1,864 matches
-
reprezintă. Aceeași coloristica este asociată la celelalte site-uri de socializare pe care este prezent, Twitter, Facebook, LinkedIn, Hi5. Arhitectură site-ului de campanie este extrem de comprehensibila, ușor de accesat și atractivă. Pagina de start este structurată pe următoarele componente ideatice: Home, De ce candidez, Repere biografice, Platforma Verde, Implică-te, Donează, Personale, Contact. Categoriile de subiecte postate în perioada campaniei electorale le-a denumit Articole, Comunicate, De pe bloguri, Personale, Platforma Verde, Presa, Uncategorized, Video și Audio. Este un site al unei
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
viclean și eroul înșelat. Scenariul biblic, urmărit în desfășurarea lui, acreditează plasarea actului de încălcare în poziția a șaptea, ca o rezultantă a momentelor anterioare. 18 Această procedură este utilizată atunci cînd se intenționează evidențierea unui plagiat, a unui furt ideatic, a unei minciuni asumate drept creație originală etc. 19 Analiza lui Propp este limitată la un corpus de 100 de basme rusești. O extinsă cercetare comparativă ar putea valida, probabil, "rezonanța structurală" dintre toate tipurile esențiale de basme ale lumii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
forma supremă a judecății, iar o viitoare ediție a acestei cărții va îndrepta, cred, ceea ce se poate îndrepta și va adăuga ceea ce poate fi adăugat. Eseul Tudor Arghezi. Discursul polemic se singularizează însă, între prestațiile critice de azi, prin densitatea ideatică și rafinamentul stilistic al expresiei, ca și prin judecățile de valoare valide. Orizontul exegetic al acestui alt Arghezi înseamnă, în fond, un alt contract de comunicare cu opera argheziană, un nou cod de lectură pentru cel ce ne-a dat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cum ar putea fi altfel rodul unei munci de decenii?) a operei argheziene. Dacă, în ceea ce privește poezia, autorul decupează aceleași "motive lirice fundamentale", uzând de mijloacele unei cercetări critice de dată mai recentă, gazetăria poetului este receptată tot din perspectiva conținutului ideatic și a valorii strict stilistice a limbajului. Același critic și istoric literar privește astăzi, eliberat de constrângerea politico-ideologică, cu o mai laxă deschidere spre creația argheziană, simțind astfel nevoia înnoirii discursului critic: "Eu cred că și poezia lui Arghezi, și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trăsătură manifestă a virilității stilistice) este obținută printr-o topică directă, deseori simplificată până la elipsa verbului. Această tendință parcimonioasă a scriiturii, deseori semnalată de exegeză, poate fi considerată, pe drept cuvânt, marcă a stilului polemic arghezian. Când însă desenează arabescuri ideatice, paragraful se dilată până la prolixitate, etalând un narcisism al expunerii ce trădează intenția de a se singulariza și de a domina schimbul de idei. În planul argumentativ, avem de-a face cu argumente punctuale (uneori chiar numerotate, pentru a facilita
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se dilată până la prolixitate, etalând un narcisism al expunerii ce trădează intenția de a se singulariza și de a domina schimbul de idei. În planul argumentativ, avem de-a face cu argumente punctuale (uneori chiar numerotate, pentru a facilita coerența ideatică), aserțiuni categorice cu verbe verdictive și comportative (J.L. Austin), enunțuri cu caracter axiomatic, strategii proleptice etc., dublate de o juvenilă gesticulație retorică. Astfel, tonul capătă accente patetic-imperative sau retoric-interogative care simulează efortul persuadării. De fapt, avem de-a face cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
celebră atât prin polemicile pe care le-a suscitat, cât și prin valoarea sa testimonială de autentic document istoric. E vorba de "Manifestul Crinului Alb", apărut în Gândirea, VIII, nr. 8-9/1928, un manifest generaționist pe cât de apropiat în plan ideatic de cel al revistei Rost, pe atât de diferit în cel al expresiei și formei expunerii (semnatarii săi fiind Sorin Pavel, Ion Nestor și Petru Marcu Balș, alias Petre Pandrea). Dacă primul ia forma unei pledoarii ferme și punctuale, fără
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lectorul se poate instala confortabil pe terenul ficțiunii anecdotice, pentru a savura maniera în care este țesută poanta. Imaginea exterioară a personajelor, "redingotă și barbă tunsă", precum și discursurile stereotipe, etalând o prețiozitate dogmatică, formală, care ține, de fapt, locul substanței ideatice, într-un cuvânt, comportamentul-fațadă contrastează, ilar, cu atitudinea sinceră pe care fiecare dintre cei trei episcopi o afișează, în particular gândind în cel mai pervers mod despre confrații săi. Comicul rezidă aici tocmai în această competiție a discursurilor: mai întâi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cel puțin din două motive: mai întâi, reprezintă o voce autorizată (prin forța imbatabilă a demonstrației), ca o contrapondere la puseele de ignoranță și pseudopretențiile exegetice ale celor care au redus publicistica eminesciană la tușa ei ideologică 214, nu și ideatică. Apoi, pentru că propune o grilă universală de interpretare a discursului publicistic, oferind o cu totul altă perspectivă asupra presei românești, nu doar istoristă, ci structural-evolutivă, surprinsă în dinamismul ei intrinsec. Așadar, iată pasajul care ne-a provocat și pe care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din ce în ce se pătrund mai mult de convingerea că viața publică este un lucru serios, iar nu o comedie unde cel mai isteț trebuie să fie răsplătit prin aplauze"218. Șerban Cioculescu, în încercarea de a identifica similitudini ideatice în gazetăria social-politică a celor doi poeți, invocă unele teme comune, de pildă ostilitatea față de statul laic, reabilitarea valorilor tradiționale monahismul, deprinderile domestice ale femeii, repudierea importului instituțional fără discernământ sau critica politicianismului, considerându-l pe Arghezi, printr-o asociere
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
euristic, caută să obțină adeziunea cititorului prin infailibilul demonstrației. Elocința discursului său rezidă în combinația infailibilă dintre argumentația punctuală și exemplul edificator, o combinație construită arhitectural dintr-o informație pluridisciplinară. Textele sale polemice sunt în esență o pledoarie pentru dezbaterea ideatică de înaltă ținută (pentru că, observă gazetarul Eminescu, "caracterul obștesc al luptelor din viața publică a românilor e că în mare parte nu sunt lupte de idei, ci de persoane") căreia îi acordă, din principiu, un statut justițiar. Fără îndoială că
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Adversitatea domnului Iorga este a unei naturi în contra altei naturi; este semnul unui spirit și unei literaturi defuncte în fața unui capitol nou care-i succede"283. Privite din acest unghi, textele polemice ale celor doi par marcate de un paralelism ideatic ireconciliabil, pentru că fiecare caută, mai întâi, să-și statueze public propria imagine și, totodată, să o discrediteze pe cea a adversarului său. În realitatea intradiscursivă, personajele (locutorul și interlocutorii asimilați proiecției sale) intră într-o opoziție manifestă, inegală, de vreme ce autorul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
al participării într-un sistem al competiției utopice și contra-utopice"250. Într-un asemenea sistem competitiv, grupurile sociale nu pot rezista, practic, fără a propune programe de transformare socială, ceea ce face ca ele să se apropie din punct de vedere ideatic, printr-un proces de moderare a cărui expresie este parlamentarismul care, asigurând posibilitatea "împrumutului ideilor", face ca sinteza intelectuală a modurilor diferite de gândire să nu mai fie o necesitate. Din această perspectivă, utopia devine într-adevăr așa cum au subliniat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
află "la capăt" pentru întreaga umanitate. O astfel de temă hegeliană își face loc în teoria politică postmodernă odată cu disoluția comunismului din Europa răsăriteană, susținătorul ei, Francis Fukuyama, anunțând triumful inexpugnabil al democrației liberale la nivel global. Întrucât nicio alternativă ideatică la acest tip de organizare socială și politică nu mai este posibil, istoria își încheie "marșul" prin instaurarea, la scară planetară, a unei societăți omogene în care principiile lumii occidentale sunt singurele valabile: Nu suntem numai martorii sfârșitului Războiului Rece
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prin multe organisme lingvistice, au suferit prea multă uzură și prea multe alternanțe ca să mai poată spune mare lucru despre forma lor primară și despre modul cum s-a constituit limbajul. Totuși, scoase din nebulozitatea lor semantică, dezbrăcate de grandoarea ideatică cu care au fost înconjurate, ele nu-și pot afla altundeva originea decât în interjecții și în sunete imitative. Privind limbile indoeuropene ca rezultat al gramaticalizării formulei aglutinante, iar pe aceasta ca rezultat al depășirii stadiului silabic, Bréal percepe evolutiv
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
să-l respectăm. FILOSOFII SUNT ZEI TEREȘTRI Dacă filosofii nu sunt și medici, sigur ei luminează orizontul de intuire, percepere și acțiune al medicilor. Spre deosebire de egipteni, grecii sunt și filosofi, creatori de școli, de sisteme de reflexie. în constelația lor ideatică, senzorialul se unește cu raționalul. Sofiștii speculează la suprafața fenomenelor. Filosofii au dotația profunzimilor: Socrate (469 - 399), Platon (427 - 347), Aristotel (383 - 322) se urmează și completează creator în spațiul fără limite al ideii, al spiritului ordonator. Pytagora (580 - 500
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
teritoriu. Sfântul Augustin (351 - 430) „doctorul milei“, conciliază platonismul cu creștinismul susținând primatul binelui în coexistența, volens-nolens, cu răul. Cărțile sale „Cetatea lui Dumnezeu“, „Destăinuirile“ și „Tratatul despre grație“ circulă cu tulburătoarea și instructiva sa biografie spirituală. De efortul său ideatic vor beneficia, peste secole, și Avicena (n. 980 d.Chr.) în încercarea de împăcare a dogmei coranice cu raționalismul aristotelic, nuanțat de platonism, ca și Averroes (sec. XII) care căuta să concilieze Rațiunea cu Revelația și peste un secol, Sf.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
însă au contribuit și decăderea politică, corupția, intrigile, anarhia, care au pregătit de fapt, calea victoriei turcești din 1453. Umană și obiectivă, dinamică și eficientă, excelentă în terapeutică, chirurgie și farmacologie, pragmatică prin spiritul ei caritabil și enciclopedică în orizontul ideatic, medicina bizantină a influențat toate medicinele contemporane și ulterioare ei, unora punându-le bazele. Ea a lucrat prin elite și s-a adresat mulțimilor, militând pentru un umanism autentic și o integrală renaștere a ființei umane prin asigurarea complexă a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în care încep să facă traduceri de texte medicale, să cunoască medicina Hippocratică, și Galenica. Aici, în Alexandria, plină de savanți și discipolii veniți de pretutindeni ca-ntr-o cetate a Soarelui, a luminii și luminării, erau prezente atâtea curente ideatice centrate pe mituri străvechi dar și filosofice ca: pitagoreene, platoniene, zoroastrice. Toți considerau că vindecarea se realizează și invocând forțele supranaturale. Preluate cu mai puțin discernământ, medicii nu au beneficiat prea mult în raport cu medicina hippocratică prin care tonifierea spiritului contribuie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1713). în 1715 apar: Livre sur le coeur de Raymond Vieussens; Traité de la digestion de Jean Astruc și, la Veneția, apare Tratatul asupra variolizării, scris de Jacob Pylarino, medicul lui șerban Cantacuzino și al lui Constantin Brâncoveanu. Ca o echilibrare ideatică, în acest veac materialist prin excelență, apare, în 1710, Tratatul asupra principiilor cunoașterii omenești al olandezului Berkeley, episcop și filosof care „tulbură raționalismul excesiv și speculativ, prin spiritualismul lui esse est percipi a fi, înseamnă a percepe în care spiritul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Discursului preliminar la Enciclopedia subintitulată explicativ: Dictionaire raisonné des sciences des arts et des métiers (1751 - 1772). Diderot este colosal prin efort și realizări, în atâtea domenii și, interesant prin inovațiile sale, prin evoluția sa neliniară. Arborescent în zig-zagul său ideatic, Diderot se apropie de teoria generației spontanee, după care organismele vii pot apărea din materia nevie, anorganică sau organică în descompunere, a lui Hristot, Paracellsus, Van Helmont, de teoria epigenetică, evoluționistă, cu accent pe transformările embrionare ale oului fecundat, a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bine unde a ajuns, în anatomia patologică, profesorul său Valsalva și unde se oprise Marcello Malpighi (1628 - 1694). Simte că poate să meargă mai științific și mai rodnic mai departe, ceea ce a și realizat. Rigoarea experimentală se unește cu cea ideatică într-o sinteză științifică ce-i aparține structural. Investighează laringe, esofag, intestine, căi biliare, plămâni, țesuturi musculare adipoase, tulburări clinice, anomalii localizate prin autopsiere. După mai bine de o jumătate de secol de cercetare publică la Veneția, în 1761, capodopera
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
text de "adâncime exegetică". Iar în eseul Caragiale, actual și universal, publicat la New-York, în revista "România", relevă elementele ce prefigurează temele propriei dramaturgii: "dezarticularea psihologiei" și "distrugerea aceasta a limbajului, pregătitoare a unui nou limbaj". Semnalez acuratețea critică, actualitatea ideatică, perspectiva plurală existentă în capitolul Un veac de ...caragialism. Și relevanța studiului de caz din capitolul Caragialism în tendințele și căutările "Școlii de la Târgoviște". Precursori ai postmodernismului românesc, Costache Olăreanu, Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu au ei înșiși un precursor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și bandă desenată. Este meritul incontestabil al lui Gelu Teampău de a fi reușit să pună în evidență clar, subtil și bine documentat legăturile profunde dintre mit și banda desenată. Așa cum menționează explicit autorul, cartea de față are ca temei ideatic teoria lui Arthur Asa Berger, conform căreia "cultura se comportă ca o ceapă, cu straturi succesive de mituri sedimentate în timp. Mitul (povestea sacră) ar constitui, conform acestei viziuni, nucleul "cepei" stratul următor reprezentând evenimentele istorice puse în legătură cu acest nucleu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
canadiană ori indoneziană, am sperat să sugerez complexitatea domeniului, precum și dependența benzii desenate de propriul ei context economic, social, politic și cultural. În fine, coborând și mai departe pe firul argumentativ, analizând banda desenată prin prisma conținutului și al încărcăturii ideatice și ideologice, am încercat să evaluez relația benzii desenate cu imaginea, să extrag din vasta literatură dimensiuni esențiale care o caracterizează și îi determină conținutul, precum continuitatea, dar și să expun un studiu asupra super-eroului, cel mai cunoscut concept care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]