1,242 matches
-
exclama într-un editorial: "Moldova lui Ștefan cel Mare s-a ridicat din nou"118. Apoi, brusc, prima pagină a "Neamului românesc" era acoperită de fotografia lui Woodrow Wilson, prezentat de Iorga drept "speranța omenirii". Continua (poate un pic prea idealist), descriind motivele dezinteresate ale Americii, ajungînd la concluzia că rolul Statelor Unite va fi "arbitrarea și stabilirea unei păci eterne", țelurile președintelui Wilson. Iorga a făcut o analiză istorică naivă a rolului jucat de America în Cuba, Filipine și Mexic analiză
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
grație și, ca să-l cităm pe Șeicaru, "îl părăseau pe Iorga cu durerea pe care o simțim atunci cînd renunțăm la iubirea tinereții noastre". Iorga remarca faptul că i-a auzit de multe ori "peste umăr" pe oameni numindu-l "idealist și vizionar" în cercurile politice 58. Pe lîngă toate, personalitatea lui garanta o instabilitate cronică a politicii sale; nici o prietenie (cu puține excepții) și nici o ostilitate nu s-a manifestat pe față. O dată cu revenirea lui Brătianu la putere a apărut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
chiar și în California (unde scrie el rîndurile de față), chiar și acum, ca o chemare de dincolo de Carpați evocînd ținutul Ardealului cu frumusețea lui obsedantă și îndemnînd la împlinirea destinului românesc 142. Politicianul Goga nu semăna totuși cu tinerii idealiști ai Legiunii. El nu era animat de nici o amăgire reformistă, de nici o chemare "arhangelică" de dreptate socială. Burghezia și mica burghezie română care au adoptat linia Goga-Cuza își concentrau atenția asupra unui singur lucru: proprietățile, comerțul și funcțiile deținute de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu o haită de lupi, țintește-l mai întîi pe conducătorul ei!" Iar pentru legionari devenea obligatoriu să plătească cu aceeași monedă și să vadă al cui braț era mai lung. A-l ucide pe cel pe care acești tineri idealiști fanatici îl considerau principalul vinovat de întemnițarea (și ulterior de moartea) liderului lor idolatrizat era o acțiune legitimă. Dacă și cînd urmau să aibă prilejul să o facă, aveau să-și elimine adversarul. Iorga și familia sa primeau scrisori peste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
determina nivelul de ajutor necesar și metodele de distribuție. Obișnuiți cu interesul nedisimulat al americanilor În negocierile bilaterale anterioare pentru Împrumuturi, politicienii europeni au fost destul de surprinși. Nedumerirea lor era de Înțeles. Americanii Înșiși aveau păreri Împărțite despre obiectivele Planului. Idealiștii adepți ai politicii New Deal - numeroși În administrațiile americane postbelice - vedeau În el o oportunitate de a reconstrui Europa după chipul Statelor Unite, punând accentul pe modernizare, investiții În infrastructură, productivitate industrială, creștere economică și cooperare Între sindicate și patronat. În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și Însuși Macmillan - realizau că, Într-un fel sau altul, viitorul țării se afla dincolo de Canalul Mânecii. Unde altundeva putea Marea Britanie să-și regăsească reputația internațională dacă nu În Europa? „Proiectul european”, În măsura În care el existase vreodată altundeva decât În mintea câtorva idealiști, rămăsese Înțepenit pe la mijlocul anilor ’50. Adunarea Națională franceză refuzase propunerea de a constitui o armată europeană și, odată cu aceasta, orice idee a unei mai bune coordonări europene. Deși fuseseră Încheiate o serie de acorduri regionale după modelul statelor Beneluxului - de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și meschină realitate. Această pictură, cu înțelesuri profunde și cu expresiuni tehnice fastuoase ca o râurare de purpură presărată de pietre prețioase, va rămâne un tainic și somptuos azil, un templu ermetic și vrăjit pentru visători, poeți și cugetători, pentru idealiști și esteți"51. Cu privire la teoria lui John Reed, trebuie precizat faptul că această "lectură" nu este una alegorică, unde rămâne esențială utilizarea dicționarului de iconuri alegorice și niciuna a unor stări tranzient, e ca în pictura simbolistă a unei état
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un corp, a divinității în operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
operă. Primii enunță o orientare estetică afină cu teoria artei pentru artă, care proclamă "decorul ca ultimul cuvânt în artă"109, evoluționiștii postulează o teorie a artei destinată omului, prin care arta devine o expresie a vieții psihice și sociale, idealiștii consideră teoria artei pentru Dumnezeu, "Arta pentru Dumnezeu" ("l'art pour Dieu"), unde arta ajunge cult al artei și ea "relevă înainte de toate religia". Cu cât o operă va fi mai inutilă, cu atât ea va avea șansa de a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
raport estetic, singurul raport care amintește de condiția celestă a omului înainte de cădere. Opera poartă în ea reflexul creaționist, reprezintă o concretizare a unei idei divine pe care artistul are misiunea de a o revela. Religiosul pe care-l invocă idealiștii este desprins de orice dogmatică, întrebuințarea sa ține de configurarea unui cult al artei pentru care artistul devine un oficiant, un sacerdot. Nu întâmplător este desemnat ca reprezentant Sar Péladan, al cărui ordin rozacrucean, benignă erezie estetică, este menit să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-o bună tradiție secesionistă, sub patronajul prințesei Elisabeta și a prințului moștenitor Carol, un colț al sălii este amenajat à l'orientale cu contribuția majoră a Elenei Bednarik, decorat cu "perne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a înregistra și schimbările de viziune caracteristice pentru o schimbare de sensibilitate: Böcklin, Von Stück, Max Klinger. "Prototipuri sunt reprezentările trupului lui Iisus întins pe catafalc, așa cum îl concepuse mai întâi Hans Holbein cel tânăr, pe catafalc, subiect reluat de idealiștii școlii germane, de A. Böcklin în tabloul "Durerea Magdalenei", de Fr. Stück în "Pieta" sau de Max Klinger în stampa "Moartea" din ciclul "O iubire", op. X., nr. 10. Schița cuprinde mai multe persoane. Peste căpătâiul unui cadavru întins în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Alexandru Talpoșin, intra în atenția opiniei publice și prin încercarea de a coagula o mișcare în rândul artiștilor plastici prin înființarea în 1915, la București, alături de pictorii Paul Popescu, Alexis Macedonski, Ignat Bednarik, Solaro, D. Mihăilescu, Doamna Bednarik, a Cenaclului idealist pus sub patronajul prințesei Elisabeta și a viitorului rege Carol al II-lea. Expoziția din același an, pe care sculptorul o organiza după modelul Salonului de Toamnă de la Paris, se ținea în Salonul de Geografie al Ateneului Român în noiembrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
an, pe care sculptorul o organiza după modelul Salonului de Toamnă de la Paris, se ținea în Salonul de Geografie al Ateneului Român în noiembrie, în prezența patronilor spirituali ai cenaclului și a reginei Maria, punând în valoare opera conducătorului Cenaclului idealist. Artistul studiase sculptura la școala de Arte Frumoase din București (1900-1903), studii urmate de doi ani petrecuți la Academia Julian (1904-1905), în Paris, și stagiul petrecut la Florența sub îndrumarea sculptorului italian Rafaello Romanelli (1910-1911). Expozant în țară, la Roma
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestuia În lume, constituie o preocupare majoră. Personajele romantice nu sunt dominate de rațiune, ci de imaginație și de sentimente. Preocuparea pentru definirea timpului și a spațiului ca proiecție subiectivă a spiritului uman, este o concepție preluată din lucrările filozofilor idealiști. Scriitorul romantic a contribuit la Îmbogățirea limbii literare, prin includerea unor cuvinte și expresii populare, a arhaismelor și regionalismelor, specifice oralitatii stilului. Adepții romantismului au făcut apel la procedee artistice variate; antiteza ocupă un loc important atât În structura poeziei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un derivat al temei unității politice. d. Unitatea intențională. Portretizarea lui Mihai Viteazul ca naționalist idealist, motivat în acțiunile sale de cucerire a Ardealului și Moldovei de intenții unificatoare în sensul reîntregirii națiunii române, este o constantă care traversează de la un cap la altul istoriografia autohtonă postpașoptistă (cu excepția perioadei interbelice în care, după cum vom vedea, s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interbelice, construirea statului național unitar român, mai întâi prin tentativa eșuată de la 1600, apoi prin unirea din 1859 și finalizată în 1918, a fost văzută ca o concretizare politică progresivă a "duhului național". Materialismul dialectic a înlăturat în totalitate factorul idealist din principiile motrice ale istoriei. Ideea națională a fost astfel eliminată și înlocuită cu principiul material al intereselor obiective de clasă. Construirea statului unitar român, departe de a fi o materializare a vreunei idei naționale, s-a realizat ca funcție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]