3,066 matches
-
nu este explicată, ci doar confirmată prin invocarea dovezilor istorice convenabile, însoțite, la rândul lor, de o chestionare rituală, care trimite la același enunț din textul principal 61. Simbolurile sunt propuse ca adevăruri verificate, nefiind analizate ca metafore sau coagulări identitare, patrimoniale 62. Manualul structurează gândirea utilizatorilor 63 prin chiar maniera derulării textuale și vizuale a informațiilor pe care le deține. Are o funcție puternic asiguratorie pentru profesori, elevi sau familiile lor. I se cere, uneori, "o neutralitate imposibilă"64 pentru că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
susținuseră că se "duce în Transilvania o acțiune violentă de desnaționalizare prin școală". Astfel își câștigase, printre reclamanții unguri, o faimă de "naționalist șovin" și una exact contrară printre compatrioții săi68. Această ambivalență a blamului explică foarte bine limitele politicilor identitare la nivel internațional, mai ales când ele sunt aplicate în cazul unor conflicte regionale și redistribuiri teritoriale de amploare. Efectul unor astfel de preocupări nu a fost pe măsura generoaselor intenții, neputându-se stopa excesele propagandistice ale următorului război mondial
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
astăzi prioritară 71, fiind acutizată de evoluția noilor construcții politice post-comuniste și de crizele internaționale din ultimele două decenii. Permanentizarea acestei supravegheri internaționale asupra cărților școlare a ridicat totuși nivelul lor didactic. Dar nu a reușit să le altereze funcția identitară, căci manualul este, în continuare, construit pe diferențierea discursivă a unui grup față de altele (fie ele state, etnii, confesiuni etc.). Iar delimitarea de celălalt presupune, inevitabil, apelul la ficțiune, la ierarhizări avantajoase, la sentimente și resentimente 72 greu de înlăturat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
instituționale de proporții. Mai precis, vom analiza discursuri formative structurate în acord cu marile categorii ale narațiunii istorice eroul, evenimentul, epoca. În ciuda aparentei discrepanțe dintre ele, subiectele propuse au în comun faptul că, după 1989, au fost relansate ca simboluri identitare. Ne referim, deopotrivă, la repere aparent imuabile ale reprezentărilor istorice naționale, precum domnitorul Ștefan cel Mare (figură definitorie a panteonului școlar) ori la evenimentul istoric de la 1 decembrie 1918 (ziua unirii Transilvaniei cu statul român); sau, dimpotrivă, extrem de expuse ideologizării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost concurată, în ultimele decenii, de nici un alt eveniment similar. Deși s-a dorit un consens general nepartinic, celebrările au fost marcate de acerba competiție electorală din România acelui an. În același timp, în Republica Moldova s-au activat mize identitare disjuncte, Ștefan fiind aici, cu precădere, un simbol al independenței statale, apt să alimenteze atât curentul naționalist românesc, cât și discursul istoric regionalist, al moldovenismului 1. Autoritățile române au investit mult în "Anul Ștefan cel Mare", inclusiv în evenimente culturale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care vehiculau, la rândul lor, formule anterioare, bine imprimate în memoria colectivă a românilor. Insistența cu care publicul a protejat ceea ce știa deja, împotriva a ceea ce i s-a cerut să afle sau să uite, răspunde, fără îndoială, unor resorturi identitare mult mai complexe decât și-au închipuit atât susținătorii, cât și acuzatorii demitizării sau demistificării istoriei românești. La câțiva ani după această polemică, ofensiva asupra istoriei românilor a atins și clasa terminală de liceu. S-au auzit, din nou, proteste
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
etc169. Printr-o senină modificare de sensuri, marea victorie a domnitorului de la Vaslui devenea aici o victorie a vasluienilor 170. Cartea școlară își asuma astfel dificila misiune de a pune istoria în slujba memoriei, aducând adevărul științific în folosul celui identitar. Libertatea studiului școlar suplimentar care nu a lipsit nici până atunci, dar nu era legiferată a fost, însă, un fals câștig. Transformarea parțială a domnitorului din certitudine în probabilitate, din obligație în hobby, însemna, oricum, o situare mai puțin avantajoasă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în panteonul școlar 176. Meritele culturale ale domniei sale au fost o altă cauză a unei posterități de invidiat. Ele nu s-au pierdut ci, dimpotrivă, au câștigat o pondere tot mai mare. Ctitoriilor sale au fost resemnificate turistic, religios și identitar, iar manualele le-au oferit o șansă în plus, prin noile abordări patrimoniale, valorificate atât conceptual (prin reducerea istoriei politico-militare, în favoarea celei culturale), cât și tehnic, prin extinderea suportului vizual al textului. Modificarea programei școlare în 2000, pledoariile campaniei comemorative
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
bulgarilor și cumanilor la sudul Dunării"261. Teoria etnogenezei românești a fost, după cum bine se știe, puternic politizată, nu doar din cauza exceselor naționaliste din timpul regimului Ceaușescu. Chiar elaborarea sa istoriografică, în secolul XIX, a fost marcată de serioasa competiție identitară cu vecinii, în special cu maghiarii. Alternativele provoacă încă mari pasiuni, în ciuda condamnării de jure a tuturor naționalismelor și intoleranțelor etnice. Uneori, chiar aceste intervenții pacificatoare provoacă revenirea la interpretărilor exclusiviste 262. Profesorul Djuvara și-a punctat clar opțiunea pro-românească
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un ansamblu de negări, construit prin combaterea paradigmei național-comuniste ori prin simpla reactivare a unor secvențe istoriografice pe care fostul regim le combătuse decenii în șir. Este chiar o istorie, bine articulată într-o logică proprie, cu o reconfortantă finalitate identitară. Tonul degajat și lipsa constrângerilor normative, de tip academic sau pedagogic 270, au permis autorului să regândească multe din piesele de bază ale memoriei istorice recente, sub acoperirea erudiției și prestigiului său personal. Povestirea sa a dat o nouă șansă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
recente, sub acoperirea erudiției și prestigiului său personal. Povestirea sa a dat o nouă șansă Eroului 271, cel care face posibilă o istorie sau alta. Mai mult, a reușit să prezinte foarte convingător cel mai dificil personaj al unei povestiri identitare, eroul colectiv. Poporul român și anevoioasa lui intrare în istorie au găsit astfel o cale de a se prezenta celor neavizați într-o formă deopotrivă factuală și emblematică, credibilă și necesară. Reușita sa este o dovadă indiscutabilă că se pot
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Implicarea are, și ea, coordonatele sale școlare bine exersate, oferind în același timp intensitate emoțională, certitudini rituale și recompensa unei ieșiri îngăduite din rutina zilnică. Regia textului duce aproape firesc la ceremonii dedicate fie memoriei istorice, fie fixării marilor repere identitare, fie celebrării virtuților vieții publice. Punerea în scenă a manualului este o practică pe care școala o cultivă încă, după rețete mai vechi sau mai noi, legate de calendarul patrimonial și politic al momentului. Capitolul II În căutarea faptului memorabil
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a produs în regim de urgență, textul oficial neoferind nici o explicație pentru această opțiune 1. Dincolo de contextul politic, dedicat altor priorități, omiterea unei minime argumentații în actul normativ sugerează că rațiunile alegerii țineau, pentru contemporani, de domeniul evidenței. Între reprezentările identitare care supraviețuiseră instalării și apoi prăbușirii regimului comunist, acest moment istoric s-a dovedit a fi cel mai reconfortant pentru stima de sine a majorității românilor 2. Prescripția legală, urmată de suita celebrărilor publice periodice, a mărit și mai mult
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Durandin 21. Deși această coerență a fost grav perturbată de regimul comunist la sfârșitul anilor '40, modelul explicativ interbelic a rămas chiar și atunci când era criticat o referință obligatorie, fiind recuperat treptat, în anii '60. Efortul de reintegrare în narațiunea identitară a fost însoțit și de asimilarea unor categorii istoriografice de inspirație marxistă lupta de clasă, revoluția socialistă, internaționalismul proletar, rolul decisiv al "maselor populare" în istorie ș.a. care au produs, spre final de regim, o nouă formulă a istoriei de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cânta vor trebui să aibă un caracter entuziast, Ziua Eroilor morți simbolizând ziua Reîntregirii Neamului (s.n. C.M.)"134. Fiind umbrită de amintirea jertfelor sângeroase, nu aceasta a fost totuși ziua sărbătorii, a bucuriei aduse de unire. Serbarea școlară: un exercițiu identitar Practicile comemorative din mediul școlar fac parte din ceea ce s-ar putea numi, în termenii ultimelor decenii, "curriculumul ascuns" o formă de învățare la fel de consistentă ca lecțiile sau examenele formale, dar cu mize academice aparent nesemnificative. Ele nu fixează informații
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
parte din ceea ce s-ar putea numi, în termenii ultimelor decenii, "curriculumul ascuns" o formă de învățare la fel de consistentă ca lecțiile sau examenele formale, dar cu mize academice aparent nesemnificative. Ele nu fixează informații verificabile, ci emoții, atașamente, atitudini, opțiuni identitare și forme consensuale de a le exprima. Cunoștințele "științifice" vehiculate cu acest prilej nu depășesc, de obicei, conținutul obișnuit al unei lecții de istorie, doar îl rezumă și îl confirmă social. Gândite pentru a educa elevii, aceste manifestări încep de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
situației și talentului de bun vorbitor al celui în cauză. Nu era o conferință propriu-zisă, scopul său fiind doar în mică măsură instructiv, de redifuzare a unor cunoștințe de cultură generală, ci mai mult formativ, de confirmare a unor adevăruri identitare, a solidarităților pe care acestea le întrețin. Discursurile erau variațiuni pe tema dată, de genul predicii care face accesibil textul biblic, iar participarea afectivă și prestanța scenică a locutorului erau mult mai așteptate decât mesajul în sine. Ceea ce școala aducea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
propaganda sufocantă, nici concurența făcută de cealaltă zi a unirii, de la 24 ianuarie mult mai avantajată de autorități nu au putut disloca în profunzime devotamentul opiniei publice pentru această zi istorică. Faptul are mai multe explicații, care țin de resorturile identitare colective și, în bună parte, de mecanismele formării sale școlare. Vom reveni deci asupra manualelor de istorie, care au alimentat constant simbolistica anului 1918, propulsând-o încet dar sigur spre statutul său actual. Timp de șapte decenii, manualele i-au
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și Ion S. Floru "profesor, fost inspector școlar". El se declara de la început un fidel discipol al lui Nicolae Iorga, "fără ale cărui lucrări nu se poate scrie nici o cestiune din istoria noastră"284. Opțiunea sa înclina categoric spre necesitățile identitare și nu spre exigențele științei istorice. Era convins că "nici un popor nu va sacrifica trecutul său, eroii săi, momentele sale de înălțare, în schimbul unei științe puțin sigure"285. Dând o mare importanță conștiinței naționale, el schița o altă periodizare a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o certă reprezentativitate pentru cultura istorică la care se raportează. Urmând regula "o țară, un manual", respectăm o schemă epică tradițională care, de mai bine de două secole. modelează narațiunea istorică după tiparul statului-națiune conferindu-i, chiar cu ajutorul școlii, rațiuni identitare inalterabile. De altfel, nostalgia istoriilor glorioase a sedus toate țările proaspăt eliberate de restricțiile propagandei socialiste și de falsele sale constructe internaționaliste, voit insensibile la vechile dispute între vecini. După dispariția fragilei pax Sovietica, sentimentul demnității naționale a erupt, modelând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de recunoaștere internațională prin intelectualii săi, țara în ansamblu fusese depreciată din cauza standardelor modeste ale economiei și, în general, ale vieții de zi cu zi. Dacă sărăcia nu fusese o caracteristică reală a Bulgariei socialiste, ea devenise, totuși, o problemă identitară, făcând ca raportarea la Occident să fie strivitoare 42. Semnele concrete ale unor privațiuni profunde, exasperante, au venit abia după căderea regimului comunist, în anii '90, bântuiți de incredibile și obsesive crize de alimente, de energie etc. În linii mari
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fabulații, capabile să pună în mișcare temutele mecanisme ale revoltei populare. Acest ultim ecou al dezamăgirilor colective rezumă elocvent istoria celor care au trăit intens eșecul socialismului, agravat de insolvabila fascinație pentru prosperitatea occidentală 80. Republica Moldova Din rațiuni politice și identitare, istoria românească a devenit, în ultimii ani ai regimului comunist, mai relevantă în Republica Sovietică Moldova, decât în România. Iar situația s-a oficializat după proclamarea independenței sale. În mod paradoxal, regimul comunist a fost descris mai amănunțit în cărțile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ba chiar și alfabetul latin (substituit cu cel chirilic) au fost mereu denigrate de autorități, cu intenția de a acredita existența unei ficțiuni, a poporului și a limbii "moldovenești"85. Manualul prezintă consecvent formele de rezistență 86 împotriva acestor agresiuni identitare, insistând pe efortul de prezervare a valorilor culturii românești. În această luptă, intelectualii au fost eroii cei mai îndrăgiți, Uniunea Scriitorilor fiind primul grup legal organizat care a combătut deschis falsa identitate "moldovenească". Apărând cultura națională 87, scriitorii au promovat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
putea vorbi despre nici o formă de suveranitate. Soluția a venit însă tot de la opresiva putere centrală, odată cu promovarea mișcării reformatoare din anii '80. Ea nu a reușit să-și atingă scopurile inițial economice, dar a permis o revigorare a energiilor identitare regionale. Primul câștig oficial al patrioților din Moldova a fost deschiderea discuțiilor publice despre statutul limbii române, ceea ce a dus, în final, chiar la căderea regimului. La 31 octombrie 1989, în Chișinău, într-o conferință a specialiștilor în limbi romanice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ale țării, mai ales sub raport economic și social, a produs noi motivații de rememorare a trecutului socialist. Chiar autorii manualului recunoșteau necesitatea unor noi perspective de înțelegere a acestei istorii, care nu putea fi judecată în bloc. Din rațiuni identitare, trebuiau recuperate și acceptate lucrurile bune care populaseră trecutul socialist 96, pentru a nu desconsidera ori umili o bună parte a cetățenilor Germaniei de astăzi. Republica federală a învins, competiția s-a încheiat și era nevoie de o nouă redefinire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]