1,501 matches
-
cînd l-am revăzut pe micul ecran, în emisiunea Honoris causa, mi s-a părut îmblînzit de vîrstă, ca să nu zic ca el, de bătrînețe, dar m-am bucurat înțelegînd că s-a reabilitat cu Monica Lovinescu și cu Virgil Ierunca. Fiindcă eu nu-mi pot imagina nici ce ar fi însemnat disidența lui fără "Europa liberă", nici ce ar fi însemnat "Europa liberă" fără mărturiile celor ce au suportat aici, în țară, binefacerile celei mai înaintate orînduiri din lume. Dacă
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
binefacerile celei mai înaintate orînduiri din lume. Dacă întîlnirea de la Aix a stat sub semnul scrisorii de mai sus, pe care o primisem cu puțin timp înainte, cea de la Die, la care n-au participat nici Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, nici Paul Goma, a stat sub semnul orgoliilor nejustificate și al discordiei. Gabriela Adameșteanu, căreia i se pot reproșa multe lucruri, dar nu și faptul că nu ar fi făcut tot ce putea pentru colegii noștri din exil, fusese pîrîtă
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
câțiva ani am fost interviewat la Paris de postul de radio „Europa Liberă”; am insistat asupra meritelor pe teren teatral ale fratelui tău, aducând și precizarea că, sub pseudonimul Mihail, publicase un remarcabil volum de versuri, la care, surprins, Virgil Ierunca ce mă interviewa, a spus: „Asta n’o știam”. Ai făcut bine că ai reprodus convorbirea Stere-Eugen, de care, mărturisesc, nu-mi aduc aminte. Aci, o mică rectificare: Eugen n’a fost premiat pentru NU de Fundația Regală, cum spui
Alte scrisori către Arșavir Acterian () [Corola-journal/Imaginative/13490_a_14815]
-
Cornelia Ștefănescu este revistă a exilului românesc, inițiată de Constantin Amăriuței și Virgil Ierunca la Paris, în 1951, urmând să apară până în 1960. Despre istoricul și semnificația ei, despre valoarea ulterior stabilită a revistei, datele cele mai îndreptățite a fi luate în considerare le oferă inițiatorii, invitați în ediția critică de față a publicației
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
accentul moral cu valoare de simbol al gestului lor constructiv prin însăși natura experienței fiecăruia dintre ei. Mă refer la textele Simple amintiri despre începuturile "Caetelor de Dor", semnat de Constantin Amăriuței, și Literatura exilului și revistele ei de Virgil Ierunca. Primul autor pune accent pe evocare, pe efectele de perspectivă culese din chemarea timpului înapoi, pe deasupra oricărui orgoliu personal. Celălalt excelează prin enumerări concrete de interes bibliografic, prin lucidă apreciere valorică a situațiilor, numelor, orientărilor politice, culturale, literare, acumulări ce
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
fost, înainte de orice, una morală". Ca organizare, ediția critică a publicației " Caete de Dor" este concepută în serie de șase volume a celor 13 numere șapirografiate. "Trasă la stencil", în formularea lui Constantin Amăriuței, el fiind cel care împreună cu Virgil Ierunca, și-a asumat rolul "modest", în ceea ce-l privește, de a fi redactor al numerelor 1-7, pentru ca, numerele în continuare, de la 8 la 13, să-l aibă director pe Virgil Ierunca. Faptul că Virgil Ierunca a obținut postul de la Radio-Paris
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
lui Constantin Amăriuței, el fiind cel care împreună cu Virgil Ierunca, și-a asumat rolul "modest", în ceea ce-l privește, de a fi redactor al numerelor 1-7, pentru ca, numerele în continuare, de la 8 la 13, să-l aibă director pe Virgil Ierunca. Faptul că Virgil Ierunca a obținut postul de la Radio-Paris a fost hotărâtor pentru ființa revistei. A finanțat-o singur. Condiția de exilat nu a fost deloc de invidiat, cum se lansau din țară săgeți denigratoare. Au rămas multe și grave
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
fiind cel care împreună cu Virgil Ierunca, și-a asumat rolul "modest", în ceea ce-l privește, de a fi redactor al numerelor 1-7, pentru ca, numerele în continuare, de la 8 la 13, să-l aibă director pe Virgil Ierunca. Faptul că Virgil Ierunca a obținut postul de la Radio-Paris a fost hotărâtor pentru ființa revistei. A finanțat-o singur. Condiția de exilat nu a fost deloc de invidiat, cum se lansau din țară săgeți denigratoare. Au rămas multe și grave mărturii pe această temă
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
României)". În 1954 i-a apărut romanul Leneșul. Alte posibilități materiale l-au îndepărtat de Paris. "Între timp revista a devenit o revistă normală, adică" după cum insistă el asupra noului conținut "culturală". Este exact trăsătura asupra căreia insistă și Virgil Ierunca. În convorbirea cu el, la întrebarea pusă de Ileana Corbea, "Cum priviți acum, în perspectiva a peste 40 de ani semnificația unei reviste de metafizică și poezie", numind "Caete de Dor", răspunsul include unitatea biografică a revistei, definirea drumului propriu
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
prin metafizică și poezie. "Apoi, istoria a cam înghițit metafizica și poezia, accentul căzând pe cultură în general. Răsfoind cu emoție după vreo 40 de ani "Caetele", pot spune fără sfială că ele constituie un document al obsesiei românești." Virgil Ierunca nu pierde din vedere plenitudinea, noblețea muncii colaboratorilor și mai ales entuziasmul de a crea liber. Nu puteam scrie mai bine decât în România ci mai liber". Miracol dinamic enunțat cu aceeași autentică tensiune și de Constantin Amăriuței în intervenția
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
pozitiv sau negativ asupra trecutului ca moment irepetabil. În situația de față este vorba de cultură și de trăirea efectivă a istoriei. A ipostazelor sale. "Caete de Dor" care, înainte de instalarea ca publicație în planul metodic elaborat al lui Virgil Ierunca, apăruse "tot din sărăcia noastră". Timbrul nostalgic, direct și grav, aparține lui Constantin Amăriuței. Fondul nu se schimbase prea mult. Multiplicarea s-a făcut într-un număr restrâns de exemplare. Ele au devenit foarte rare în câmpul peisagistic al publicațiilor
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
Botta), ca prin ei să se păstreze, în exil, contactul cu tradiția intelectuală și estetică românească. Rubrica Tălmăciri, cuprinde poezia lui Hölderlin și a lui Stefan George, tălmăcită de Lucian Blaga, Pierre Emmanuel, Pierre Jean Jouve, în românește de Virgil Ierunca, Martin Heidegger tradus de Constantin Amăriuței. Poezie românească tradusă în franceză: Lucian Blaga de Basil Munteanu, Mihai Eminescu de Lucian Blaga, Tudor Arghezi de Ion Golea și Ion Ureche, G. Bacovia de N. A. Gheorghiu, Ion Pillat tradus de Elena Văcărescu
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
emigrantului, meditație existențială pusă mereu sub semnul gândirii lui Mihai Eminescu, în Dorul de veșnicie și Păcală sau existența absolută. Idei prin care se stabilește relația cu romanele sale Logodnica Tăcerii și Leneșul. De pe altă poziție, ca tematică, scrie Virgil Ierunca, nu și ca idee conținută. Ipostazele surprinzătoare ale sentimentelor, frumusețea artistică, diferența spațială, interesul lui mergând înspre Maurice Blanchot, André Gide, J. P. Sartre, Jean Paulhan, René Daumel, Drieu la Rochelle, Camus, ca literatură străină, Tudor Arghezi și Const. Brâncuși
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
că arta lui este modernă, mare și nepieritoare. O rară valoare a "Caetelor de Dor" constă în deținerea unui important fond de informații. În paginile revistei au apărut pentru prima oară fragmente din Jurnalul lui E. Lovinescu, prezentate de Virgil Ierunca și Jurnal la Cordoba de Mircea Eliade. Mihai Negulescu, în cronica poeziei A murit un sfânt de Vintilă Horia, recrează drumurile acestuia în exil, în Austria, Italia, Argentina. Virgil Ierunca semnalează că în "Ethos", N. Steinhardt semna cu pseudonimul Nicolae
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
oară fragmente din Jurnalul lui E. Lovinescu, prezentate de Virgil Ierunca și Jurnal la Cordoba de Mircea Eliade. Mihai Negulescu, în cronica poeziei A murit un sfânt de Vintilă Horia, recrează drumurile acestuia în exil, în Austria, Italia, Argentina. Virgil Ierunca semnalează că în "Ethos", N. Steinhardt semna cu pseudonimul Nicolae Niculescu. Tot lui Virgil Ierunca îi revine meritul de a atrage atenția în Literatura exilului și revistele ei, că textele publicate de Emil Cioran în "Luceafărul" de la Paris, în 1948
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
de Mircea Eliade. Mihai Negulescu, în cronica poeziei A murit un sfânt de Vintilă Horia, recrează drumurile acestuia în exil, în Austria, Italia, Argentina. Virgil Ierunca semnalează că în "Ethos", N. Steinhardt semna cu pseudonimul Nicolae Niculescu. Tot lui Virgil Ierunca îi revine meritul de a atrage atenția în Literatura exilului și revistele ei, că textele publicate de Emil Cioran în "Luceafărul" de la Paris, în 1948, sunt ultimele scrise de el în românește. Din datele revistei se poate extrage un repertoriu
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
s-a închinat întreg numărul 10 al revistei Prodromos, foaie de gand și apropiere creștină, apărută în Franța, sub redacția lui Paul Miron și Ioan Cusa. Au semnat în acest număr omagial: Părintele Andre Scrima, Ioan Cusa, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, D.C. Amzar, Vasile Băncilă, Monica Lovinescu, George Racoveanu. Pe lângă aceștia, au fost publicate și diferite articole scrise de Nae Ionescu de-a lungul timpului. În 1978, Virgil Ierunca îngrijește apariția unui volum de Logică la Editură Ethos din Paris. Mircea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în acest număr omagial: Părintele Andre Scrima, Ioan Cusa, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, D.C. Amzar, Vasile Băncilă, Monica Lovinescu, George Racoveanu. Pe lângă aceștia, au fost publicate și diferite articole scrise de Nae Ionescu de-a lungul timpului. În 1978, Virgil Ierunca îngrijește apariția unui volum de Logică la Editură Ethos din Paris. Mircea Eliade, prin prestigiul câștigat în lumea academică internațională, publică o prezentare a lui Nae Ionescu în volumul 4 din The Encyclopedia of Philosophy, apărută sub îngrijirea lui Paul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de Marius Oprea, Un dicționar enciclopedic al Gulagului sovietic de Sabin Ivan, Mihai Stere Derdena - o jumătate de veac de rezistență de Alexandru Mihalcea, Sinuciderile în închisorile comuniste din România de Nicolae Ivan, La moartea lui Noël Bernard de Virgil Ierunca, Memoria Memorialului de la Sighet de Anca Hațiegan etc. Revista Memoria ar trebui trecută pe lista lecturilor obligatorii ale oamenilor politici.
Ce ar trebui să citească oamenii politici by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15302_a_16627]
-
da celor săraci. Doar că autorul nostru nu lucrează cu bani sunători, ci cu imagine și prestigiu. Iată pe cine prinde la cotitură de data asta: pe Adrian Marino, pe Stelian Tănase, pe Bujor Nedelcovici, pe Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, pe Ion Coja, pe Doina Jela, pe Mihai Pelin, pe I.D. Sîrbu, Alex Mihai Stoenescu și alții de pe alte meleaguri. Amestecul de nume e o performanță în sine și ar trebui să-i facă și pe cei mai tenebroși să
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
sonoritate românească a numelor de familie. Nimeni nu face nimic concret, asta e. Sînt însă în această listă și nume pe care dacă le ataci cu greu te mai scoli din mocirla oprobiului public. Dintre ele, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Principala acuză adusă de Dan Petrescu este mistificarea trecutului prin fragmentarea jurnalelor proprii: "Volumul La apa Vavilonului ne pune astfel dinaintea unei convenții memorialistice aparent interesante, dar care mă tem că nu este defel o convenție: Monica Lovinescu își distruge
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
client" decît la ceea ce se întîmpla pe ecranul televizorului său . Existau vedete ale zilei (pe care uneori destinul ți le scotea în cale la colțul străzii) și modele morale și intelectuale (Constantin Noica, Nicolae Manolescu, Andrei Pleșu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mihai Botez, Paul Goma, Radu Filipescu), a căror simplă prezență în spațiul public oferea certitudinea că nu este totul pierdut. Au apărut în ultima vreme cărți splendide dedicate Bucureștiului de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
uimească în discuțiile particulare prin susținerea unor puncte de vedere diametral opuse celor pe care le vehicula în revista pe care o conducea. Dan Ciachir își amintește de discuții în care prozatorul a făcut elogiul intelectual al cuplului Monica Lovinescu-Virgil Ierunca. Mai mult, cuiva din anturaj care îl înjura pe Nicolae Manolescu, crezînd că aceasta îl face fericit, Eugen Barbu i-ar fi tăiat-o scurt: "Ăsta e cu adevărat un critic. Eu îl salut primul pe stradă obligîndu-l în felul
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
sunt în schimb chemați ca traducători (Geo Dumitrescu, Cicerone Theodorescu, George Lesnea, Ștefan Roll, Eugen Schileru, A Toma etc.) ori în calitate de cronicari literari (Petre Pandrea, Radu Boureanu, Mihail Sadoveanu, Mihai Beniuc, Scarlat Callimachi, Geo Dumitrescu, Al. Philippide, Sașa Pană, Virgil Ierunca etc.) privind operele autorilor ruși sau ale unor scriitori progresiști europeni.
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
aș fi imaginat că voi avea vreodată șansa să o întâlnesc, mai mult chiar, că prima noastră întâlnire va avea loc în miticul imobil de pe strada François Pinton) îmi apar, mai proaspete ca niciodată în memorie și, vorba lui Virgil Ierunca, mi-e greu să mă obișnuiesc cu gândul că de acum înainte va trebui să mă mulțumesc cu umbrele lor. Pentru cei din generația mea Monica Lovinescu a însemnat mai mult decât un jurnalist profesionist, în adevăratul înțeles al cuvântului
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]