3,426 matches
-
cu totul periculoasă. Când la un institut ce trebuie să fie cel puțin serios, de nu altceva, e cu putință de-a se alege absolvenți de patru clase primare, răi daca sânt ignoranți și săraci, și mai răi dacă pe lângă ignoranță au avut talentul de-a se îmbogăți pe sub mână în trei ani de guvernare roșie, diagnoza unei asemenea societăți nu poate fi decât foarte rea. Dar statul? Și statul să fie supus acelorași boale sociale? Bluntschli, în Teoria generală a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
necesităților ei. Când un guvern are însă drept sistem de-a ridica de pe ulițe mii de nulități și a le inspira trebuințe pe cari nu le avuseseră nicicând; {EminescuOpXI 278} când se despopulează cafenelele pentru a se popula bugetul; când ignoranța, pervesitatea și lenea sânt titluri de recomandație pentru a face carieră pe miile de căi cari atârnă direct sau indirect de stat - atunci într-adevăr se descarcă de sarcina întreținerii fizice straturi de oameni cari nu meritau să fie descărcate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
muncă, nu prin studiu, nu prin merit și inteligență se urca cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Romînul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism! Și aceasta se numește domnia liberalismului în Romînia! Domnia libertății de-a spolia bugetul de către membrii societății de esploatare, iată ce este, nu însă domnia unui liberalism onest!... [ 3 august 1880] {EminescuOpXI 283} Apoi foaia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
muncă, nu prin studiu, nu prin merit și inteligență se urca cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Romînul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism! Și aceasta se numește domnia liberalismului în Romînia! Domnia libertății de-a spolia bugetul de către membrii societății de esploatare, iată ce este, nu însă domnia unui liberalism onest!... [ 3 august 1880] {EminescuOpXI 284} ["SE ȘTIE
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în două tabere gata de a se sfâșia întreolaltă. O revistă germană, "Grenzbote", a dat vânt afacerii acesteia prin publicarea unui articol ce se pretinde inspirat de principele de Bismarck, fără cuvânt, se-nțelege, pentru că acest articol dovedește o așa ignoranță asupra dispozițiilor Tractatului de la Berlin pe cât ating navigația pe Dunăre încît am face injurie prezidentului Congresului de la 1878 atribuindu-i paternitatea. "Grenzbote" vorbește de o intrigă care ar fi fost urzită și de Rusia, și de Anglia în contra Austriei. Iată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
primare, nici că se mai gândesc la altceva decât de a deveni funcționari. Cu chipul acesta vedem pe fiecare zi dispărând comercianții români din târgurile și târgușoarele noastre și înlocuirea lor prin străini; vedem arendași și mici proprietari sărăcind din cauza ignoranței și creșterei greșite a copiilor lor. Care ar fi acum cea mai potrivită școală, negreșit secundară, pentru toți aceștia, adică atât pentru comercianți cât și pentru proprietari și țărani, care să le dea cultura trebuincioasă? Eu cred că școala reală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rezolvarea ei ar trebui un moment de înălțare a inimelor la care să contribuie clasele în adevăr educative ale societății, preotul, dascălul, legiuitorul penal, ba chiar psihiatrul. Căci dacă avem nevoie de ceva e înainte de toate de-a urî neadevărul, ignoranța lustruită, cupiditatea demagogilor, suficiența nulităților. Trebuie să se înfrîngă odată conspirația pe care tot ce e mărginit și ambițios, sărac și leneș, stupid și invidios au plăsmuit-o prin instinct contra caracterului drept al poporului nostru, în contra bunului său simț
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceste două mărimi și fă concluzia. Nu-i vorba, după sfânt și tămâia. D. Brătianu e monogramul partidului său. Precum se-nlănțuiesc literile unui nume într-un monogram astfel sânt cuprinse într-o indisolubilă unitate în acest Cavour al noului Bizanț ignoranța, suficiența și înnăscuta astuție a nulităților. Pe când un om mare aservește în adevăr toate principiile câte agită clasele unei societăți unui mare plan politic, servindu-se de clericali când sentimentul religios al poporului său cată să fie pus în mișcare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pușcăriile și ocnele, au ajuns sub Carol îngăduitorul bărbați de stat, miniștri, deputați, directori de drum de fier și de bancă, confecționează bilete ipotecare etc. etc. E evident că într-un stat în care lucrurile merg astfel și în care ignoranța și malonestitatea adeseori sânt titluri de înaintare, asemenea tagmă de patrioți merită deocamdată să fie băgată în seamă până va ajunge să fie băgată în internatul de la Văcărești. Și asemenea oameni discută actele lui Strat, ba le pun în paralelă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unele proprietăți au fost încărcate peste măsură, altele au fost taxate mai jos decât în periodul trecut. Egalitatea n-a existat nici în fața asupririi. Am repetat-o adese în foaia noastră că d. I. Brătianu e un om de-o ignoranță aproape fără pereche în toate resorturile. Aceasta a dovedit-o și d. I. Ionescu în ședința Camerei de la 27 c. Ceea ce s-a făcut n-a fost și nu se poate numi recensimînt. Toate elementele unui recensimînt lipsesc. Recensimîntul e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe scara ierarhiei sociale. {EminescuOpXI 438} Când d-l Brătianu nu se sfiește a recomanda în Senat pe un om ca d. Costinescu ca unicul bun pentru a ocupa o înaltă demnitate în stat, pe un om de o elementară ignoranță, e evident că d-sa a ridicat neștiința la rangul de titlu de recomandație. Orice ignorant ambițios [î]i poate cere d-lui Brătianu o laudă egală. Când, în chiar Camera roșie, unii membri ai partidului guvernant, oameni poate simpli
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acopere scabroasa afacere", iar afacerea e canonizată prin trecerea la ordinea zilei, d. Brătianu va concede că această canonizare e tocmai atmosfera necesară, plină de electricitatea crimei. Crede oare serios d. Brătianu și partizanii săi că, ridicând impunitatea înaltei trădări, ignoranța, amenințările de asasinat la rangul de titluri de merit, a putut-o face aceasta fără o adâncă primejduire a spiritului public? Crede d. Brătianu că nu se vor găsi oameni cari să ia la serios principiile pe care d-sa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acesta e în drept de-a o refuza, de-a opune legitimul sau veto unei propuneri incorecte sau imorale a ministrului său. Dar aci vine întrebarea dacă, față c-un spirit public adânc viciat, față c-o societate unde rebeliunea, ignoranța, spiritul de gașcă sânt merite, Domnul mai e în stare de-a-și exercita rolul său binefăcător în viața constituțională; dacă, maleabilitatea caracterelor roșii nu i-a inspirat sentimentul că acel corectiv al controlului său ar fi o zădărnicie, dacă în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ușurință orice guvern, pe de alta centralizare, extremă centralizare, care să facă a atârna miile și iarăși miile de izvorașe ale bugetelor și ale averii publice de victoria, pretinsă politică, din centru. Față dar cu această lume în care corupția, ignoranța, vicleșugul sânt aproape condiții de existență, față c-o lume în care miniștrii nu au sfiala de-a cruța pe Domn de decrete de numire în cari figurau oameni vinovați de înaltă trădare și pasquilanți de cea mai rea specie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe scara ierarhiei sociale. Când d. Brătianu nu se sfiește a recomanda în Senat pe un domn ca Costinescu ca secretar general la Ministeriul de Finanțe, om cu patru clase primare, e evident că d-sa a {EminescuOpXI 472} ridicat ignoranța, cea mai neagră ignoranță, la rangul de titlu de recomandație pentru a înainta în viața publică. Când în chiar Camera roșie unii membri ai partidului guvernant, oameni poate simpli dar cinstiți, cari n-ar merita poate să fie pe scara
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Când d. Brătianu nu se sfiește a recomanda în Senat pe un domn ca Costinescu ca secretar general la Ministeriul de Finanțe, om cu patru clase primare, e evident că d-sa a {EminescuOpXI 472} ridicat ignoranța, cea mai neagră ignoranță, la rangul de titlu de recomandație pentru a înainta în viața publică. Când în chiar Camera roșie unii membri ai partidului guvernant, oameni poate simpli dar cinstiți, cari n-ar merita poate să fie pe scara socială pe care se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tacă, am fi înțeles să fie iertat pentru opiniile lui, dar nu înțelegem că se gereze azi în susțiitor al dinastiei tocmai d. baron de Hahn. Crede serios d. Brătianu că, ridicând impunitatea licenței, a calomniei, a înaltei trădări, a ignoranței, a crimei chiar la rangul de titluri de merit în statul român, o poate face aceasta fără serioasa primejduire a spiritului public? Crede d. Brătianu că nu se vor găsi oameni cari să ia la serios principiile sale și să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
client, majorând valoarea de utilizare a produsului sau serviciului respectiv. Într-o organizație cu un management defectuos se pot identifica și procese fără valoare adăugată (inutile pentru client) sau cu valoare adăugată negativă, prin care, din diferite motive: incompetență, inadecvare, ignoranța, suficientă etc.), se reduce utilitatea pentru client a produsului / serviciului procesat. Aceste activități consumă resurse fără eficiența economică. Reducerea zgomotului: reducerea zgomotului motoarelor principale și auxiliare, precum și a turbinelor cu gaze, a reductoarelor, a compresoarelor; etanșarea fonica a cabinelor de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
ăsta?, ei mișună, adulmecă, întreabă, calcă, cine mai e și ăsta? hooo! nu! aici, nu! fii civilizat, domnule! trăiască regele! ce te-a apucat? încă nu! întreabă, mișună, ce-a fost aici? întîi Ferdinand? nu, întîi Carol! aha! ce vrei, ignoranță, a trecut jumătate de secol, nu? mișună, calcă, dar Mihai? fiul cui? fantomele chicotesc, fantoma 1: cine-s ăștia în papuci, prin încăperile noastre?, fantoma 2: niște papugii, ha-ha-ha-ha-ha, ajutat de cineva, mă strecor în apartamentele regale, departe de papugii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unor curți ale memoriei veșnice și au... inovat pînă la desfigurare, făcînd ca fostele locuri încîntătoare să semene cu ogrăzile unor cazărmi. Ce-și închipuie acești... inovatori, în țîfna lor parvenită, că boierii nu știau ce-i frumosul destinat veșniciei? Ignoranța lor ne interesează doar în măsura în care continuă să primejduiască imaginea unui oraș unic, prea puțin apărat de elanul resentimentarilor. În rest, Dumnezeu cu mila! Ce altceva e tolerarea, de către actualul regim, a grotescului spectacol cu un rege Cioabă, decît transferul aceluiași
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trezit, nu s-au dezmeticit, nu-și dau seama că sînt, în continuare, duse de nas? Răspunsul îl au tot manipulatorii. Eu știu bine că au de-a face, încă multă vreme de-acum încolo, cu soiul de profitabil melanj: ignoranță, obediență, lehamite, șiretenie, atît de operativ în durată pentru individul de-aici, de la răscrucea imperiilor. De care însă nici o forță politică tradițională românească nu s-a servit cu atîta cinică îndemînare. Dar... să vedem, diseară, ce ne mai arată bățul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
secol, privirilor noastre, năravurile de casă ale rîndașilor care au pus mîna pe putere, codul manierelor de țoapă ale celor două curți roșii care s-au perindat după alungarea Regelui, a lui Dej și a lui Ceaușescu, teroarea și dezmățul, ignoranța și impostura, gîlceava de iatac și țîfna republicană, turnătoria și bălăcăreala, ascunse deci cu strășnicie kaghebistă atîta amar de ani, iată-le acum răbufnind pe față, fără jenă și menajamente, insalubru, moștenitorii rîndașilor spurcîndu-se ca la ușa cortului și, vai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parcă să ne vorbească doar nouă, de fapt, adresîndu-se sălii, începe un fel de discurs aparent glumeț, dar, iată, destul de ritos, în intențiile lui, nebănuite de noi: că, uite, cît o fi... departele ăla de grandios, dar, hm, e o ignoranță generală acolo... credeți-mă... eu, venit din Răsăritul ăsta fabulos, sînt absolut siderat de ignoranța de care mă tot izbesc... credeți-mă... sînt mereu tentat, n-am încotro, să compar: ce mai! românul e incomparabil mai cult, mai... și dă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aparent glumeț, dar, iată, destul de ritos, în intențiile lui, nebănuite de noi: că, uite, cît o fi... departele ăla de grandios, dar, hm, e o ignoranță generală acolo... credeți-mă... eu, venit din Răsăritul ăsta fabulos, sînt absolut siderat de ignoranța de care mă tot izbesc... credeți-mă... sînt mereu tentat, n-am încotro, să compar: ce mai! românul e incomparabil mai cult, mai... și dă-i, și dă-i cu românismul. Stupoare. Mascată (la mese, mă rog, figuri subțiri), dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
momentului? Una religioasă? Nicidecum. E de observat, doar și sumar, că de puseele naționaliste și religioase mergînd foarte bine împreună au parte acele zone ale planetei în care civilizația încă nu a cîștigat îndelunga și neostenita bătălie împotriva sărăciei și ignoranței. De văzut ce se întîmplă chiar în vecinătatea noastră, atît de confuz doritoare a se emancipa în vederea aderării la o Europă deja civilizată. Aici, combustiile sînt canalizate nu atît înspre rezolvarea priorităților, în speță soluțiile economice optime, care să dinamizeze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]