15,885 matches
-
Angelo Mitchievici Filmul lui Cristian Mungiu face parte dintr-un proiect mai vast, intitulat Amintiri din Epoca de Aur, adunînd o serie de întîmplări fără o trimitere directă la comunism ca sistem sau ideologie, acesta oferind doar un cadru de desfășurare a acțiunii. Această delimitare mi se pare extrem de importantă pentru că ea urmează să facă diferența față de o altă serie de recuperări a trecutului pe care le datorăm în special cinematografiei germane. Filmul Good
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9279_a_10604]
-
ce vor spune unii, reacționând ironic: "dar avem noi mari scriitori?" - "și dacă avem, de ce să-i mumificăm într-un cult?" După 1947 regimului comunist, presei literare și breslei nu le-au păsat de scriitorii care nu au pactizat cu ideologia partidului unic. Nu s-a vorbit și nu s-a scris nimic despre Hortensia Papa-dat-Bengescu, Ionel Teodoreanu, Victor Papilian și alții care mai trăiau încă în anii '50. Mă gândesc doar la scriitorii ignorați, nu și la cei persecutați. Fenomenul
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
dacă mai era nevoie, diagnosticul pus de Raymond Aron, cu treisprezece ani mai devreme, intelectualilor francezi în chiar cartea care face obiectul acestor însemnări, Opiul intelectualilor/ L'Opium des intellectuels. Toate bolile intelectualității franceze (nevoia de mituri, credința cvasi-religioasă în ideologii, obturarea propriei rațiuni în favoarea spiritului militant, a pasiunii și a urii, ignorarea sau desconsiderarea argumentelor de fond ale celuilalt, alinierea necondiționată în spatele vreunui purtător de mesaj trendy - cât de bine se potrivesc toate acestea intelectualilor români de astăzi) sunt condensate
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
momente". Dar - ricanează autorul - Hitler nu se omora după petreceri sau după femei și nici nu se menționează pe undeva prin istorie că ar fi dansat în restaurant cu țigănci cu fuste înflorate. Nu s-ar fi potrivit nici cu ideologia lui, nu? Geamănul lui de stânga din acea epocă, secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, adică tătuca Iosif Visarionovici Stalin, nu s-a dovedit nici el un mare petrecăreț". Nici Ceaușescu. Nici Putin, succesorul jucăușului Elțîn. Ca să-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
dacă nu are un mirabil puseu de sinceritate și procedează precum Elie Wiesel în fața Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet: îi întoarce spatele. Și astfel, îndărătul unor distincții extrem de fine și a unor cercetări statistice impresionante, urile fierb și resentimentele clocesc. Ideologia a devenit astăzi mijlocul cel mai rasat de a plăti o poliță rămasă neacoperită de pofta generațiilor anterioare de a se răzbuna. Aproape că îți vine să spui scopul ei e doar acela de a-i închide gura celuilalt și
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
nebunii contemporani care nu se dă în lături să le spună pe nume este rebelul Besançon. Francezul propune ca cele două totalitarisme să fie privite ca două specii ale aceluiași gen tematic, dar un gen avînd două fețe: noțiunile de "ideologie" și de "genocid". În cazul ambelor noțiuni, Alain propune o definiție și apoi, folosindu-se de ea, pune în lumină asemănările și deosebirile dintre cele două totalitarisme. Dacă în cazul definiției pe care o dă ideologiei nu e nimic de
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
două fețe: noțiunile de "ideologie" și de "genocid". În cazul ambelor noțiuni, Alain propune o definiție și apoi, folosindu-se de ea, pune în lumină asemănările și deosebirile dintre cele două totalitarisme. Dacă în cazul definiției pe care o dă ideologiei nu e nimic de obiectat, în schimb posibile critici se vor ivi în cazul definiței date genocidului: "măcelul premeditat în cadrul unei ideologii care își propune să nimicească o parte a umanității spre a-și impune concepția sa despre bine." (p.
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
pune în lumină asemănările și deosebirile dintre cele două totalitarisme. Dacă în cazul definiției pe care o dă ideologiei nu e nimic de obiectat, în schimb posibile critici se vor ivi în cazul definiței date genocidului: "măcelul premeditat în cadrul unei ideologii care își propune să nimicească o parte a umanității spre a-și impune concepția sa despre bine." (p. 117) Se vede bine că, în această definiție, etnia sau națiunea nu este o trăsătură definitorie pentru noțiunea de "genocid", amănunt pe
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
americani, precum și instanțele lor legitimatoare? Spre deosebire de verbiajul triumfalist privitor la numeroasele binefaceri legate de Uniunea Europeană, istoria ideii europene este văzută în răspăr cu propaganda. Autorul aduce numeroase argumente în favoarea ideii că, în bună măsură, construcția europeană a făcut parte din ideologia nazistă (pp. 53-55; fie amintit, de pildă, Joseph Goebbels, cu discursul său Europa viitorului, dar exemplele sunt numeroase)! Nu, nu este o afirmație scandaloasă, ci ea este documentată prin numeroase referințe la ideologi germani și italieni, dar și la Sir
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
să nu fie o metaforă, ci să corespundă chiar realității, căci este vorba chiar de "distrugerea de către Europa" a "fundamentelor societății politice". Democrația este sufocată cu invocarea ei demagogică pe buze și aceasta corespunde foarte mult tezei izvoarelor totalitare ale ideologiei Uniunii Europene de astăzi. Departe de a fi doar o "provocare", cartea atât de curajoasă a politologului britanic este poate una dintre cele mai însemnate contribuții aduse pe plan internațional după 1989, la dezbaterea asupra Europei. A spus lucrurilor pe
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
reviste interbelice, parcurgând minuțios număr de număr, detașând perioadele strălucite de cele pur și simplu survivante, izolând numele grele de colaboratorii ocazionali, adnotând geografic lista publicațiilor străine cu care avangardiștii de la Contimporanul au menținut relații cel puțin amicale, vorbind despre ideologii și politici în termenii cu mult mai judicioși ai opțiunii estetice de fond. E limpede că Paul Cernat își suprimă orgoliul personal de a transforma propria publicistică într-o docilă literatură de raft, dar își asumă, pe de altă parte
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
explodează acolo miraculos, incandescent. În Mio fratello e figlio unico (Fratele meu e singur la părinți, Italia, 2006), Daniele Luchetti realizează o reconstituire ironic-tandră, intenționat și subtil romanțată a anilor '60 din perspectiva tinerilor furioși, înrolați idealist în slujba unor ideologii la fel de nocive, comunismul și fascismul. Nu avem aici nici un parti pris ideologic, Luchetti face un film luminos - în ciuda finalului -, ca și actorii săi de o mare frumusețe, un film în care dragostea și idealismul juvenil conferă "corp" și "spirit" doctrinei
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
compromisul naționalist" drept un alibi moral pentru dictatul comunist. Naționaliștii noștri de ieri sau (și) de azi nu acceptă cu nici un preț că naționalismul ceaușist n-a fost altceva decît o uriașă manevră propagandistică și că (citat din Raport) "îndărătul ideologiei națiunii socialiste unitare și omogene se aflau obsesiile monolitismului leninist combinate cu cele ale unei extreme drepte recidivate." Uluitor este să constați că adevărul istoric nu e capabil să închidă gura unor național-comuniști ca Bădescu și Ungheanu nici după aproape
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
cu Patapievici... Complicat. Ce vreau să spun? Că acest elitism al lui alș este unul ok, unul profesional, al cuiva care știe foarte bine ceea ce face, să scrie și care cunoaște excelent cinema-ul, al cărui critic este. Numai că "ideologia" lui nu are nimic în comun cu cea a grupului intelectual de la care se revendică, iar chestia asta alș n-o declară niciodată. Rămîne să semneze în ID numai eseuri despre film, dintr-o comoditate pe care o înțeleg cu
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
lume. Chiar dacă pe creștini lucrul acesta nu are cum să-i bucure, deoarece o religie care și-a pierdut forța misionară e totodată o religie pe cale de dispariție - iar creștinismul dă toate semnele că a obosit să mai lupte cu ideologiile secularizante -, chiar dacă așadar suntem oarecum siliți să privim cum Europa creștină începe să fie punctată de vîrful tot mai multor minarete, putem totuși sesiza că forța acestei religii nu vine doar din vitalitatea demografică a unor popoare pe care, în
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
de indivizii raționali în situația în care nu există nicio reglementare a relațiilor sociale (starea naturală) . Din punct de vedere ideologic, se poate afirma că această soluție ar fi favorizată în principal de socialism, social democrație, versiunea americană a liberalismului, ideologiile moniste (vezi Miroiu, 2012) și, mai general, de toate acele ideologii care justifică intervenționismul economic în baza eficienței . Prima facie, am putea fi înclinați să considerăm că intervenția statului ar putea fi un panaceu pentru problema pășunii lui Hardin, din moment ce
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
a relațiilor sociale (starea naturală) . Din punct de vedere ideologic, se poate afirma că această soluție ar fi favorizată în principal de socialism, social democrație, versiunea americană a liberalismului, ideologiile moniste (vezi Miroiu, 2012) și, mai general, de toate acele ideologii care justifică intervenționismul economic în baza eficienței . Prima facie, am putea fi înclinați să considerăm că intervenția statului ar putea fi un panaceu pentru problema pășunii lui Hardin, din moment ce statul ar putea să forțeze păstorii să își limiteze turma la
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
un control exclusiv al individului asupra bunului aflat în proprietatea sa . Din punct de vedere ideologic se poate afirma că această soluție este preferată în libertarianism, anarhism, liberalismul european, conservatorismul american, ecologismul pieței libere și, mai general, de toate acele ideologii care justifică drepturi extensive de proprietate privată în baza eficienței. Ca și în cazul soluției leviatanului, am putea fi în primă instanță tentați să acceptăm că privatizarea este suficientă pentru soluționarea problemei pășunii lui Hardin. Împărțirea pășunii în două și
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Anul 1420 este un punct de referință pentru Înalta Poarta, declanșându-se o mișcare revoluționară, condusă de șeihul Bedreddin Mahmud, care a fost catalogat de contemporanii săi ca un om foarte cult, cu studii serioase la Mecca, Konya și Cairo. Ideologia lui Bedreddin Mahmud era foarte apropiată de cea comunistă, prin faptul că egalitarismul în societatea turcească era baza de pornire a concepției sale. Se poate vorbi, chiar de un precursor al comunismului, în secolul al XV-lea. Cu toate că mișcarea a
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Abdul-Hamid al IIlea (1876-1909). La începutul domniei, pe 23 decembrie 1876, presat de europeni, va elabora prima Constituție, cu caracter progresist pentru acea vreme. În timpul domniei lui Abdul-Hamid al II-lea s au observat mai multe orientări în politică și ideologia otomană: türkismul, cu elementele sale, turanismul și panturanismul. În același timp s-a format o nouă conștiință națională, specifică turcilor. Implicat în războiul din 1877-1878, Abdul-Hamid al IIlea i-a încredințat comanda armatei otomane vestitului general Osman pașa, care avea
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
ca urmare a colectivizării, aranjamentul a fost redus la forma genotipală, constând în informație factuală existentă în arhive, în cercetările școlii monografice și în memoria participanților și, respectiv, în informație evaluativă, adică internalizat în modelele mentale și sub formă de ideologie, manifest sub forma capitalului social și a normelor de reciprocitate. Informația factuală include orice se poate cunoaște despre funcționarea sistemului, starea de lucruri etc. Orice element poate ajuta la reconstituirea puzzle ului. Informația factuală are o natură obiectivă și constă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
subiectele pieselor din Biblie și din istoria Portugaliei - altă erezie scump plătită. în fine, ca unul dintre marii critici literari ai secolului XX (poate cel mai mare, s-a manifestat drept partizan ireductibil al esteticului și al primatului valorii asupra ideologiei". întrucît "a îndrăznit" să facă toate acestea într-o perioadă în care intelectualitatea portugheză era marcată de stînga politică, Régio a devenit un ostracizat. "N-ar fi exagerat să spunem că însăși moartea prematură i s-a tras din ura
Epistolar portughez (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9423_a_10748]
-
discute opoziția dintre ele. Se pare că tendința de diferențiere s-a manifestat între timp, într-o anumită măsură, și în română: pentru fenomenul negativ e folosit destul de mult consumism - "era consumismului este declarată de mulți drept cea în care ideologiile vor muri" (tanas.wordpress.com, 16.102006); "prima sesiune a Simpozionului "Spiritualitate și consumism în Europa unită"" (catholica.ro, 24.04 2004); "o definiție curată a consumismului, ca o demonstrație a faptului că ne place, nu ne place, suntem consumatori
Din nou despre consum(er)ism... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9427_a_10752]
-
un scurt pasaj din volumașul apărut în 1948: "în acțiunea ei criminală de a menține cu orice preț poporul în ignoranță și obscurantism, reacțiunea a folosit toate mijloacele care puteau să o ajute la aceasta. Ea încerca să propage otrava ideologiei imperialiste în toate straturile sociale, pentru ca în pregătirile care se făceau în vederea războiului de jaf și cotropire împotriva Uniunii Sovietice, masele muncitoare trebuiau înșelate, iar adevărul adevărat ascuns sub masca, pe care burghezo-moșierimea o dorea cât mai puțin transparentă a
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
inevitabilului. Aceasta este chiar Ťidioțenia periculoasăť (...) a unui curs necesar al istoriei care justifică toate ororile". O astfel de interpretare abuzivă a istoriei e respinsă de tînărul autor în numele unei critici literare care ia distanță (pe cît permitea contextul) față de ideologie, a unei critici bizuite pe valori, care-și propune a promova autonomia esteticului, refăcînd relația vitală cu perioada interbelică. O asemenea opțiune implica și o reacție împotriva "excesului documentarist provenit din lipsa interpretării și a judecății", de facto subsumat adesea
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]