divin de adaptare [...] completă reciprocitate a adaptării 90. Argumentul sau reia, în fapt, o idee fundamentală, enunțata de F. W. J. Schelling, Sistemul idealismului transcendental (1800), în care acesta vorbește de capacitatea imaginației poetice "de a suprima o opoziție infinită [între subiectiv și obiectiv] într-un produs finit, [i.e., obiectul de artă]91. Pentru filozoful german, "producerea estetică pleacă de la sentimentul unei contradicții aparent
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
punctul de vedere al acțiunii practice, generalitățile convenționale și acceptate social, în sfârșit tot ceea ce maschează realitatea, pentru a ne pune față în față cu realitatea însăși. Există o neînțelegere, în această privință, care a generat dezbaterea dintre realism și idealism, în arta. Artă nu este decât viziune, o viziune mai directă a realității [s.n.]. Dar aceasta puritate a percepției implică o ruptură cu convenția utilă, un dezinteres înnăscut și localizat al simțurilor și al conștiinței, în sfârșit, o anumita imaterialitate
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
viziune, o viziune mai directă a realității [s.n.]. Dar aceasta puritate a percepției implică o ruptură cu convenția utilă, un dezinteres înnăscut și localizat al simțurilor și al conștiinței, în sfârșit, o anumita imaterialitate a vieții, ceea ce, din totdeauna, numim idealism. Am putea astfel spune, fără a ne juca cu sensurile cuvintelor, ca realismul există în opera, iar idealismul în suflet și că numai prin intermediul idealității reluăm contactul cu realitatea [s.n.]44. Ceea ce permite artei să depășească distanță ce separă, din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
utilă, un dezinteres înnăscut și localizat al simțurilor și al conștiinței, în sfârșit, o anumita imaterialitate a vieții, ceea ce, din totdeauna, numim idealism. Am putea astfel spune, fără a ne juca cu sensurile cuvintelor, ca realismul există în opera, iar idealismul în suflet și că numai prin intermediul idealității reluăm contactul cu realitatea [s.n.]44. Ceea ce permite artei să depășească distanță ce separă, din rațiuni practice, realitatea de noi, sunt, oricât ar părea de paradoxal, mijlocele de expresie, chiar limbajul. Cuvântul este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]